Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Fostul administrator de la Hidroelectrica a fost trimis în judecata

Ziarul de Vrancea
17 oct 2013 22 vizualizări
Procurorii îl acuză pe Remus Borza de conflict de interese

Remus Borza (foto) a fost trimis în judecată pentru conflict de interese, fiind acuzat că în perioada în care firma de insolvenţă deţinută de el, Euro Insol, a fost administratorul judiciar al Hidrolectrica, a făcut plăţi către societatea lui de avocatură, în baza unor contracte de asistenţă juridică. Procurorii Parchetului Curţii de Apel Bucureşti au finalizat cercetările şi i-au trimis în judecată pe avocaţii Remus Adrian Borza şi Nicoleta Munteanu, pentru conflict de interese, a anunţat instituţia, într-un comunicat de presă. Dosarul a fost trimis pentru soluţionare Curţii de Apel Bucureşti. Parchetul Curţii de Apel Bucureşti a înregistrat în 25 februarie 2013 dosarul în care Remus Borza şi Nicoleta Munteanu, avocaţi în Baroul Bucureşti, sunt suspectaţi de conflict de interese, iar în 8 iulie a început urmărirea penală în cazul acestora. Procurorii au stabilit, în urma verificărilor, că Nicoleta Munteanu, în calitate de reprezentant legal al Euro Insol SPRL, desemnată administrator judiciar al companiei Hidroelectrica, în perioada noiembrie 2012 - februarie 2013, a încheiat 34 de contracte de asistenţă juridică între firma de insolvenţă şi Societatea Civilă Profesională de Avocaţi "Borza şi Asociaţii". Asistenţa juridică a constat în reprezentare, redactare, semnare şi depunere a actelor în mai multe procese civile aflate pe rolul Tribunalului Bucureşti, în care SC Hidroelectrica avea calitate de parte. Munteanu era asociat şi la SCP "Borza şi Asociaţii". În cazul lui Remus Borza, procurorii au reţinut că, în calitate de reprezentant al Euro Insol, administrator judiciar al Hidroelectrica, în perioada noiembrie 2012-februarie 2013, a făcut 34 de plăţi către firma sa de avocatură, în baza contractelor încheiate de Munteanu. Procurorii au arătat că Borza este asociat atat în firma de insolvenţă Euro Insol, cat şi la SCP "Borza şi Asociaţii", "realizand astfel, în mod direct, un folos material atat pentru sine, cat şi pentru asociatul său, Munteanu Nicoleta". Remus Borza coordonează Societatea Civilă Profesională de Avocaţi "Borza şi Asociaţii", membră a grupului Borza şi Asociaţii, alături de firma de insolvenţă Euro Insol SPRL. Societatea Euro Insol a fost administratorul judiciar al Hidrolectrica pană în luna iunie, cand compania a ieşit din insolvenţă. Hidroelectrica s-a aflat în insolvenţă timp de un an, în perioada iunie 2012 - iunie 2013. Potrivit articolului 253 indice 1 din Codul Penal, "fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin pană la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă".

S-a stabilit pentru ce putem lua bani de la UE pentru transporturi

CE a aprobat strategia privind transporturilor pană în 2020 u Romania are proiecte pe două coridoare

CE a aprobat noua politică privind infrastructura de transport a UE în perioada 2014-2020, urmand ca două dintre cele nouă coridoare principale europene să traverseze Romania, unde pot primi finanţare mai multe proiecte, precum calea ferată Arad-Braşov-Bucureşti-Constanţa şi portul Constanţa. Bugetul multianual al UE pentru 2014-2020 alocă 26 de miliarde de euro pentru cele nouă coridoare de transport. Romania este inclusă în coridoarele de transport Orient/Est-mediteraneean şi Rin-Dunăre, arată documente publicate de Comisia Europeană. Astfel, Orient/Est-mediteraneean urmează să conecteze infrastructura de transport maritim de la Marea Nordului, Marea Baltică, Marea Neagră şi Marea Mediterană, optimizand utilizarea porturilor ţărilor UE. Proiectul va îmbunătăţi legăturile de transport între nordul Germaniei, Cehia, regiunea Panonică şi Europa de Sud-Est. Coridorul continuă pe mare către Grecia şi Cipru. Coridorul Rin-Dunăre, avand la bază Dunărea şi Main (Germania), va lega regiunile Strasbourg şi Frankfurt, prin sudul Germaniei, de Viena, Bratislava, Budapesta şi Marea Neagră, cu o componentă importantă asigurand conexiunea între Munchen, Praga, Zilina, Kosice şi graniţa cu Ucraina. Romania poate obţine în programul Orient/Est-mediteraneean o finanţare europeană pentru calea ferată Arad-Timişoara-Calafat. În timp ce în Ungaria lucrările sunt aproape finalizate, în Romania procesul se află încă în desfăşurare, notează Comisia Europeană. De asemenea, Comisia ar putea aloca fonduri pentru modernizarea infrastructurii rutiere între Vidin şi Craiova. În cadrul coridorului Rin-Dunăre, Romania poate accesa fonduri europene pentru mai multe proiecte de infrastructură feroviară şi canale navigabile. Printre acestea se numără realizarea de studii pentru o reţea de cale ferată de mare viteză între Budapesta şi Arad, modernizarea unor anumite secţiuni de cale ferată şi studii pentru trenuri de mare viteză pe ruta Arad-Braşov-Bucureşti-Constanţa, precum şi studii şi lucrări la calea ferată Craiova-Bucureşti. Romania are incluse în coridorul Rin-Dunăre şi mai multe proiecte pentru porturi şi transportul fluvial. Astfel, autorităţile pot atrage fonduri europene pentru studii şi lucrări de dezvoltare a platformelor multimodale şi conexiuni cu regiunea în cazul porturilor Giurgiu şi Galaţi, pentru studii şi lucrări vizand transportul pe Dunăre (Kehlheim (Germania)-Constanţa/Midia/Sulina), precum şi pentru studii şi lucrări la canalul Dunăre-Bucureşti. Portul Constanţa poate accesa de a asemenea de fonduri europene, pentru conexiuni de transport şi servicii incluzand spărgătoare de gheaţă. Romania poate beneficia de fonduri şi pentru mai multe noduri cheie de transport incluse în reţeaua centrală europeană. Astfel, autorităţile pot finanţa parţial cu bani europeni studii şi lucrări pentru nodurile de transport Timişorara-graniţa cu Serbia, Iaşi-graniţa cu Republica Moldova, Suceava-graniţa cu Ucraina, Targu Neamţ-Ungheni, Alba Iulia-Turda-Dej-Suceava-Paşcani-Iaşi, Bucureşti-Buzău şi Ploieşti-Suceava.

Proiectul de lege privind Roşia Montană, schimbat total

Preşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, Darius Valcov, a declarat, joi, că proiectul de lege primit de la Guvern a fost schimbat total de către comisie, el arătand că a fost modificat inclusiv titlul şi că proiectul nu se mai referă la Roşia Montană, ci la exploatări auro-argintifere în general. Valcov a spus că Acordul dintre Guvern şi RMGC a fost scos din proiectul de lege trimis de Guvern. "S-au adopt opt amendamente, de la titlul legii, care a fost modificat, şi primele opt articole, care au schimbat total legea. În primul rand Acordul a fost scos. La articolul 1 din proiectul de lege se pomenea de un Acord. Acordul a fost respins", a spus Valcov. El a arătat că niciunul dintre amendamentele adoptate nu face referire la proiectul Roşia Montană. "Inclusiv legea s-a schimbat, deci nu vorbim de proiectul Roşia Montană, vorbim de o lege privind unele măsuri pentru stimularea exploatării minereurilor auro-argintifere din cadrul unor proiecte miniere de interes public deosebit", a spus Valcov. El a precizat că membrii comisiei au considerat că Acordul dintre Guvern şi RMGC nu îşi are locul în legea în cauză. Valcov a spus că, prin scoaterea Acordului dintre Guvern şi RMGC, proiectul de lege la care lucrează Comisia pentru Roşia Montană reprezintă "mai degrabă o completare a Legii minelor". "Nu este o nouă Lege a minelor. Nu modificăm Legea minelor. Este mai degrabă o completare. Dar mai sunt şi alte discuţii, pentru că redevenţa s-a dus la 6%. În Legea minelor nu era 6%. Noi avem un proiect pentru toate exploatările de acest fel, va fi 6%", a spus Valcov. El a mai spus că dezbaterile în comsie se reiau luni, la ora 16.00. "Probabil pană la sfarşitul săptămanii viitoare, cu 3-4 zile întarziere, vom prezenta Raportul şi proiectul de lege", a adăugat Valcov.

Vicepreşedinte Volksbank, numit preşedinte CA la CFR

Vicepreşedintele Volksbank Florian Kubinschi a fost numit preşedinte CA la CFR SA, pe poziţia lăsată vacantă de Sorin Mîndruţescu, care a demisionat în septembrie, invocand motive personale. "Echipa managerială a Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA va continua programul de eficientizare a activităţii companiei, prin aplicarea de măsuri legislative şi administrative, astfel încat să fie respectate angajamentele asumate de Guvern în faţa instituţiilor internaţionale. În perioada următoare AGA va numi un nou membru pe postul rămas vacant prin demisia domnului Sorin Mîndruţescu, din lista persoanelor propuse de consultantul PricewaterhouseCoopers Tax Advisors & Accountants, D&B David şi Baias şi George Butunoiu Group", se arată într-un comunicat al CFR. Kubinschi are 53 de ani, activează de peste 16 ani în domeniul finanţelor şi ocupă de la începutul lunii octombrie funcţia de vicepreşedinte Volksbank, responsabil cu controlul operaţiunilor financiare ale băncii. Anterior, Kubinschi a fost deputy CEO la MKB Romexterra Bank. Ceilalţi membri CA al CFR SA sunt George Micu (directorul general al companiei), Enache Jiru şi Sebastian Tcaciuc. Actualul CA a fost numit în luna aprilie, după ce Ministerul Transporturilor a respins planul de administrare propus de fostul Consiliu de Administraţie, ceea ce a condus la încetarea mandatului vechilor administratori. Veniturile CFR SA au crescut cu 3,5% în primul semestru, la 1,16 miliarde lei, în condiţiile în care traficul pe reţea a înregistrat o scădere de circa 5%.

Locuinţele de 40.000 de euro sunt cele mai căutate

Majoritatea celor care vor să cumpere o locuinţă în Bucureşti şi alte patru mari oraşe din ţară sunt dispuşi să plătească pană la 40.000 de euro, dar cea mai mare parte a ofertei se situează în intervalul de preţ de 60.000-80.000 de euro, potrivit imobiliare.ro. "Diferenţa dintre aşteptările cumpărătorilor şi cele ale vanzătorilor de locuinţe rămane una semnificativă la nivelul marilor oraşe, chiar şi după cinci ani de criză. Astfel, o cincime dintre bucureşteni şi în jur de o treime din locuitorii celorlalte centre regionale ale ţării sunt interesaţi de apartamente cu preţuri de pană la 20.000 de euro, însă oferta pe acest segment rămane infimă. Pe de altă parte, locuinţele mai scumpe de 60.000-80.000 de euro reprezintă o pondere importantă din totalul unităţilor locative scoase la vanzare, chiar dacă cererea pentru acestea este chiar şi de patru ori mai mică", se arată într-un comunicat portalului imobiliar. În Capitală, o pondere importantă din totalul cererii de apartamente (20%) vizează locuinţe mai ieftine de 20.000 de euro, oferta pe acest segment reprezentand însă doar 1% din total. Cele mai căutate de către bucureşteni sunt locuinţele cu preţuri cuprinse între 20.000 şi 40.000 de euro (30%), însă doar 11% din anunţurile de vanzare se încadrează în această categorie. Ceva mai bine stau lucrurile pe segmentul locuinţelor cuprinse între 40.000 și 60.000 de euro, unde cererea reprezintă 25% din total, iar oferta 29%. În palierul 60.000-80.000 de euro se încadrează 23% dintre apartamentele scoase la vanzare în Bucureşti, dar acestea atrag interesul a doar 13% dintre clienţi. O discrepanţă şi mai mare poate fi observată în ceea ce priveşte anunţurile de peste 80.000 de euro. În acest caz, cererea se ridică la doar 12%, însă oferta ajunge la 36% (cu 25% dintre locuinţe mai scumpe decat 100.000 de euro). Pe segmentul caselor individuale, diferenţa dintre cerere şi ofertă este şi mai mare în Capitală. Astfel, 27% dintre cumpărători se află în căutarea unei locuinţe cu un preţ mai mic de 60.000 de euro, însă oferta de astfel de unităţi locative se ridică la doar 3% din total. În mod similar, 28% din totalul căutărilor vizează case cu preţuri cuprinse între 60.000 şi 100.000 de euro, dar această categorie reprezintă doar 7% din totalul ofertei.

Chinezii vor construi cel mai mare parc solar din Romania

Firma Green Vision Seven, controlată indirect de furnizorul chinez de panouri fotovoltaice Hareon, va pune în funcţiune în judeţul Braşov, pană la sfarşitul acestui an, un parc solar de 82 MW, care ar urma să fie cea mai mare unitate de acest tip din Romania în funcţie de capacitatea instalată. "Prima parte a acestui proiect, de 55 MW, este deja în teste, şi restul de 27 MW sunt în construcţie. Pană la sfarşitul acestui an parcul va fi funcţional", a declarat ieri administratorul Green Vision Seven, Jurgen Andreas Faff. Construcţia parcului, amplasat în localitatea Ucea de Sus, judeţul Braşov, a început în luna aprilie şi a durat patru luni. Staţia de tranformare este construită de firma EnergoBit din Cluj, a precizat Faff. Potrivit datelor disponibile, cel mai mare parc fotovoltaic funcţional din Romania aparţine unei firme din grupul are sud-coreean Samsung, şi are o capacitate instalată de 45 MW. Faff este şi acţionar al firmei Green Vision Seven, cu un pachet de 4,5%. Pachetul majoritar de acţiuni este deţinut de firma elveţiană H1 Ventures Swiss Holding, controlată, la randul său, de Hareon. Investiţia totală în cei 82 MW depăşeşte 100 milioane de euro, din care 83 milioane de euro sunt împrumutaţi de către Hareon de la China Development Bank, prin două credite, de 50 milioane de euro, respectiv 33 milioane de euro.

Samsung renunţă la procesele din UE ca să scape de o amendă

Grupul sud-coreean Samsung s-a oferit să renunţe la declanşarea în Europa de procese legate de patente împotriva rivalilor, pentru a obţine încheierea amiabilă a unei investigaţii antitrust, au anunţat, ieri, autorităţile de reglementare din UE. Propunerea Samsung vine după ce Comisia Europeană a avertizat că procesele intentate de Samsung încalcă reglementările antitrust ale UE, scrie New York Times. Samsung ar putea evita o amendă de pană la 18,3 miliarde de dolari dacă executivul comunitar acceptă oferta. Samsung şi Apple, cei mai mari producători de smartphone-uri din lume, au în derulare procese în tribunale din peste zece ţări, în încercarea de a obţine o cotă cat mai mare din piaţa profitabilă a dispozitivelor mobile. "Samsung s-a oferit să nu mai încerce timp de cinci ani să obţină, împotriva companiilor care acceptă o schemă de licenţiere, decizii judecătoreşti privind patentele care reprezintă standarde la nivelul industriei", se arată într-un comunicat al Comisiei. Părţile interesate în propunerea Samsung au la dispoziţie o lună pentru a trimite comentarii.

Finanţele au împrumutat încă un miliard de lei

Ministerul Finanţelor Publice a atras 1 miliard de lei, exact cat şi-a propus, prin vanzare de obligaţiuni cu scadenţă în aprilie 2015, iar costul de finanţare a scăzut la 3,48% pe an, faţă de 4,79% pe an la licitaţia precedentă organizată în iulie pentru titluri din această emisiune. La această licitaţie, Trezoreria a primit ordine de subscriere în valoare cumulată de 1,846 miliarde lei. Randamentul mediu, de 3,48% pe an, este mult sub cel acceptat în martie 2010, cand a fost lansată această emisiune de obligaţiuni. Finanţele au acceptat atunci să plătească un randament mediu de 7,08% pe an pentru aceste titluri şi au atras aproape 370 milioane lei. Obligaţiunile din această emisiune ajung la maturitate în aprilie 2015, iar prin cele 17 licitaţii organizate pentru această emisiune Trezorezia a împrumutat în total 5,427 miliarde lei. Randamentul maxim acceptat la licitaţia de joi a fost de 3,56% pe an. Analiştii ING Bank anticipau un randament maxim de aproximativ 3,5% pe an. "Nivelul este cel la care formatorii de piaţă sunt pregătiţi să cumpere instrumentul respectiv în piaţa secundară (acesta fiind cotat în prezent la 3,65/3,50%) şi unul semnificativ mai bun decat cotaţiile de la finalul şedinţei de ieri (3,81/3,71%)", afirmă analiştii într-o notă transmisă joi, înaintea licitaţiei organizată de Finanţe.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.