Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Antreprenorii romani au făcut un profit de 7,2 miliarde lei

Ziarul de Vrancea
14 oct 2013 511 vizualizări
Beneficiul net al companiilor cu acţionariat local a urcat anul trecut cu 14,2%

Companiile deţinute de antreprenorii romani au înregistrat anul trecut un profit net agregat de 7,2 miliarde de lei, în creştere cu 14,2% faţă de 2011, în timp ce afacerile totale au urcat cu 9% la 183 miliarde de lei, potrivit unui studiu realizat în cadrul programului "Campioni în Business". Conform datelor analizate în cadrul programului antreprenorial "Campioni în Business", domeniile în care antreprenorii înregistrează cele mai mari valori ale cifrei de afaceri agregate sunt comerţul cu ridicata (55,2 miliarde lei cifra de afaceri în 2012, sau 30% din total şi 429 companii), construcţiile (15,2 miliarde lei cifra de afaceri în 2012, sau 8,3% în total și 160 companii), comerţ cu amănuntul, agricultură şi cel alimentar. Enterprise Investors, BCR, PwC Romania şi Asociaţia Triple Helix, în parteneriat cu Ziarul Financiar au lansat o noua ediţie a "Campioni în Business", program dedicat antreprenoriatului, care descoperă, promovează şi premiază cei mai de succes antreprenori romani. Potrivit analizei "Campioni în business", o companie antreprenorială dintre cele analizate în studiu a avut în 2012, în medie, o cifră de afaceri de 117 milioane lei, profit net de 4,6 milioane lei, 258 de salariaţi, o rată a profitului brut de 4,69%, o cifră de afaceri per salariat de 454.000 lei (în creştere cu circa 3% faţă de 2011) şi un profit brut per salariat de 21.300 lei (în creştere cu 5,7%).  "În ciuda unui context economic dificil, cele mai mari companii antreprenoriale din Romania au avut o performanţă bună anul trecut. Motoarele economiei au fost companiile din retail (creştere cu 19,3% a cifrei de afaceri), energie (plus 13,8%) şi producţia de echipamente IT şi electrice (plus 13,2%). Acest lucru arată potenţialul ridicat pe care îl are capitalul romanesc şi dinamismul companiilor antreprenoriale locale", a declarat Ionuţ Simion, Partener, lider servicii de consultanţă fiscală pentru antreprenori, PwC Romania. Regiunea cu cel mai mare ritm de creştere a cifrei de afaceri în 2012 faţă de 2011 este Transilvania (11,3%), urmată de Muntenia (8,8%) şi Moldova (5%). Regiunea cu cea mai mare rată a profitului brut este Moldova (5,41%), urmată de Transilvania (4,73%) şi Muntenia (4,52%). Cea mai mare cifră de afaceri per salariat se înregistrează în Muntenia (503.000 lei), iar cea mai mare valoare a profitului brut per salariat în Moldova (23.500 lei). Clasamentul "Campioni în Business" se bazează pe analiza performanţei financiare a celor mai mari 3.000 de companii din Romania, dintre care companiile deţinute de antreprenori romani reprezintă mai mult de jumătate (1.563), acestea fiind totodată şi printre cei mai mari angajatori din Romania, avand în total peste 400.000 de angajaţi (în creştere faţă de 2011). "În mijlocul unei crize economice şi de încredere prelungite, soluţia este să încurajăm afacerile solide din economia reală, pentru că ele înseamnă creştere, locuri de muncă si, în final, prosperitate pentru Romania. Susţinem creşterea sănătoasă şi suntem alături de cei care au curajul, inteligenţa şi forţa de muncă sa dezvolte afaceri solide" a declarat Sergiu Manea, vicepreşedinte corporate BCR.

Chinezii pun stăpanire pe nucleul dur al Europei

Două proiecte cu finanţare chineză au intrat în linie dreaptă u este vor despre construcţia unui cartier în Manchester în valoare de 942 milioane euro şi o injecţie de capital la cel de al doilea producător auto din Europa, respectiv PSA Peugeot Citroen

Chinezii cuceresc încet dar sigur Europa. Două mari ce au finanţate din China au intrat în linie dreaptă. Astfel, dezvoltatorul chinez Beijing Construction Engineering Group Co. a format o companie mixtă cu grupul britanic Manchester Airports pentru construcţia unui cartier de afaceri pe 61 de hectare în Manchester, proiect cu o valoare estimată la 800 milioane de lire sterline (942 milioane euro). Estimarea se referă la valoarea clădirilor după ce vor fi finalizate şi închiriate, potrivit unui comunicat al celor două companii, citat de Bloomberg. Proiectul a fost denumit Airport City, va crea 16.000 de locuri de muncă şi va ţinti statutul de centru internaţional de afaceri. Zona va fi administrată de Argent LLP, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari şi manageri de active din Marea Britanie. Dezvoltatorii chinezi se extind agresiv în străinătate, în contextul măsurilor adoptate de guvernul de la Beijing pentru a preveni o supraîncălzire a pieţei rezidenţiale. Holdingul chinez ABP este implicat în dezvoltarea unui nou cartier financiar în Londra, a treia astfel de zonă a oraşului, care să se adreseze în principal companiilor din Asia. Zona Manchester Airport, cel mai aglomerat hub de transport din Marea Britanie după Londra, este tranzitat de peste 20 milioane de pasageri pe an. Aeroportul va inaugura de asemenea o linie aeriană directă cu China, potrivit comunicatului care anunţă noul cartier de business. De asemenea, PSA Peugeot Citroen, al doilea mare producător auto din Europa, pregăteşte o majorare de capital de 3 miliarde euro prin emisiune de acţiuni noi, compania chineză de stat Dongfeng şi guvernul francez urmand să preia participaţii egale, potrivit unor surse citate de Reuters, preluată de Bloomberg. China Business News scria săptămana trecută că Dongfeng Motor Corp., partenerul Peugeot pe piaţa chineză, vrea să preia 30% din acţiunile grupului francez pentru 10 miliarde yuani (1,2 miliarde euro). PSA Peugeot Citroen, cel mai mare producător auto francez, a reafirmat că este în căutare de finanţare pentru investiţii şi extinderea în afara Europei, avand în vedere că cererea de pe continent se alfă la minimul ultimilor 20 de ani. "Peugeot analizează evoluţii industriale şi comerciale cu diverşi parteneri, inclusiv implicaţiile financiare care ar rezulta din acestea. Nicunul dintre aceste proiecte nu a ajuns încă la maturitate", se arată într-un comunicat transmis luni de companie, care nu a făcut alte precizări. Peugeot şi Dongfeng au anunţat în luna septembrie că discută extinderea parteneriatului. O investiţie de la compania chineză ar consolida situaţia financiară fragilă a Peugeot şi ar contribui la finanţarea proiectelor de extindere în afara Europei. Vanzările Peugeot depind încă într-o măsură semnificativă de evoluţia pieţei europene, unde înmatriculările de automobile sunt în scădere de 6 ani şi au atins minimul ulimilor 20 de ani.

Iată care sunt principalele obstacole în calea fondurilor UE

Lipsa aptitudinilor tehnice sau a capacităţii decizionale reprezintă principalele obstacole întampinate în pregătirea marilor proiecte eligibile pentru cofinanţare din fonduri europene în Romania şi Bulgaria, potrivit unui raport al instituţiilor financiare internaţionale. De asemenea, pregătirea proiectelor pentru cofinanţare UE este îngreunată de întarzieri şi tergiversări administrative repetate în procesul de avizare a proiectelor, se arată într-un raport transmis de Banca Europeană pentru Investiţii (BEI), Banca Mondială (BM) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Problemele au fost depistate în Romania şi Bulgaria după extinderea prezenţei teritoriale a proiectului JASPERS în cele două ţări. JASPERS este un proiect de asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor mari eligibile pentru cofinanţare din fonduri europene, destinat statelor UE care au aderat în perioada 2004-2007. Facilitatea este oferită în parteneriat de Comisia Europeană, BEI, BERD şi banca germană de investiţii KfW. Raportul instituţiilor financiare internaţionale relevă că Bulgaria, Cehia, Ungaria, Romania şi Slovacia au rate relativ scăzute de absorbţie a fondurilor europene, principalele motive fiind probleme în procesul de pregătire şi documentare, dar şi în ceea ce priveşte cofinanţarea proiectelor. Identificarea implicaţiilor fiscale ale proiectelor cu fonduri UE, inclusiv necesarul de cofinanţare, este unul dintre criteriile de referinţă structurale prevăzute în programul economic din noul acord preventiv negocait cu FMI, aprobat pe 27 septembrie de Consiliul Director al instituţiei. Romania, alături de Slovacia, ar putea beneficia de un an în plus pentru a cheltui fondurile disponibile pentru perioada 2007-2013, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene ce oferă o mai mare libertate de a cheltui şi de a solicita bani de la UE, precum şi reducerea riscului de pierdere a sumelor. Propunerea a fost aprobată de Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European şi urmează votul în plen.

Ministerul Mediului cumpără un sistem IT de 37,6 milioane euro

Ministerul Mediului va organiza, la 12 decembrie, o licitaţie pentru achiziţionarea unui sistem informatic care va "asigura premisele necesare pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene", valoarea contractului fiind estimată la 167,3 milioane de lei, TVA inclusă (37,6 milioane de euro). "Scopul contractului care urmează să fie atribuit vizează implementarea unei soluţii de management integrat al Programului Operaţional Sectorial Mediu şi asigurarea premiselor necesare pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene, prin optimizarea proceselor în toate fazele de implementare ale proiectelor", se arată în anunţul de participare publicat pe www.e-licitatie.ro. Finanţat din fonduri europene, contractul va avea o durată de doi ani şi presupune achiziţionarea de servicii de dezvoltare de software pentru gestionarea proiectelor, de consultanţă privind gestionarea proiectelor, de introducere de date şi arhivare, precum şi pachete software şi sisteme informatice. Garanţia de participare la licitaţiese ridică la 1,35 milioane de lei. Ofertele pot fi depuse pană la 25 noiembrie, iar deschiderea documentelor este programată pentru data de 12 decembrie.

Lukoil vrea parcuri fotovoltaice pe terenuri ale rafinăriei din Ploieşti

Rafinăria Petrotel-Lukoil ia în calcul construcţia unor parcuri fotovoltaice pe cateva terenuri pe care le deţine langă Ploieşti, au anunţat ieri reprezentanţii unităţii deţinute de grupul rus Lukoil. Compania a finalizat în acest an ecologizarea mai multor bataluri, operaţiune în care a investit 38,5 milioane dolari. Pe terenurile ecologizate, în suprafaţă de aproximativ opt hectare, compania se gandeşte să instaleze panouri fotovoltaice de pană în 12 MW, a afirmat Constantin Dumitru, directorul din companie care s-a ocupat de ecologizări. "Avem mai multe opţiuni cu aceste terenuri, printre care se numără şi construcţia de parcuri fotovoltaice", a spus Dumitru. Directorul general al rafinăriei, Andrei Bogdanov, a afirmat că încă nu s-a luat nicio decizie în această privinţă. Potrivit lui Bogdanov, rafinăria Petrotel-Lukoil va înregistra şi în acest an pierderi, ca urmare a marjelor mici generate şi a reviziei capitale a unităţii de prelucrare a ţiţeiului, ceea ce va avea ca efect şi o cifră de afaceri mai mică. Totuşi, Lukoil nu are în vedere oprirea totală a rafinăriei, pentru că "economia se va redresa", a mai spus Bogdanov. Petrotel-Lukoil face parte din grupul petrolier rus Lukoil, care mai deţine în Romania şi o reţea de peste 300 de benzinării.

Ponta se războieşte cu Preşedintele pe tema CFR Marfă

Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, la Iaşi, că dacă în luna august preşedintele Traian Băsescu "nu putea dormi bine ca nu cumva să fie dat CFR-ul, iar acum, dacă nu se dă, e o mare catastrofă", el spunand că "e ca în bancurile cu bască, fără bască". "Eu îmi aduc aminte că foarte mulţi jurnalişti băsişti ţipau că să nu dăm CFR-ul, că e o catastrofă dacă dăm CFR-ul. Chiar şi domnul preşedinte nu putea să doarmă bine, în august, ca nu cumva să dăm CFR-ul. Acum, dacă nu îl dăm, e o mare catastrofă. E exact ca în bancurile cu bască, fără bască. Deci dumneavoastră ce ziceţi, să îl dăm sau să nu îl dăm?", i-a întrebat Victor Ponta pe jurnalişti. Întrebat de aceştia cine îşi va asuma un eventual eşec al privatizării CFR Marfă, Ponta a răspuns: "Cine vreţi dumneavoastră. La B1 o să şi-l asume Guvernul USL". El a mai spus că nu cunoaşte prevederile din contract şi că acest lucru nu intră în atribuţiile sale de premier: "Nu cunosc contractul în detaliu, nu e treaba mea de premier, e treaba comisiei de privatizare. Sunt convins că nu e nimic de ascuns. De altfel, dumneavoastră ştiţi foarte bine toate condiţiile".

Profitul FP a început să intre la apă

Fondul Proprietatea (FP) a înregistrat în primele nouă luni un profit de 535,2 milioane lei (121,4 milioane euro), cu aproape 7% sub caştigul consemnat în perioada similară a anului trecut, de 574,5 milioane lei. Fondul a consemnat un profit de 4,7 milioane lei (cu puţin peste 1 milion de euro) în luna septembrie, faţă de pierderi de 5,6 milioane lei (1,2 milioane euro) în luna august, reiese din statisticile lunare transmise de FP Bursei de Valori Bucureşti (BVB). La finalul primelor opt luni, Fondul Proprietatea a raportat un profit de 530,4 milioane lei. Activul net al Fondului a scăzut cu 1,74% în luna septembrie, la 14,92 miliarde lei (3,352 miliarde euro), în principal ca urmare a recalculării în scădere a valorii pachetului de acţiuni pe care FP îl deţine la Nuclearelectrica. La sfarşitul lunii august, activul net a fost de 15,184 miliarde lei. Scăderea valorii pachetului de acţiuni deţinut la Nuclearelectrica a fost determinată de preţul la care a fost realizată oferta prin care compania de stat a vandut 10% din titluri la Bursă. Pachetul de acţiuni deţinut de Fondul Proprietatea la Nuclearelectrica era evaluat la finele primului semestru la 648 milioane lei, iar în urma recalculării în funcţie de preţul din oferta de listare a companiei de stat, valoarea a scăzut cu 57%, la 276,3 milioane lei.

Întalnire decisivă pentru uniunea bancară

Miniştrii din Finanţe europeni se reunesc la Luxembourg în căutarea unui compromis pentru uniunea bancară, în condiţiile existenţei unor numeroase diferenţe de opinie şi a unui calendar strans al negocierilor, transmite AFP. Întalnirile vor fi consacrate parţial viitoarei autorităţi unice de decizie în sectorul bancar. Un acord va permite furnizarea de lichidităţi băncilor aflate în dificultate fără a pune în pericol tot sistemul şi fără contribuţia fondurilor publice. Acordul va implica ţările din zona euro şi alte state comunitare care vor dori să participe. Este necesar ca un compromis să fie realizat pană la sfarşitul acestui an, astfel încat să existe posibilitatea ca textul legislativ să fie adoptat înainte de încheierea mandatului actualului Parlament European, valabil pană în martie. Mai multe obiecţii au fost formulate faţă de o propunere prezentată în luna iulie de Comisia Europeană, venite în special din Germania. Proiectul prevede crearea unei autorităţi de decizie "ad hoc". Dar, potrivit tratatelor actuale, soarta unei bănci trebuie decisă de o instituţie europeană. Comisia Europeană a propus ca acest rol să îi revină, în lipsa unui candidat mai bun. Mai multe state, între care Germania, nu susţin această propunere.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.