MOZAIC STIRI ECONOMICE: Peste 1,1 milioane de numere de telefon au fost portate în cinci ani
Peste 1,1 milioane de numere de telefon au fost portate din octombrie 2008 pană la 1 octombrie, cele mai multe, 759.273, fiind pe segmentul telefoniei mobile, potrivit datelor anunţate de autoritatea de reglementare în telecom, ANCOM. "În luna octombrie a acestui an se împlinesc 5 ani de cand în Romania este posibilă portarea numerelor de telefon. În cei cinci ani de funcţionare a portabilităţii au avut loc 1.125.959 de portări, ceea ce înseamnă că 759.273 de numere de telefonie mobilă şi 366.686 de numere de telefonie fixă şi-au schimbat reţeaua, dar nu şi posesorul", se arată într-un comunicat al ANCOM. Portabilitatea numerelor permite utilizatorilor de servicii de telefonie să îşi păstreze numărul de telefon atunci cand schimbă furnizorul. Se pot porta numerele de telefonie fixă, mobilă şi numere speciale precum cele din categoria 0800 sau 0900. Portarea se face doar în cadrul aceleaşi categorii (fix-fix, mobil-mobil). Serviciul este disponibil în Romania din 21 octombrie 2008. De la lansarea serviciului numărul de portări a crescut constant. Astfel, în ultimele trei luni din 2008 au fost realizate 15.681 de portări, în 2009 circa 180.240 de portări, în anul 2010 s-au înregistrat alte 221.219 de numere noi portate, în creştere cu 23% faţă de 2009, trend menţinut şi în anul 2011, cand numărul portărilor a continuat să urce, la 260.256. Anul trecut, numărul portărilor a atins 255.881, iar în perioada ianuarie - octombrie a acestui an s-au realizat 192.683 de portări. "La 5 ani de cand ANCOM a lansat acest serviciu, 5% dintre utilizatorii de telefonie au ales să îşi schimbe furnizorul şi să-şi păstreze numărul. Procentul nu este mare, dar ce contează este libertatea pe care a adus-o cu sine acest serviciu, puterea de negociere pe care a conferit-o portabilitatea utilizatorilor în relaţia cu operatorii şi plusul de efort al furnizorilor pentru a-şi păstra clienţii – oferte din ce în ce mai competitive, investiţii în tehnologie şi calitate şi servicii inovative", a declarat preşedintele ANCOM, Cătălin Marinescu. Din numărul total de 1.125.959 de portări realizate pană la 1 octombrie, 759.273 sunt numere de telefonie mobilă, reprezentand 67% din total. Datele statistice arată în continuare că cei mai interesaţi să îşi păstreze numărul de telefon sunt utilizatorii cu abonament (aprox. 80% din total) în timp ce doar 20% dintre cei ce au ales să îşi schimbe furnizorul de servicii folosesc cartele preplătite. În segmentul telefoniei mobile, în cei cinci ani, Vodafone a primit în reţeaua sa 257.958 de numere noi, Orange - 249.922 de numere, Cosmote - 241.483 de numere, RCS & RDS - 7.791 de numere, Romtelecom – 1.400 numere şi Telemobil - 719 numere. În cazul telefoniei fixe, 34 de furnizori împart cele 366.686 de numere portate pană în prezent. Dintre acestea, cele mai multe au fost portate către reţelele RCS & RDS - 101.822, UPC Romania - 89.503, Orange - 72.374, Vodafone - 68.428 şi Romtelecom - 15.161. Cele mai multe cereri de portare a numărului de fix s-au înregistrat în Bucureşti (115.185 de numere), capitala fiind urmată de judeţul Cluj cu 25.286 de numere portate, Timiş (21.010), Prahova (18.051) şi Galaţi (14.870), care însumează peste 50% din totalul numerelor de telefonie fixă portate.
Romanii evită cosmeticele sub marca magazinelor
Cel mai cumpărat produs sub marca unui magazin este uleiul
Uleiul este cel mai cumpărat produs comercializat de retaileri sub marcă proprie, romanii fiind însă reticenţi faţă de brandurile dezvoltate de operatorii de mari magazine pentru produsele cosmetice sau de îngrijire personală, potrivit unui studiu al Mercury Research. Dacă faţă de 2010, pentru categoriile de produse care nu au un impact ridicat asupra consumatorilor (şerveţele, hartie igienică) tendinţele, în ceea ce priveşte vanzările de mărci private, se păstrează similare, în prezent, în topul celor mai cumpărate produse apar şi categorii cu importanţă mai mare în coşul de cumpărături, cum ar fi cele alimentare. Cea mai notabilă prezenţă este uleiul, care se situează în fruntea clasamentului, în condiţiile în care 54% dintre romani au cumpărat astfel de produse disponibile în magazine sub marcă proprie, se arată într-un comunicat al firmei de cercetare de piaţă. În acelaşi timp, autorii studiului arată că sunt anumite categorii de produse unde rezervele sunt mai mari faţă de mărcile proprii. În aceste categorii intră în principal produsele care au un impact asupra aspectului fizic, cum ar fi cosmeticele sau produsele de îngrijire personală. Mai mult de o treime dintre romani nu ar cumpăra aceste categorii de produse sub marcă proprie. "O comunicare mai convingătoare şi construirea unor mărci puternice pe aceste categorii, ar putea ajuta cumpărătorii să înţeleagă produsele şi să îi determine să le aleagă mai des", a declarat Andrei Canda, client service director, Mercury Research. Rezultatele studiului arată că oferta de mărci proprii din comerţul modern este importantă în alegerea magazinului pentru 25% dintre romani. Motivele pentru care romanii aleg să cumpere produsele sub marcă proprie sunt preţurile mici (pentru 72% dintre persoanele intervievate), garantarea calităţii produselor de către magazine (31%) sau exclusivitatea, în condiţiile în care respectivele produse se găsesc doar în anumite magazine (30%). În viitor, intenţiile de cumpărare indică o uşoara crestere, în condiţiile în care 13% dintre romani declară că vor cumpăra mai multe produse sub marcă proprie decat în prezent. Studiul a fost realizat pe panelul online Mercury Research în luna iulie, pe un eşantion de 351 de persoane cu varstă peste 18 ani care locuiesc din mediul urban.
Vanzările de computere personale au scăzut cu 8,6%
Vanzările de computere personale au scăzut cu 8,6% în trimestrul al treilea la nivel mondial, la 80,3 milioane de unităţi, cel mai redus nivel din 2008, din cauza cererii slabe în perioada premergătoare începutului de an şcolar, potrivit datelor Gartner, citate de Bloomberg. Piaţa PC-urilor s-a contractat pentru cel de-al şaselea trimestru consecutiv. Grupul chinez Lenovo s-a menţinut lider mondial după vanzările de computere, urmat de Hewlett-Packard, care a revendicat prima poziţie pe piaţa americană. Producătorii de PC-uri nu au reuşit să propună noutăţi atractive pentru clienţi, aceştia preferand să acceseze internetul utilizand tablete, care au avantajul unui preţ mai mic, potrivit Gartner. "Oferta largă de tablete Android cu preţuri mici a atras consumatorii de pe pieţele emergente", comentează analiştii Gartner într-un comunicat. Cererea pentru electronice de consum creşte de obicei în al treilea trimestru, datorită pregătirilor pentru noul an şcolar. Compania de cercetare IDC estimează că vanzările globale de PC-uri au scăzut cu 7,6% în trimestrul al treilea, la 81,6 milioane unităţi, îmbunătăţind o estimare anterioară prin care previziona un declin de 9,5%. Scăderea mai temperată faţă de estimări se datorează achiziţiilor efectuate de companii şi interesului consumatorilor pentru o nouă variantă a sistemului de operare Windows 8 dezvoltat de Microsoft, potrivit IDC.
Inflaţia s-a dus sub pragul de 2% ajutată de paine
Preţurile de consum au scăzut cu 0,6% în septembrie faţă de lua anterioară, influenţate în mare măsură de ieftinirea painii, după reducerea TVA, astfel că rata anuală a ajuns la 1,88%, potrivit datelor anunţate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Preţurile alimentelor au scăzut cu 1,8%, cele ale mărfurilor nealimentare au rămas relativ stabile, iar tarifele serviciilor au crescut cu 0,4%. În cazul painii, preţurile au scăzut faţă de august cu 11,5%, iar pentru categoria "produse de morărit şi panificaţie" reducerea a fost de 8,8%. Ouăle s-au scumpit însă cu 3,3%, iar legumele cu 2%, conform unui comunicat al INS. TVA la paine a scăzut, la 1 septembrie, de la 24% la 9%. Autorităţile au anunţat că o astfel de decizie s-ar putea aplica, anul viitor, şi la carne şi alte alimente. În august, preţurile de consum au scăzut cu 0,2% faţă de luna anterioară, tot ca urmare a ieftinirii alimentelor, rata anuală coborand la 3,67%. În prima parte a lunii august Banca Naţională a redus prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual.
Exporturile la opt luni au urcat pană la 32 miliarde euro
Deficitul comercial a scăzut în primele opt luni cu peste 40% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, la 16,48 miliarde lei (3,74 miliarde euro), după ce exporturile au crescut cu 7,9%, în euro, iar importurile s-au redus, potrivit datelor anunţate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). Exporturile FOB au totalizat 141,02 miliarde lei (32,02 miliarde euro), iar importurile CIF 157,5 miliarde lei (35,76 miliarde euro). Comparativ cu ianuarie-august 2012, exporturile au crescut cu 7,5% la valori exprimate în lei (7,9% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 1,3% în lei (0,8% în euro). Deficitul comercial FOB-CIF a fost astfel de 16,48 miliarde lei (3,74 miliarde euro), mai mic cu 11,81 miliarde lei (2,63 miliarde euro) decat cel înregistrat în primele opt luni ale anului trecut. Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra UE28) a fost de 98,77 miliarde lei (22,44 miliarde euro) la expedieri şi de 119,89 miliarde lei (27,23 miliarde euro) la introduceri, reprezentand 70,1% din total exporturi şi 76,2% din importuri. Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra UE28) a fost de 42,24 miliarde lei (9,58 miliarde euro) la exporturi şi de 37,61 miliarde lei (8,52 miliarde euro) la importuri, reprezentand 29,9% din total exporturi şi 23,8% din total importuri. "Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (42,0% la export şi 34,6% la import) şi alte produse manufacturate (33,3% la export şi respectiv 30,3% la import)", arată INS, într-un comunicat.În august, conform estimărilor preliminare ale Statisticii, exporturile FOB au însumat 16,94 miliarde lei (3,82 miliarde euro), iar importurile CIF 19,79 miliarde lei (4,47 miliarde euro).
Europenii şi chinezii au creat o linie de finanţare de 45 miliarde euro
Banca Centrală Europeană şi Banca Populară a Chinei au înfiinţat o linie bilaterală de swap valutar, prin care BCE va putea accesa pană la 350 miliarde yuani (42,3 miliarde euro), iar banca centrală chineză 45 miliarde euro, semnaland relaţiile economice tot mai stranse dintre cele două pieţe. Acordul este valabil timp de trei ani şi va fi tratat de BCE ca linie de finanţare pentru acces rapid la lichiditate, potrivit unui comunicat transmis joi de instituţia de supraveghere de la Frankfurt. Astfel, BCE va putea accesa lichiditate de pană la 350 miliarde yuani (echivalentul a 42,3 miliarde euro), iar banca centrală a Chinei poate trage pană la 45 miliarde euro. "Banca Centrală Europeană şi Banca Populară a Chinei au convenit stabilirea unui aranjament bilateral de swap monetar pentru a cumpăra şi răscumpăra yuani chinezeşti şi euro una de la cealaltă. Acordul de swap, care va fi valid pentru o perioadă de trei ani, va avea un volum maxim de 350 miliarde yuani atunci cand BCE va accesa fonduri în monedă chineză, respectiv 45 miliarde euro atunci cand vor fi furnizate fonduri Băncii Populare a Chinei", se arată în comunicatul BCE.
FMI: Grecia va trebui să adopte noi măsuri de austeritate
Grecia va fi nevoită să adopte noi măsuri de austeritate, cu impact de 6,7 miliarde de euro, în perioada 2014-2016, pentru a atinge obiectivele de ajustare fiscală, a avertizat Fondul Monetar Internaţional (FMI). Suma este cu 2,6 miliarde de euro mai mare decat este prevăzut în acordul guvernului de la Atena cu troica creditorilor internaţionali - FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană - pentru intervalul 2015-2016. Pentru anul următor, înţelegerea cu creditorii nu prevede de noi măsuri de austeritate, potrivit cotidianului elen Kathimerini. FMI notează că ajustarea fiscală din Grecia va necesita pană în 2016 măsuri suplimentare "echivalente cu 3,5% din PIB", adică 6,7 miliarde de euro, scrie cotidianul elen. Fondul a reiterat opinia că Grecia are nevoie de ştergerea unei părţi a datoriilor către creditorii internaţionali pentru ca îndatorarea ţării să coboare sub 124% din PIB pană în 2020. De asemenea, Biroul pentru Buget al Parlamentului a publicat miercuri un raport în care avertizează că datoria ţării nu va intra pe un curs de scădere şi nu va deveni sustenabilă pană în 2022 exclusiv pe baza eforturilor statului elen.
Şeful Eurostat se întalneşte cu reprezentanţii INS
Directorul general al Eurostat, Walter Radermacher, va face o vizită de lucru în Romania în perioada 4-5 noiembrie, la Institutul Naţional de Statistică (INS), agenda urmand să fie stabilită în perioada următoare, a declarat ieri preşedintele INS, Tudorel Andrei. "La începutul lunii noiembrie, directorul general al Eurostat va face o vizită în Romania, pe 4-5 noiembrie. Este o vizită de lucru care intră în practica directorului general al Eurostat", a afirmat Andrei într-o întalnire cu jurnaliştii. El a precizat că va întocmi agenda de lucru în perioada următoare, care trebuie să fie aprobată şi de directorul Eurostat. Oficialul statisticii europene va fi însoţit de consilierul Mariana Mihailova Kotzeva, fost preşedinte al Institutului Naţional de Statistică din Bulgaria. O vizită de acest gen a mai avut loc în urmă cu şase-şapte ani.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
