MOZAIC STIRI ECONOMICE: Afacere rară: Primii bizoni americani, exportaţi din Transilvania
Un crescător de bizoni americani din Transilvania va exporta în această săptămană patru pui născuţi la ferma sa din comuna sibiană Marpod, în nordul Austriei, unde se află cea mai mare turmă de bizoni din Europa. "Săptămana aceasta, vom trimite primele patru exemplare, pui, în nordul Austriei. Acolo, unul dintre cei mai bogaţi oameni din Europa are cea mai mare turmă de bizoni. Este prima dată cand vindem din Romania. Noi i-am mai vandut din Germania, unde am avut o fermă de bizoni", a declarat ieri, Victor Dimitriu, proprietarul acestor animale. Acesta deţine una dintre cele două ferme de bizoni americani din Transilvania. Dacă de la ferma din comuna sibiană Marpod se face deja export de bizoni americani, născuţi în Romania, de la ferma asemănătoare din judeţul Cluj nu s-a reuşit încă exportul, potrivit crescătorului sibian, de bizoni.
Victor Dumitru a preferat să-şi mute afacerea cu bizoni din Germania în Romania datorită calităţii păşunilor. Dacă în Germania, spune acesta, păşunile sunt tratate chimic, la noi, mai ales pe Valea Hartibaciului, în comuna Marpod, judeţul Sibiu, păşunile sunt neatinse de produse chimice, fiind pline nu doar de iarbă, dar şi de flori. "Am avut o fermă, langă Munchen, în Bavaria (Germania). Sunt roman, din Sibiu, acasă e întotdeauna cel mai bine. Problema este că în străinătate, totul este suprapopulat. Dacă vrei să urci pe cel mai înalt varf din Alpi, ai şosea. La noi e mai sălbatic, de aceea e mai frumos. În cazul nostru, da, facem pionierat. Am vrut în America să cumpărăm un ren. În Germania sau Austria nu mai găseşti păşune care nu a fost fertilizată cu azot sau cu chimicale. În Germania, unde e păşune, e doar iarbă, nu există flori, scaieţi, nimic. Aici, locul acesta, a fost un păşunat de care nu s-a atins nimeni, plin de rape, nu i-a trebuit nimănui pentru agricultură, aşa am reuşit să-l concesionăm", explică Victor Dimitriu. Cu dealuri domoale, o pădure, dar şi rape de care au fugit agricultorii, cele 70 de hectare pe care aleargă nestingheriţi cei 29 de bizoni americani de la Marpod, alcătuiesc prima fermă de acest fel din judeţ, care a luat fiinţă în urmă cu trei ani. După ce în urmă cu trei ani, totul a început cu un mascul de montă, importat direct din SUA, transportat într-un container special cu avionul, pe urmă cu TIR-ul pană la Marpod, acum, sibianul care creşte bizoni a reuşit să scoată primii bani din această afacere, prin exportul a patru pui născuţi la el la fermă. "Dacă e o pasiune sau o afacere? Mai mult pasiune, va fi şi o afacere, cu aceşti patru pui pe care îi dăm acum în Austria începem să ne scoatem banii. Masculii de montă pleacă de la 4.000 de euro, la trei ani de zile, şi poate ajunge la 15.000-20.000 de euro. O femelă are un preţ de la 2.000 de euro. Noi am avut o femelă în Germania, care a fătat începand de la varsta de doi ani, în fiecare an, pană la 38 de ani, inclusiv", a declarat Victor Dimitriu. Aduşi din America, exportaţi în Germania, bizonii, mult mai mari decat zimbrii noştri, reprezintă o pasiune greu înţeleasă de mulţi, însă poate deveni o afacere foarte rentabilă, dacă sunt tăiaţi. Carnea de bizon este printre cele mai scumpe, un singur kilogram de muşchiuleţ de bizon poate ajunge la 80 de euro, în ţări precum Germania şi Franţa, unde sunt cei mai mari amatori de astfel de vanat.
Fondurile de pensii învart trei miliarde de euro
"cu alte cuvinte, Pilonul II a produs de la lansarea sa, în mai 2008, şi pană în prezent o valoare adaugată de peste 510 milioane de euro în beneficiul exclusiv al contributorilor la sistem”, a spus şeful APAPR.
Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) aveau la finele lunii septembrie active nete de 13,5 miliarde de lei (3,02 miliarde de euro), a anunţat luni Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR). De la lansare şi pană în prezent, fondurile de pensii obligatorii au primit în administrare de la Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), în numele participanţilor, contribuţii brute totale în valoare de 10,47 miliarde de lei, ajungand, în urma investiţiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei. Diferenţa de 2,28 miliarde de lei reprezintă caştigul investiţional net de toate comisioanele produs de fondurile de pensii în beneficiul contributorilor la sistem. "Cu alte cuvinte, Pilonul II a produs de la lansarea sa, în mai 2008, şi pană în prezent o valoare adaugată de peste 510 milioane de euro în beneficiul exclusiv al contributorilor la sistem, demonstrand cel puţin pană în prezent îndeplinirea mandatului de administrare responsabilă şi eficientă a economiilor actualei generaţii de salariaţi, pentru pensia de maine", declarat preşedintele APAPR, Marius Popescu. În ultimul an (septembrie 2012 - septembrie 2013), activele fondurilor de pensii de Pilon II şi-au menţinut creşterea accelerată, cu un ritm uşor peste 45%. Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) au ajuns după primele nouă luni ale acestui an la un număr total de 5,95 milioane de participanţi, dintre care numărul celor care primesc lună de luna contribuţii virate de către CNPP s-a stabilizat la aproximativ 3,6 milioane. Din punct de vedere al performanţelor investiţionale, fondurile de pensii private obligatorii au realizat, de la lansarea lor şi pană în prezent, un randament mediu anualizat de 11,7%. În prezent, cota de contribuţie virată către Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale participanţilor, aceasta evoluand de la nivelul de 2% din momentul startului sistemului (2008) şi urmand să ajungă la 6%, cu o creştere de jumătate de punct procentual anual, pană în 2016. Fondurile de pensii private facultative (Pilonul III) au ajuns după primele 9 luni la un număr total de circa 305.000 de participanţi, dintre care însă doar mai puţin de jumătate îşi plătesc lunar contribuţiile, pe fondul climatului economic încă insuficient de favorabil pentru relansarea apetitului angajatorilor pentru oferirea acestui tip de beneficiu salariaţilor. Activele nete ale Pilonului III au depăşit la finele lunii septembrie nivelul de 750 milioane de lei (168 milioane de euro), cu 35% mai mult decat în urma cu un an (septembrie 2012).
Salariul mediu a trecut pe scădere
Caştigul salarial mediu net s-a micşorat în august cu 1,9% faţă de iulie, la 1.604 lei
Caştigul salarial mediu nominal net a fost în luna august de 1.604 lei, în scădere cu 31 de lei (-1,9%) faţă de luna precedentă, cele mai mari valori consemnandu-se în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, de 3.948 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, de 884 lei. Totodată, caştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.219 lei în august, cu 1,8% mai mic decat în iulie. "Indicele caştigului salarial real pentru luna august 2013 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele caştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 98,3%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele caştigului salarial real a fost de 120,9%, cu 2 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna iulie 2013", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS). Scăderile caştigului salarial mediu net în august faţă de luna anterioară au fost determinate de acordarea în iulie de premii ocazionale, inclusiv prime de vacanţă, sume din profitul net şi alte fonduri, inclusiv tichete de masă şi tichete cadou. De asemenea, scăderile caştigului salarial mediu net sunt cauzate şi de nerealizările de producţie ori încasările mai mici. Cele mai semnificative scăderi ale caştigului salarial mediu net s-au înregistrat în telecomunicaţii, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor (între 8% şi 9% ) şi în fabricarea produselor textile, cercetare-dezvoltare, transporturi pe apă, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, colectarea şi epurarea apelor uzate, alte activităţi industriale (între 6% şi 7,5%). La polul opus, cele mai mari creşteri ale salariilor nete au fost în extracţia cărbunelui superior şi inferior, alte activităţi extractive (între 8,5% şi 13%) şi în extracţia minereurilor metalifere, tranzacţii imobiliare (între 4% şi 5,5%). "În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale caştigului salarial mediu net faţă de luna iulie, în învăţămant (-1,3%) determinate de reducerea sumelor reprezentand plata cu ora a cadrelor didactice şi încheierea contractelor pe perioadă determinată. În administraţia publică şi sănătate şi asistenţă socială caştigul salarial mediu net a crescut uşor în luna august faţă de luna iulie, cu 0,4%, respectiv 0,6%", se spune în comunicat. Pe de altă parte, veniturile totale medii lunare ale populaţiei au însumat, în trimestrul al doilea, 2.563 de lei pe găspodărie şi 897 lei pe fiecare persoană, în timp ce cheltuielile totale au fost în medie de 2.296 lei pe gospodărie şi 803 lei de persoană, reprezentand aproape 90% din veniturile totale.
Numărul locuinţelor scoase la închiriere a urcat masiv
Numărul ofertelor noi de locuinţe scoase la închiere în luna septembrie a crescut cu 14% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cele mai multe fiind apartamente cu două camere, dar chiriile s-au menţinut la niveluri similare faţă de 2012, potrivit AnunturiParticulari.ro. "În prima lună din această toamnă, numărul de oferte noi de închiriere a crescut cu 34% faţă de luna anterioară şi s-a majorat cu 14% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, ceea ce însemnă că s-au eliberat multe apartamente. Chiriaşii se mută pentru că au de unde alege, iar preţurile sunt la acelaşi nivel din 2012 sau chiar mai mici. În acelaşi timp, unii chiriaşi intenţionează să achiziţioneze o locuinţă, ceea ce va duce la apariţia altor apartamente goale", se arată într-un comunicat al portalului AnunturiParticulari.ro. Astfel, în luna septembrie, pe piaţa închirierilor s-au înregistrat 3.873 de oferte noi, ceea ce reprezintă o creştere de 14% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. Aşadar, luna trecută cele mai multe oferte noi au venit din partea proprietarilor de apartamente cu 2 camere - 1.593 de oferte. Tot în luna septembrie, circa 1.398 de bucureşteni şi-au dat spre închiriere garsonierele. În cazul locuinţelor cu 3 camere, numărul ofertelor noi a fost de 722. Pe segmentul apartamentelor cu 4 camere, numărul ofertelor a fost de 160 de unităţi, potrivit raportului lunar de monitorizare realizat de portalul imobiliar. În luna septembrie 2013, chiriile medii solicitate de proprietari au fost cu 10% mai mici decat în aceeaşi perioadă din 2012, în cazul apartamentelor cu 4 camere. Dacă în septembrie 2012 proprietarii solicitau 645 de euro pe lună pentru a închiria o locuinţă cu 4 camere, în septembrie 2013 aceştia cereau 583 de euro. În cazul garsonierelor şi apartamentelor cu 3 camere, chiriile au scăzut nesemnificativ faţă de anul trecut. Astfel, pentru garsoniere, chiria medie este de 226 de euro, iar la trei camere, circa 416 euro.
Serbia este aproape de faliment, doar Emiratele Arabe o pot salva
Serbia este aproape de intrarea în insolvenţă şi trebuie să reducă salariile bugetarilor şi subvenţiile către companiile de stat pentru a evita falimentul, în timp ce negociază un acord cu FMI şi aşteaptă un împrumut de urgenţă de 1 miliard de dolari de la Emiratele Arabe Unite. "Suntem practic la marginea falimentului. Măsurile de redresare a economiei vor fi dure, nu populiste, şi vor afecta între 300.000 şi 500.000 de angajaţi din sectorul public", a declarat vicepremierul Aleksandar Vicic pentur Prva TV, preluată de Bloomberg. Guvernul va adopta măsuri de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, fără a afecta pensiile, protejate de Partidul Pensiilor, partener în coaliţia de guvernare. Deficitul bugetar al Serbiei va fi de 8,3% din PIB în acest an, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI). Guvernul vrea să reducă deficitul cu pană la 1,6 miliarde euro pană în 2016, pentru a consolida încrederea investitorilor, a declarat recent ministrul Finanţelor Lazar Krstic. Vucic a afirmat că Belgradul vrea să încheie un acord cu FMI. Creditorul de la Washington a refuzat în luna mai să înceapă negocierile în acest sens deoarece a considerat că guvernul nu şi-a îndeplinit angajamentele anterioare. Vicepremierul a adăugat că guvernul va accepta unele măsuri propuse de FMI, dar altele vor fi respinse. El avertizează că ratingul de credit al Serbiei ar putea fi coborat în scurt timp.
În Romania există un patrulater aurifer
În Romania există un patrulater aurifer, rezervele care pot fi exploatate ridicandu-se la circa 700 de tone, a declarat, luni, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, în cadrul Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului care analizează exploatarea minieră de la Roşia Montană. "În Romania există un patrulater care se află în Munţii Metaliferi, în nord-estul Devei. Estimările noastre arată că rezervele directe, care pot fi exploatate, sunt la circa 700 de tone, ca ordin de mărime. Sunt evaluări de 714 tone, altele de 722 de tone. În Roşia Montană sunt aproximativ 300 de tone, Rovina aproximativ 200 de tone, Certej aproximativ 120 de tone şi Carpathian Gold aproximativ 80 de tone. Este o cantitate foarte mare", a spus Vosganian.
Potrivit acestuia, exploatarea acestui aur ar putea să dubleze producţia Europei. "Valoarea lor, dacă avem în vedere nivelul actual de bursă al aurului de circa 1.300 dolari pe uncie, ar fi de circa 31 - 32 de miliarde de dolari", a precizat ministrul Economiei.
INS menţine estimarea privind creşterea economică de 0,5%
Institutul Naţional de Statistică (INS) a menţinut estimările privind creşterea economică din trimestrul al doilea şi primul semestru, la 0,5% faţă de ianuarie-martie, respectiv 1,8% comparativ cu ianuarie-iunie 2012, PIB urcand astfel la jumătatea anului, ca serie brută, la 267,811 miliarde lei. Creşterea PIB de 1,8%, la semestru, este valabilă atat pentru seria brută cat şi pe cea ajustată sezonier (în funcţie de care PIB a ajuns după şase luni la 308,834 miliarde lei). Pentru trimestrul al doilea, PIB - date ajustate sezonier - este estimat la 155,585 miliarde lei, mai mare, în termeni reali, cu 0,5% faţă de primele trei luni ale anului şi cu 1,4% comparativ cu trimestrul al doilea al anului 2012. Ca serie brută PIB a fost în trimestrul al doilea de 146,915 miliarde lei, în creştere, în termeni reali, cu 1,5% faţă de trimestrul II 2012. La începutul lunii septembrie INS a anunţat că PIB a urcat cu 0,5% în trimestrul al doilea, faţă de precedentele trei luni, şi cu 1,8% la semestru, creşteri mai mari faţă de primele estimări, care indicau un avans de 0,3%, respectiv 1,7%, după creşteri în industrie, imobiliare, agricultură şi activităţi profesionale şi scădere în construcţii.
Numărul angajaţilor Romstrade s-a diminuat de nouă ori
Romstrade, unul din cei mai mari constructori romani în ultimii ani, deţinut de omul de afaceri Nelu Iordache, are în prezent sub 100 de salariaţi, în condiţiile în care în decembrie 2012, momentul intrării în insolvenţă, compania avea 930 de angajaţi direcţi şi indirecţi. Romstrade este în insolvenţă din 10 decembrie 2012 şi se află în prezent într-o perioadă de observaţie, următorul pas fiind soluţionarea contestaţiilor depuse la tabelul preliminar de creanţe, afişat pe 5 martie. Termenul în instanţă pentru soluţionarea acestor contestaţii este luni, 7 octombrie, au declarat reprezentanţii Casei de Insolvenţă Transilvania (CITR), administratorul judiciar al constructorului. "În acest moment, supraveghem constant activitatea companiei şi căutăm soluţiile optime. Un prim pas în acest proces este soluţionarea contestaţiilor şi definitivarea tabelului de creanţe. Astfel, împreună cu creditorii, vom putea lua apoi o decizie în privinţa opţiunii de a depune un plan de reorganizare şi care ar fi măsurile şi premisele acestuia. Decizia va fi luată împreună cu comitetul creditorilor, care va lua în calcul situaţia contractelor la momentul respectiv. De asemenea, se vor căuta surse de finanţare şi va fi elaborat un scenariu care va permite acoperirea într-un grad cat mai ridicat a datoriilor înscrise în tabelul definitiv de creanţe", potrivit sursei citate.
