Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: O primărie a păcălit investitorii timp de patru ani

Ziarul de Vrancea
6 oct 2013 699 vizualizări
Primăria Băile Herculane nu a achitat 4 ani costurile unui împrumut, deşi a anunţat periodic plăţile

Primăria Băile Herculane nu a achitat timp de patru ani costurile aferente unei emisiuni de obligaţiuni din 2006, deşi a transmis semestrial Bursei rapoarte prin care anunţa că urmează să plătească, iar datoria acumulată se ridică la aproximativ 1,2 milioane de lei. Primăria a atras în martie 2006 suma de 3,1 milioane lei de pe piaţa de capital, printr-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţă în decembrie 2020 şi listate la Bursa de Valori. Primăria a început să facă plăţile în contul obligaţiunilor în anul 2008, însă acesta a fost singurul an cand investitorii au încasat o parte din banii care le reveneau în contul obligaţiunilor cumpărate. Din iunie 2009 autoritatea locală nu a mai achitat dobanzile şi o parte din principal, deşi a transmis semestrial la Bursă că urmează să facă plăţile.  Abia după patru ani, la finele lunii iulie din acest an, primăria a anunţat că nu poate să-şi respecte obligaţiile de plată. Primăria Băile Herculane a trimis atunci un raport Bursei în care arăta că pentru emisiunea de obligaţiuni sunt arierate de 1,2 milioane lei, din care 678.000 de lei reprezintă principal de rambursat şi 548.000 de lei dobanzi restante. "Suma încasată din emisiunea de obligaţiuni a fost de 3,1 milioane lei în data de 7 martie 2006 şi folosită pentru investiţii publice care nu au adus noi venituri în bugetul local. Conform prospectului de emisiune au fost acordaţi doi ani de graţie urmand ca rambursarea să înceapă cu anul 2008, la finele semestrului I. La acea dată Primăria oraşului Băile Herculane înregistra plăţi restante şi arierate provenind din perioada 2006 -2008 şi semestrul I 2008. Veniturile proprii realizate nu au asigurat decat plata cheltuielilor de funcţionare a instituţiei noastre, neavand resurse financiare pentru plata ratelor semestriale şi a dobanzilor la emisiunea de obligaţiuni", se arată într-un răspuns transmis de Primăria Băile Herculane. Contactaţi, reprezentanţii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) au precizat că instituţia a cerut primăriei să informeze investitorii cu privire la situaţia plăţilor în contul obligaţiunilor după ce a primit o sesizare din partea unui investitor. "La sfarșitul lunii iunie 2013, ASF a primit o sesizare din partea unui investitor cu privire la încălcarea de către emitentul Orașul Băile Herculane a obligațiilor de plată faţă de obligatari. Precizăm că, începand cu data listării la BVB a emisiunii de obligațiuni de către Orașul Băile Herculane, respectiv 23.12.2009, emitentul a publicat pe website-ul operatorului de piață rapoarte curente privind termenele de plată aferente tranșelor de rambursare a principalului și a cupoanelor. Pornind de la aspectele sesizate, ASF a inițiat o investigație și, totodată, a solicitat emitentului să comunice investitorilor, prin intermediul unui raport curent, situația existentă privind obligațiile de plată aferente împrumutului obligatar. Acest lucru s-a materializat în data de 26.07.2013", se arată într-un răspuns transmis de ASF. Instituţia nu a răspuns dacă anunţurile transmise semestrial de primărie privind plăţile în contul obligaţiunilor pot fi considerate manipulare şi dacă a sesizat Poliţia sau Parchetul asupra acestei situaţii.

Antonescu crede că taxele sociale vor fi reduse

Preşedintele PNL despre micşorarea CAS: Cred că vom avea concursul PSD şi al Guvernului să o realizăm cu 3%

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, la emisiunea "După 20 de ani" difuzată ieri, că în ceea ce priveşte reducerea CAS cu 3% crede că va exista concursul PSD şi al Guvernului, precizand însă că o reducere mai amplă este limitată de acordul cu FMI. Antonescu a fost întrebat de ce miniştrii PNL din Guvern nu au optat pentru măsuri de relansare economică mai puternice, cum ar fi o reducere semnificativă a CAS. "Este o decizie pe care am luat-o şi pe care suntem hotăraţi şi cred că vom avea concursul şi al partenerilor din PSD şi al partenerilor din Guvern să o introducem. (...) Numai cu trei puncte (procentuale, n.r.), deşi sunt absolut de acord că ar fi avut semnificaţie majoră o mişcare mai amplă. Din păcate, marja de manevră şi, deci, responsabilitatea celor care sunt în Guvern astăzi, în domeniul economic, este strict, sever limitată de acordul cu FMI", a susţinut Antonescu. "Ceea ce sper eu, pană la urmă indirect, dar cu destinaţie în politici economice este ca de anul viitor poate, în sfarşit, noi să putem să lăsăm loc dincolo de un acord pe terminate, sper, cu FMI...să lăsăm loc şi responsabilităţii şi puterii întregi a acestui guvern de face politici economice în Romania", a mai declarat preşedintele PNL. Guvernul va opta, în luna octombrie, la elaborarea bugetului pe anul viitor, între reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi creşterea bazei salariale nesupuse impozitării, respectiv neimpozitarea salariului minim, cele două variante fiind studiate ca impact bugetar, a anunţat premierul Ponta. "Avem de decis - şi asta decidem în cursul lunii octombrie, după care propunem în noiembrie Parlamentului - unde mergem cu relaxarea fiscală pe piaţa muncii: mergem la reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, e una dintre variante, iar a doua variantă este creşterea bazei salariale nesupuse impozitării, adică să ducem mai sus salariul pe care nu-l impozităm cu absolut nimic, practic salariul minim să nu-l impozitm cu acel 16%. Sunt două variante de lucru pe care le studiem acum ca impact bugetar şi pană la sfarşitul lunii octombrie decidem", a spus Ponta la Antena 3. În acest an, salariul minim brut pe ţară garantat în plată a fost majorat în două etape, cu cate 50 de lei. Începand din 1 februarie, salariul minim brut pe economie a fost majorat de la 700 la 750 de lei, iar din 1 iulie a urcat la 800 de lei. Ministrul Muncii, Mariana Campeanu, a declarat, la finele lunii septembrie, că prin bugetul de stat pentru anul 2014 se încearcă reducerea CAS cu trei puncte procentuale, susţinand că în rest taxele sunt "foarte mici".

Guvernul are încasări sub prognoză

Încasările din acest an sunt mai mici decat cele prognozate din cauza fondurilor neîncasate de la bănci, ca urmare a modificării regulamentului privind provizioanele, a reorganizării ANAF şi a firmelor care au intrat în insolvenţă pentru a nu-şi plăti taxele, a afirmat premierul Victor Ponta. "Noi nu avem în 2013 încasări mai mici decat în 2012, sunt mai mici decat cele prognozate", a spus Ponta la Antena 3. El a arătat că un motiv pentru nivelul mai redus al încasărilor este faptul că Guvernul "va încasa zero" din sistemul bancar ca urmare a schimbării regulamentelor privind provizioanele în condiţiile în care prognoza pentru luna septembrie se baza pe încasarea a un miliard lei ca impozit pe profit doar de la Banca Naţională, la care se adaugau sume atrase ca impozit pe profit de la alte bănci. "Noi aveam în luna septembrie prognozat, pe ce se întampla anii trecuţi, un miliard de lei pofit doar de la Banca Naţională plus profituri de la bănci. Prin schimbarea regulamentelor Băncii Naţionale şi ale băncilor comerciale, îşi fac provizioane, o să încasăm zero. Deci, nu e vina Guvernului şi nici a BNR-ului, pană la urmă", a spus Ponta la Antena 3. Al doilea argument al premierului pentru neîndeplinirea ţintei de încasări este reorganizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), fiind inevitabil să apară probleme de încasări pentru o perioadă de două-patru luni, aferentă reorganizării, "perioadă în care au plecat cei vechi şi pană vin cei noi". Al treilea şi ultimul argument al premierului este vechea procedură a insolvenţei care permitea firmelor să intre în această procedură pentru a nu mai achita taxe. Premierul a susţinut însă că, în pofida acestor probleme, nu vor fi tăiate fonduri de la investiţii deoarece există cofinanţare asigurată pentru proiecte din fonduri europene.

Codul Insolvenţei va fi atacat

PDL va trimite o scrisoare Avocatului Poporului în care cere motivat declanşarea controlului de constituţionalitate la ordonanţa privind Codul insolvenţei, precum şi o scrisoare comisarului Vivian Reding "pe tema căluşului pus presei", a declarat, ieri, prim-vicepreşedintele PDL Andreea Paul. Andreea Paul a precizat, la o conferinţă de presă, că, în cazul în care Guvernul nu-şi va retrage ordonanţa de urgenţă privind Codul insolvenţei, atunci PDL va cere dezbaterea de urgenţă a acesteia în Parlament pentru a corecta "fisurile grave". "PDL va trimite Avocatului Poporului o scrisoare în care cere motivat să se verifice controlul de neconstituţionalitate la ordonanţa privind Codul insolvenţei. PDL va trimite şi o scrisoare comisarului Vivian Reding pe tema căluşului pus presei prin Codul insolvenţei. Dacă în urma acestor două demersuri USL nu-şi retrage ordonanţa de urgenţă, atunci vom cere în Parlament dezbaterea de urgenţă pentru a discuta fisurile grave din Codul de insolvenţă prost croit de USL", a afirmat Paul. Ea a spus că PDL reclamă şase puncte critice în noul Cod de insolvenţă, printre care "atacul" împotriva economiei şi falimentul forţat al firmelor, neconstituţionalitatea deoarece încalcă principiul nediscriminării şi accesul la libera informaţie determinand retragerea forţată a licenţei instituţiilor mass-media. PDL consideră că Guvernul încalcă şi separaţia puterilor în stat pentru că se substituie unei autorităţi independente care este CNA. Paul a mai spus că PDL propune ca noul Cod al insolvenţei să prevadă explicit ca intrarea în insolvenţă a companiilor de stat să ducă la scutirea de la plata dărilor către stat echivalentă cu valoarea TVA plătită pentru contractele neonorate la plată firmelor sănătoase. PDL mai propune ca noul Cod al insolvenţei să prevadă o perioadă maximă pentru lichidarea firmelor deoarece acum lichidatorul şi-ar stabili un salariu uriaş pe lună şi ar valorifica bunurile societăţii pe o perioadă de ani de zile, a menţionat ea.

Marile corporaţii ascund de Fisc profituri de 750 miliarde dolari

Statele Unite ar putea reduce semnificativ deficitul bugetar dacă ar taxa profiturile de aproape 750 miliarde de dolari păstrate de cele mai mari 20 de corporaţii americane în conturi offshore, potrivit CNBC. Taxarea profiturilor de 743 miliarde de dolari ar aduce Trezoreriei SUA circa 119 miliarde de dolari, arată un studiu realizat de organizaţia NerdWallet Taxes. La deficitul bugetar de 642 miliarde de dolari al SUA, aceste fonduri ar avea un impact semnificativ, notează CNBC.  Activitatea statului federal american este blocată parţial începand de marţi, după ce Congresul nu s-a pus de acord asupra adoptării bugetului sau a unor măsuri de finanţare pe termen scurt pentru anul fiscal 2014, început la 1 octombrie. Chiar dacă taxarea banilor ţinuţi de corporaţii în străinătate a atras tot mai mulţi susţinători în ultimul timp, puţini politicieni americani au iniţiat acţiuni în această privinţă, de teamă să nu-şi strice relaţiile cu marile companii, care pot avea o influenţă decisivă asupra carierelor lor. Lideri la profiturile din străinătate sunt General Electric (108 miliarde de dolari), Microsoft (76,4 miliarde de dolari) şi Pfizer (73 miliarde de dolari). Top 10 este completat de IBM (44,4 miliarde de dolari), Exxon Mobil (43 miliarde dolari), Citigroup (42,6 miliarde dolari), Procter & Gamble (42 miliarde dolari), Johnson & Johnson (41,6 miliarde dolari), Apple (40,4 miliarde dolari) şi HP (33,4 miliarde dolari). Repatrierea profiturilor este un subiect fierbinte de mai mulţi ani pentru politicieni, directori de companii şi firmele de lobby, scrie CNBC.

Limita de îndatorare, noua armă nucleară

Politicienii americani ar trebui să înceteze să mai folosească creşterea limitei de îndatorare în negocieri, a declarat miliardarul american Warren Buffett, comparand practica cu ameninţarea lansării unei bombe nucleare. "Ar trebui interzisă ca armă. (...) Ar trebui să fie ca bomba nucleară - prea groaznică pentru a fi folosită", a declarat Buffett într-un interviu pentru pentru revista Fortune, citată de Bloomberg. Republicanii din Camera Reprezentanţilor au blocat bugetul şi măsurile de finanţare de urgenţă a statului federal pentru anul fiscal 2014, început la 1 octombrie, în încercarea de a obţine concesii în privinţa unei legi din domeniul sănătăţii. Lipsa finanţării a determinat o blocare parţială a activităţii statului federal începand de la 1 octombrie, cu 800.000 de persoane trimise în concediu forţat. Congresul SUA negociază, de asemenea, şi creşterea limitei de îndatorare a SUA. Dacă legislativul nu adoptă măsura pană la 17 octombrie, Statele Unite ar putea intra în incapacitate de plată. Charles Munger, vicepreşedinte al board-ului Berkshire Hathaway, companie condusă de Buffett, a declarat pentru Fortune că ameninţarea cu neonorarea obligaţiilor financiare ale ţării este "profund imorală" şi a crticat Partidul Republican, al cărui susţinător este în general.

Trei mari companii se bat pentru BlackBerry

Companiile Cisco Systems, Google şi SAP AG negociază cu BlackBerry achiziţia parţială sau integrală a producătorului canadian de smartphone-uri, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Reuters. O astfel de tranzacţie ar fi o alternativă la acordul preliminar de delistare a companiei pentru suma de 4,7 miliarde de dolari, încheiat în urmă cu mai multe săptămani cu un grup de investitori, în fruntea cărora se află cel mai mare acţionar al BlackBerry, fondul de investiţii Fairfax Financial Holdings. Planul de delistare a fost întampinat cu scepticism, din cauza opţiunilor de finanţare. De asemenea, BlackBerry a cerut unor potenţiali cumpărători, între care Intel, LG şi Samsung, să-şi exprime un eventual interes. Companiile pot transmite răspunsurile pană săptămana următoare. Nu este clar în prezent care dintre aceste companii vor depune oferte, notează Reuters. Google, Intel, Cisco, LG şi SAP au refuzat să comenteze, în timp ce reprezentanţii Samsung nu au putut fi contactaţi. BlackBerry a anunţat în august că analizează opţiunile, inclusiv vanzarea

Grecia este la al şaptelea an consecutiv de recesiune

Economia Greciei va rămane în recesiune şi anul următor, pentru al şaptelea an consecutiv, iar şomajul va atinge un nou record, de 28,5%, estimează agenţia de rating Standard & Poor's (S&P), citată de cotidianul Kathimerini. Astfel, S&P se aşteaptă la o scădere a PIB cu 1% anul următor. Agenţia a confirmat ratingul ţării la "B-". Nivelul ridicat al datoriei, precum şi riscurile de instabilitate politică şi socială sunt principalii factori care au determinat o poziţie mai precaută a analiştilor S&P. Fundamentele economiei Greciei s-au îmbunătăţit, dacă este luat în calcul deficitul de cont curent redus, ajustarea bugetară şi creşterea competitivităţii. De asemenea, partenerii europeni ai ţării sunt decişi să păstreze Grecia în zona euro, notează agenţia de rating. Pe de altă parte datoria guvernamentală şi cea externă a economiei răman uriaşe, iar provocările economice şi politice dificile. Agenţia este îngrijorată şi de impactul social al recesiunii prelungite. S&P estimează o contracţie a PIB de 1% anul următor, faţă de o scădere de 4% în acest an. Prognoza agenţiei contrastează cu aşteptările guvernului elen şi creditorilor internaţionali, care estimează revenirea economiei pe creştere anul următor.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.