Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Căpşunarii vor trimite în ţară 3,6 miliarde dolari

Ziarul de Vrancea
3 oct 2013 519 vizualizări
Remiterile către Romania au atins un nivel record în 2008, anul declanşării crizei financiare mondiale, cand s-au plasat la 9,38 miliarde de dolari

Romania va înregistra în acest an remiteri de 3,6 miliarde de dolari de la romanii care lucrează în străinătate, potrivit unui raport al Băncii Mondiale (BM), nivel similar celui estimat anterior de instituţie pentru anul trecut şi cu mult sub sumele consemnate înainte de criză. Astfel, remiterile către Romania se vor plasa în acest an la 3,6 miliarde de dolari, în timp ce numărul migraţiilor internaţionale a urcat cu 4,8% faţă de 2010, reiese dintr-un raport prezentat miercuri de Banca Mondială. Potrivit datelor publicate de instituţie în luna mai, remiterile către Romania au totalizat anul trecut 3,66 miliarde de dolari, principalele ţări de origine fiind Italia şi Spania. Astfel, în Romania au intrat anul trecut, din Italia şi Spania, cate 1,07 miliarde de dolari, potrivit statisticilor Băncii Mondiale. Alte ţări care figurează cu sume importante de bani trimise acasă în 2012 de romani sunt Statele Unite (240 miloane de dolari), Ungaria (237 milioane de dolari), Israel (236 milioane de dolari), Germania (184 milioane de dolari), Canada (131 milioane de dolari), Austria (78 milioane de dolari), Franţa (73 milioane de dolari), Marea Britanie (71 milioane de dolari) sau Grecia (58 milioane de dolari). Remiterile către Romania au atins un nivel record în 2008, anul declanşării crizei financiare mondiale, cand s-au plasat la 9,38 miliarde de dolari, potrivit BM. A urmat o scădere abruptă în 2009, cand au fost înregistrate remiteri de 4,9 miliarde de dolari. Numărul emigranţilor romani se ridica la 2,77 milioane la nivelul anului 2010, potrivit datelor Băncii Mondiale. La nivel mondial, remiterile către ţările în curs de dezvoltare vor creşte în acest an cu 6,3%, la 414 miliarde de dolari, şi ar putea ajunge la 540 miliarde de dolari în 2016, estimează BM.

Ce se întamplă cu Banca Romanescă?

NBG, ce deţine pachetul majoritar de acţiuni la Banca Romanească, se va retrage de pe pieţele din sud-estul Europei, inclusiv Romania

Grupul National Bank of Greece (NBG) se va retrage de pe pieţele din sud-estul Europei, inclusiv Romania, unde deţine Banca Romanească, în cadrul unui acord al creditorului elen cu Comisia Europeană, potrivit Kathimerini. NBG a ajuns la un acord cu autorităţile pentru concurenţă din cadrul Comisiei Europene conform căruia grupul va păstra participaţia majoritară la subsidiara turcă Finansbank, dar va renunţa la majoritatea operaţiunilor din Europa de Sud-Est, scrie Kathimerini. Astfel, NBG se va retrage din Romania, Bulgaria, Serbia, Macedonia şi Albania, notează publicaţia elenă. National Bank of Greece va păstra 60% din acţiunile băncii Finansbank din Turcia, restul de 40% urmand să fie vandute către investitori în două etape, pană la finele anului 2017. Kathimerini scria luni, citand surse apropiate discuţiilor, că băncile din Grecia vor fi nevoite să-şi limiteze operaţiunile din Europa de Sud-Est, după ce Comisia Europeană le-a cerut să promită că nu vor transfera fonduri cu scopul de a-şi consolida subsidiarele din regiune. Cele mai mari bănci elene au operaţiuni şi în Romania. Astfel, National Bank of Greece deţine Banca Romanească, EFG Eurobank controlează Bancpost, în timp ce Piraeus Bank şi Alpha Bank au operaţiuni sub brand propriu.

Privatizarea CFR Marfă trenează

Consiliul Concurenţei va trimite o solicitare către Grup Feroviar Roman (GFR) pentru completarea datelor din notificarea privind preluarea CFR Marfă, a declarat ieri, preşedintele autorităţii de reglementare, Bogdan Chiriţoiu. "Vom fi foarte concentraţi pe preluarea CFR Marfă. Săptămana asta, astăzi, vom trimite o solicitare de completare de informaţii, astfel să ajungem cat mai repede să avem o privatizare de succes. Am dori să ne mişcăm repede în analiza operaţiunii de preluare, să fim sub termenul pe care îl prevede legea, dacă operaţiunea rămane la noi. Potrivit legii, avem cinci luni pentru a da o decizie. Am informat Comisia Europeană privind această privatizare, iar săptămana viitoare vom discuta cu Comisia Europeană să vedem dacă operaţiunea rămane la noi. Cred că o să rămană la noi", a spus Chiriţoiu. GFR, deţinut de omul de afaceri Gruia Stoica, a depus săptămana trecută, la Consiliul Concurenţei, notificarea privind achiziţia a 51% din CFR Marfă. Notificarea cuprinde, printre altele, documente legate de companiile implicate în tranzacţie şi piaţa de profil. În luna iunie, GFR a fost declarat caştigător în procesul de privatizare a CFR Marfă, oferind un preţ de 202 milioane euro pentru 51% din acţiuni. Contractul a fost semnat la începutul lunii septembrie, Gruia Stoica declarand atunci că banii vor fi plătiţi după ce Consiliul Concurenţei va emite o decizie privind această tranzacţie. Hotărarea de Guvern privind privatizarea transportatorului feroviar de marfă a fost publicată la jumătatea lunii august în Monitorul Oficial, termenul de finalizare a tranzacţiei fiind stabilit la 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a actului normativ, respectiv jumătatea lunii octombrie. Chiriţoiu a anunţat însă că termenul pentru luarea unei decizii este de 5-6 luni şi că aceasta poate fi luată fie de către instituţia pe care o conduce fie de reprezentanţii unei direcţii de specialitate la nivelul Comisiei Europene. Pe de altă parte, va dura circa o lună, de la notificarea tranzacţiei, doar pentru a se stabili ce autoritate va emite decizia.

În ţară lucrează cu contract de muncă doar 5,1 milioane persoane

Romania avea, la sfarşitul lunii septembrie, 5.131.022 de salariaţi şi peste 5,6 milioane de contracte individuale de muncă active, 91,70 la sută dintre ele fiind încheiate pe perioadă nedeterminată, informează, ieri, Inspecţia Muncii (IM). Potrivit sursei citate, la sfarşitul lunii septembrie erau înregistraţi 5.131.022 de salariaţi, la 470.516 angajatori. De asemenea, în Registrul general de evidenţă a salariaţilor erau înregistrate 5.644.084 de contracte individuale de muncă active. "Dintre acestea, 5.175.615. de contracte sunt încheiate pe durată nedeterminată şi 468.469 pe durată determinată. Contractele individuale de muncă încheiate pe durată nedeterminată reprezină 91,70 la sută din total", a precizat IM. La aceeaşi dată, în Registrul general de evidenţă a salariaţilor se regăseau 5.131.022 salariaţi activi, adică persoane care aveau cel puţin un contract individual de muncă legal, precum şi 470.516 de angajatori activi, care aveau cel puţin un salariat activ.

Grapini: Codul Insolvenţei se va aplica şi la regii

Codul Insolvenţei, adoptat miercuri de Guvern prin ordonanţă de urgenţă, prevede că pot intra în insolvenţă şi societăţile cu capital de stat şi regiile autonome, pe langă firmele private, iar companiile care adoptă această măsură trebuie să achite cheltuielile curente. "Guvernul a luat o decizie politică. Au intrat în aceeaşi măsură, sub Codul Insolvenţei, şi companiile cu capital de stat şi regiile, decizie pe care niciun Guvern nu a avut curaj să o ia. Insolvenţa era doar pentru mediul privat. Noi am decis să intre pentru că trebuie să existe presiune şi asupra companiilor de stat şi regiilor să se eficientizeze, ăsta este scopul pană la urmă", a declarat joi ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, după o conferinţă pe tema afacerilor. Potrivit actului normativ, firmele vor putea intra în insolvenţă pe o perioadă de doar un an, spre deosebire de trei ani, cat era termenul în reglementarea anterioară. "Cererea principală din partea mediului de afaceri era scurtarea termenului. Un an, după părerea mea, este suficient. După perioada de insolvenţă, firma poate trece în faliment, iar falimentul nu trebuie privit ca pe ceva groaznic, ci ca pe un nou început, în sensul că-ţi salvezi din bunurile pe care le mai ai, valoric vorbind, şi poţi să începi un alt business. Nu trebuie să stai trei ani pană ai epuizat toţi banii şi să nu poţi începe un alt business", a spus Grapini. Legea insolvenţei prevedea că, din momentul declarării insolvenţei, compania nu mai plătea nici cheltuielile curente. Noutatea pe care o aduce Codul Insolvenţei este că, timp de un an, compania va fi scutită de penalităţi şi datorii istorice, însă îşi va achita cheltuielile curente. "Trei ani să ţii în blocaj o companie care nu-şi plăteşte nici energia, nici taxe, nici CAS, nici datorii istorice e de nesuportat pentru o economie", a apreciat ministrul.

Cumpărătorii romani îşi cunosc bine drepturile

Oamenii încep să ştie tot mai multe despre drepturile lor şi există din ce în ce mai puţine plangeri nefondate, raportul între procesele pierdute şi cele caştigate de ANPC cu consumatori fiind unu la cinci, a spus ieri preşedintele ANPC, Bogdan Nica, la conferinţa Mediafax Talks about Competition. Potrivit preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), s-a vorbit mult despre clauzele abuzive şi "unde şi-au găsit locul".  "Este vorba de toţi cei care, în calitatea lor de persoane fizice sau juridice, practică un comerţ, furnizează bunuri şi servicii, intervin în relaţii contractuale între părţi. şi în acest contract există clauze, unele sunt vădit abuzive, dar tot trebuie trecute prin filtrul instanţelor. şi vă dau o statistică: 571 la 173, numărul de procese pe care ANPC le-a caştigat cu profesionişti care au avut clauze abuzive în contracte şi au fost reclamaţi de consumatori. E un raport de cinci la unu, cat se poate de avantajos pentru consumator", a spus Bogdan Nica. Preşedintele ANPC a adăugat că, odată cu introducerea unor noi prevederi legislative, începand cu 1 octombrie, în situaţia în care se constată o clauză abuzivă, aceasta se transpune ulterior la toate contractele de acelaşi tip şi la consumatori care nu au reclamat.


Levi şi Shlomo vor să preia importatorul Subaru

Mai mulţi investitori israelieni, printre care grupurile Levi, proprietarul Autoitalia, şi Shlomo, care deţine New Kopel, vor face oferte pentru preluarea importatorului Subaru în Romania, potrivit Globes. Grupul controlat de omul de afaceri Michael Levy a preluat Autoitalia în 2011, prin Mediterranean Car Agency, aceeaşi companie care deţine importatorul Fiat în Israel şi a obţinut recent franciza pentru importurile Subaru. Autoitalia importă şi distribuie în Romania mărcile Fiat, Alfa Romeo, Lancia, Jeep şi Maserati. Grupul Shlomo, controlat de Shlomo Shmeltzer, de asemenea interesat de franciza Subaru în Romania, este prezent pe piaţa romanească prin grupul de firme New Kopel, cu activităţi pe piaţa auto. New Kopel Group cuprinde cinci companii, respectiv SIXT Rent a Car (servicii de închiriere), SIXT New Kopel (divizie leasing operaţional), Union Motors (dealer Suzuki), Auto Import New Kopel şi AAA Auto New Kopel (divizia de vanzări auto second hand).

Directori noi la Dacia

Uzina Vehicule şi Uzina Mecanica şi şasiuri, cele două mari unităţi de producţie situate pe platforma industrială Dacia de la Mioveni, au noi directori, începand cu luna octombrie, a anunţat joi compania deţinută de grupul francez Renault. La Uzina Vehicule, Cornel Olendraru îl înlocuieşte pe Charles Morillo, care ocupă această funcţie din 2007 şi va ieşi la pensie. Olendraru, în varstă de 43 de ani, s-a alăturat Dacia în anul 2010, în funcţia de director fabricaţie Uzina Mecanica şi şasiuri, ulterior devenind directorul acesteia. Conducerea Uzinei Mecanica şi şasiuri va fi asigurată de Philippe Nottez. Acesta, în varstă de 54 de ani, lucrează la Renault din anul 1984 şi are experienţă în fabricaţie, în diverse uzine ale Grupului. Nottez îl înlocuieşte în funcţia de director al Uzinei Mecanica şi şasiuri pe Cornel Olendraru şi va coordona activitatea celor 3.800 de salariaţi. Uzina Vehicule asigură producţia modelelor din gama Dacia: Logan, Logan MCV, Sandero, Sandero Stepway şi Duster, avand 8.400 de salariaţi. Cadenţa zilnică a uzinei este de 1.390 de vehicule. Industrializarea celor cinci modele se desfăşoară în patru departamente - Presaj, Caroserie, Vopsitorie şi Montaj.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.