Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Doar o bere şi m-am dus

Ziarul de Vrancea
1 oct 2013 830 vizualizări
Vanzările de bere au scăzut în prima jumătate a anului cu 3%

Vanzările de bere au scăzut în prima jumătate a anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 3%, la 8 milioane hectolitri, din cauza puterii de cumpărare scăzute, verii capricioase şi creşterii fiscalităţii, potrivit producătorilor care citează datele Nielsen. "Rezervele pe care le exprimam la începutul anului cu privire la evoluţia vanzărilor în 2013 au fost, din păcate, confirmate. Ca şi anul trecut, factorii care şi-au pus amprenta asupra pieţei berii au fost cu precădere conjuncturali. Spre deosebire însă de anul trecut, cand au existat condiții favorabile consumului de bere, primele şase luni ale lui 2013 au reunit o serie de factori care au creat un context dificil ce a condus la o contracție evidentă a pieței", a declarat marţi Andrew Highcock, preşedintele Asociaţiei Berarii Romaniei. El apreciază că la nivelul întregului an volumele de vanzări se vor situa sub nivelul din 2012, de 18,2 milioane hectolitri. "2012 a fost anul în care reuşisem să trecem pe creştere. Anul acesta am avut din februarie o creştere a accizei, care alături de puterea scăzută de cumpărare şi vremea capricioasă a dus la o scădere a volumului pe primul semestru (...) Anul acesta cred că vom înregistra un volum al pieţei similar cu cel din 2011", a arătat Constantin Bratu, directorul general al Asociaţiei Berarii Romaniei. Creşterea vanzărilor cu 7% în 2012, faţă de anul anterior, s-a datorat şi verii lungi, cu temperaturi ridicate, şi evenimentelor sportive importante, precum Euro 2012 şi Jocurile Olimpice. Cea mai multă bere consumată a fost ambalată în PET, 52,5% din piaţă, urmată de cea la sticlă (28,2% din piaţă), cutie (15,8%) şi halbă (3,5%). Peste 98% din berea consumată de romani provine din producţia internă, consumul pe cap de locuitor fiind anul trecut de 90 litri. Potrivit lui Bratu, exporturile, deşi se situează la nivel istoric, de 230.000 de hectolitri, ceea ce reprezintă 1,23% din producţia locală de bere, este insuficient pentru a acoperi scăderea pieţei locale. "Îmi exprim încă o dată convingerea că soluția sporirii veniturilor la bugetul Romaniei provenite de pe piața berii nu o reprezintă creşterea accizei la bere, ci stabilirea de politici care să stimuleze dezvoltarea acestui sector de activitate şi a celor conexe, precum şi măsuri care să reducă evaziunea fiscală pe piața băuturilor alcoolice", a arătat directorul general al Asociației Berarii Romaniei. Contribuțiile membrilor acesteia la bugetul de stat (TVA, accize, taxe de personal, diverse impozite şi contribuții la asigurările sociale) au atins la nivelul anului trecut 283 milioane de euro, în creştere cu 11 milioane de euro față de anul anterior. De asemenea, acciza pentru bere a reprezentat 60% din totalul veniturilor din acciză colectate de pe piața băuturilor alcoolice. "Efectele scăderii pieţei se vor vedea mai mult în amonte şi în aval de producţie, la producătorii de orz, de ambalaje. Producem mai puţin, cumpărăm mai puţin orz, mai puţine doze. (...) Pentru un loc de muncă în industria berii sunt generate alte trei în agricultură şi alte zece în alte domenii (transport, servicii, ambalaje, etc). Valoarea adaugată generată de sectorul berii doar la nivelul lanțului său de furnizori se ridică la 175 milioane euro. Pentru producătorii de bere investiţiile au fost suficient de mari astfel încat din punct de vedere tehnologic costurile să fie reduse la minim", a mai spus Bratu.

"Rabla" pentru firme intră în prelungiri

Administraţia Fondului pentru Mediu a prelungit cu o lună termenul pentru depunerea şi validarea dosarelor firmelor şi instituţiilor publice în programul de casare a maşinilor

Termenul pentru depunerea şi validarea dosarelor firmelor şi instituţiilor publice în Programul "Rabla", stabilit iniţial pentru data de 30 august, a fost prelungit din nou, de la 30 septembrie la 31 octombie, pană în prezent fiind validate dosare pentru 1.607 tichete din cele 3.903 disponibile. Pană în prezent, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), care gestionează Programul "Rabla", a înregistrat un număr de 1.170 de dosare depuse de către persoanele juridice pentru 1.607 de autovehicule. Prin Programul "Rabla", Administraţia Fondului pentru Mediu a emis iniţial 3.000 de tichete valorice pentru persoanele juridice - operatori economici şi instituţii publice. Pe 10 septembrie, printr-o dispoziţie a preşedintelui AFM, numărul tichetelor pentru persoane juridice a fost suplimentat cu 903, reprezentand numărul de tichete rămase dintre cele repartizate colectorilor pentru persoane fizice. În iulie, după prima etapă de evaluare şi validare a dosarelor, 378 de tichete urmau să fie repartizate celor 81 de persoane juridice validate pană la acel moment, 105 tichete revenind Ministerului Afacerilor Interne. În urma celei de-a doua etape, în august, au fost validate dosare pentru alte 254 de tichete, 132 urmand să revină Poştei Romane. La sfarşitul lunii septembrie, au fost validate alte dosare, pentru un număr de 975 de tichete. Lista persoanelor juridice şi a instituţiilor publice, care au fost acceptate şi respinse în Program, este publicată pe site-ul AFM, (www.afm.ro), la secţiunea aferentă Programului, precizează AFM. Prin Programul "Rabla", pentru casarea fiecărui autovehicul (automobil sau autoutilitară uşoară) mai vechi de 10 ani din dotare, persoanele juridice primesc un tichet în valoare de 6.500 de euro, pentru achiziţionarea unui autovehicul nou. Pentru stimularea achiziţionării autovehiculelor cat mai prietenoase cu mediul, se oferă posibilitatea acordării, pe langă prima de casare de 6.500 de lei a unui eco-bonus în valoare de 500 lei pentru: achiziţionarea unui autovehicul nou, încadrat în norma de poluare Euro 6, achiziţionarea unui autovehicul nou, al cărui motor generează o cantitate de emisii ce dioxid de carbon mai mică de 100g/km şi achiziţionarea unui atuovehicul nou, cu sistem de propulsie hibrid, fără a putea fi însă cumulate mai mult de două eco-bonusuri.

Eolienele asigură o cincime din producţia naţională de electricitate

Energia produsă de centralele eoliene acoperă 21% din producţia naţională, fiind a doua cea mai importantă sursă de electricitate, după cărbune, care are o pondere de peste 27%. Potrivit datelor în timp real ale operatorului sistemului energetic naţional Transelectrica (TEL), eolienele, parcurile fotovoltaice şi centralele pe biomasă asigură 21,3% din consum, datorită vantului puternic. Ponderea înregistrată în prezent de eoliene în totalul producţiei este mult superioară celei din primele şapte luni ale anului, de 8%. Datele prezentate de Transelectrica reflectă situaţia în timp real a producţiei şi consumului de electricitate. Totodată, producţia de energie nucleară asigură 17,4% din necesar, centralele pe hidrocarburi 14,5%, iar hidrocentralele 19,7%.

Morgan Stanley deţine peste 5% din Fondul Proprietatea

Morgan Stanley, cea mai mare bancă după active din SUA, a raportat o deţinere de peste 5% din capitalul Fondului Proprietatea (FP), devenind astfel al doilea mare acţionar al Fondului. Participaţia băncii este de 5,005% din capitalul Fondului. Fondul american de hedging Elliott Associates deţine cel mai mare pachet de acţiuni FP, reprezentand peste 18% din capitalul social, iar compania de administrare a investiţiilor City of London are 4,87%. City of London a anunţat în luna august că şi-a redus participaţia la Fond la 4,87%, de la 9,43% în precedenta raportare, din luna septembrie a anului trecut. Fondul Proprietatea este o societate de investiţii de tip închis, înfiinţată în 2005 pentru despăgubirea persoanelor ale căror proprietăţi au fost confiscate abuziv de statul comunist şi sunt imposibil de retrocedat în natură. Fondul Proprietatea a fost listat la Bursa de Valori Bucureşti în ianuarie 2011.

Statul federal american intră în şomaj

Casa Albă le-a ordonat agenţiilor federale americane cu puţin timp înainte de miezul nopţii (07.00 ora Romaniei), să îşi înceteze activităţile, Congresul nereuşind să voteze un buget înaintea orei limită din cauza poziţiilor ireconciliabile, relatează AFP. "Din nefericire, nu avem o indicaţie clară potrivit căreia Congresul va acţiona la timp pentru ca preşedintele să semneze o rezoluţie bugetară pană la sfarşitul zilei de maine, 1 octombrie 2013", a anunţat Sylvia M. Burwell, directoarea biroului răspunzător de buget al Casei Albe. "Agenţiile trebuie, prin urmare, să îşi execute planurile pentru o încetare ordonată a activităţilor în absenţa bugetului", a explicat ea. Peste 800.000 de funcţionari federali consideraţi neesenţiali dintr-un total de peste două milioane, ar trebui să intre în concediu forţat fără plată începand de marţi dimineaţa. Efectivele administraţiei se vor reduce la minimul vital, unele agenţii urmand să funcţioneze cu doar 5 la sută din efective. Executivul american nu a putut decat să constate impasul în care se afla Congresul luni seara, în apropierea începutului exerciţiului bugetar 2014, marţi la miezul nopţii (07.00 ora Romaniei), şi înaintea căruia Congresul a aprobat credite pentru a se asigura că statul federal poate funcţiona normal. După două respingeri, luni, de către Senatul american a unor proiecte de lege finanţate şi elaborate de Camera Reprezentanţilor, liderii republicani au anunţat luni seara că vor vota încă o dată, în cursul nopţii, un text considerat inacceptabil de democraţi, deoarece distruge legea privind reforma sistemului de sănătate a lui Barack Obama.

Turiştii stau la hotel în medie 2,5 zile

Sosirile în structurile turistice au crescut în primele opt luni cu 3,2%, la 5,44 milioane, dar înnoptările au scăzut cu 0,5%, la 13,2 milioane, a anunţat marţi Instititul Naţional de Statistică (INS). "Sosirile turiştilor romani în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în perioada 1.I-31.Vlll.2013 79,0% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 21,0% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din perioada 1.I-31.Vlll.2012. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (81,2% din total turişti străini), iar din aceştia 85,5% au fost din ţările aparţinand Uniunii Europene", arată INS, într-un comunicat. Durata medie a şederii a fost de 2,5 zile pentru turiştii romani şi de 2 zile în cazul celor străini. Germania, Italia şi Franţa ocupă, în ordine, primele trei locuri ale topului turiştilor străini, după ţara de provenienţă, cu 152.296, 119.713, respectiv 79.126 vizitatori.

Amazon suplimentează personalul cu 70.000 de angajaţi

Retailerul american online Amazon va suplimenta personalul din Statele Unite cu 70.000 de angajaţi temporari în perioada sărbătorilor, aceştia urmand să lucreze cu normă întreagă în centrele de distribuţie, potrivit CNN. Compania avea la mijlocul anului 97.000 de angajaţi permanenţi, cu normă întreagă sau redusă, iar anul trecut a angajat pentru sezonul sărbătorilor 50.000 de persoane. Amazon nu a furniat detalii privind posturile disponibile, dar angajaţii centrelor de distribuţie au sarcini legate de executarea comenzilor primite de retailer, precum selectarea produselor, pregătirea coletelor şi depozitarea bunurilor. O parte dintre lucrătorii temporari ar putea deveni angajaţi permanenţi. Retailerul a anunţat că mai multe mii de persoane angajate anul trecut pentru sezonul sărbătorilor au rămas ulterior în cadrul companiei. Alţi retaileri cu vanzări mai mari în perioada sărbătorilor, precum Toys R Us sau Target, au anunţat de asemenea posturi temporare. Astfel, Toys R Us menţine nivelul de anul trecut de 45.000 de persoane, în timp ce Target a redus de la 88.000 de angajaţi anul trecut la 70.000 pentru acest an.

Concedieri masive la un important producător de medicamente

Merck & Co., al doilea mare producător de medicamente din SUA după vanzări, va concedia 8.500 de angajaţi şi va restructura departamentul de cercetare şi dezvoltare, după ce debutul pe piaţă al mai multor produse noi a fost întarziat de autorităţile americane, transmite Bloomberg. Cele 8.500 de concedieri se adaugă altor 7.500 de locuri de muncă restructurare, anunţate anterior de companie, potrivit unui comunicat transmis de Merck. Numărul total de 16.000 de disponibilizări reprezintă aproximativ 20% din angajaţii grupului. Compania s-a confruntat cu întarzieri în dezvoltarea şi lansarea mai multor medicamente aflate în faza experimentală şi l-a înlocuit în luna aprilie pe şeful diviziei de cercetare şi dezvoltare. Medicamentele şi tratamentele dezvoltate de grup fie nu au fost aprobate de către autorităţile americane, fie au ajuns pe piaţă în condiţii nefavorabile, concurand cu alternative generice mai ieftine, fie necesită noi teste.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.