Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Trei giganţi se bat pentru gazele din Marea Neagră

Ziarul de Vrancea
26 sep 2013 1199 vizualizări
Exxon, Shell şi Petrom vor exploata gaze în sectorul ucrainean al Mării Negre

Ucraina a încheiat un acord preliminar cu un consorţiu format din Exxon Mobil, Shell, Petrom şi compania de stat Nadra pentru exploatarea perimetrului gazeifer Skifski din nord-vestul Mării Negre, potrivit unui anunţ al preşedinţiei ucrainene, citat de AFP. Consorţiul va extrage gaze naturale din zăcămantul Skifski, localizat în largul coastelor Ucrainei, în apropiere de ţărmul Romaniei. Acordul preliminar a fost semnat de ministrul ucrainean al Energiei Eduard Stavytsky şi reprezentanţi ai Exxon, Shell şi Petrom, în prezenţa preşedintelui Viktor Yanukovych. Ceremonia a avut loc la New York, în timpul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite, potrivit preşedinţiei ucrainene. Contractul final ar urma să fie semnat peste o lună, la Kiev. Stavytsky a precizat că exploatarea Skifski va da un randament de 8-10 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an. Volumul este echivalent cu peste jumătate din consumul anual al Romaniei. Ucraina încearcă să-şi diversifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale, după numeroase dispute cu Rusia, în prezent singura sursă de import. Kievul speră să semneze în luna noiembrie un acord de asociere cu Uniunea Europeană, un prim pas spre liberalizarea comerţului cu vecinii din vest, încercand să se îndepărteze astfel de zona de influenţă a Rusiei. Guvernul ucrainean a mai semnat în ianuarie, cu Shell, un acord evaluat la 10 miliarde de dolari vizand exploatarea zăcămintelor de gaze de şist. Chevron a caştigat anul trecut o licenţă de explorare de gaze de şist în vestul Ucrainei.

Fermele mari vor primi mai mulţi bani

Ministrul Agriculturii susţine că fermierii care au între 5 şi 30 de hectare de teren vor primi 175 euro/hectar

Fermierii care deţin terenuri de 5-30 hectare ar putea beneficia de sprijin de la stat sub forma unor plăţi redistributive, primele calcule ale Ministerului Agriculturii arătand că suma pe care o va primi un fermier ajunge la 175 euro/ha, potrivit ministrului de resort, Daniel Constantin. "Plata redistributivă este un concept nou care va fi introdus şi care pune accent pe ajutorarea fermierilor care au pană în 30 de hectare de teren. Un pachet care rămane la latitudinea statului membru, alocarea financiară anuală care să meargă la plata redistributivă. Romania a ales -şi cred că asta este varianta finală- ca 7,5% din alocarea financiară anuală (de exemplu în 2015 va fi de 1,6 miliarde de euro) să meargă spre plata redistributivă", a afirmat Constantin. Pentru suprafeţele care depăşesc 30 ha sprijinul va fi de 150 de euro. "Plata redistributivă, pe simularea pe care am făcut-o, arată că punand în calcul şi ajutoarele naţionale de tranziţie şi sigur dacă un fermier îndeplineşte şi condiţiile de înverzire poate primi în anul 2015 175 de euro pentru 30 de hectare şi 150 de euro pentru restul hectarelor", a spus Constantin. Discuţiile vizează acordarea acestor plăţi redistributive pentru cei care au între 5 şi 30 de hectare, nu şi pentru cei care între 1 şi 5 hectare, întrucat ministerul vrea să stimuleze asocierea fermierilor, cu scopul creşterii competitivităţii agriculturii. Ministrul Agriculturii a arătat că politica autorităţilor este sprijinirea mai mult a firmelor mari şi mai puţin a celor mici, pentru că finanţarea fermelor de subzistenţă nu are efecte importante. "Vrem să scoatem fermele mici să le ducem în zona de productivitate, să le aducem de la 2-3 capete la 20 capete, de la 1-2 hectare la 20-50 de hectare. Nu a dus la nimic sprijinirea fermelor mici, de aceea nu sunt dispus să mai finanţăm aceste sectoare din zona de subzistenţă. Cei peste 400 milioane de euro alocaţi pentru aceste ferme mici ar trebui să fie acordate pentru alte măsuri, care au efecte. Vor fi costuri politice pentru cei care vor lua această măsură, dar îmi asum acest risc", a mai spus Constantin.

Antreprenorii romani vor finanţare, dar şi independenţa

Tinerii antreprenori romani spun că au un acces dificil la finanţare şi vor sprijin de la autorităţi în acest sens, căutand în special finanţări care să nu le afecteze independenţa în deciziile de business, potrivit unui studiu al companiei de audit şi consultanţă EY. "Antreprenorii tineri romani care au companii cu venituri pană la 1 milion de euro consideră că finanţarea se obţine dificil în Romania. Totuşi, pentru ei factorul decisiv în alegerea sursei de finanţare este păstrarea independenţei în deciziile de business, conform studiului EY Romania - Percepţia antreprenorilor asupra accesului la finanţare", arată compania, într-un comunicat. Studiul analizează percepţiile a 107 antreprenori romani, care au răspuns chestionarului EY în perioada 22 august - 18 septembrie, 59% dintre ei avand sub 40 de ani, iar 74% deţinand companii cu venituri sub un milion de euro. Circa 75% dintre antreprenori consideră că autorităţile nu facilitează accesul la finanţare al companiilor şi doar 8% menţionează un sprijin oferit de guvern în acest sens. "Printre ariile pe care guvernul ar trebui să se concentreze pentru a îmbunătăţi accesul la finanţare, antreprenorii au subliniat facilităţile fiscale pentru investiţiile în companiile mici (34 răspunsuri), promovarea unei legislaţii eficiente şi echitabile a muncii (27), sisteme de reglementare simplificate şi mai eficiente ale afacerilor (25) şi oferirea de fonduri pentru scheme de finanţare (20). În marea lor majoritate, antreprenorii tineri romani se orientează spre creditul bancar, dar iau în considerare şi alte surse de finanţare ca fondurile europene şi joint ventures cu parteneri de afaceri. Cei mai mulţi antreprenori au nevoie de finanţare pentru investiţii (49%), pentru capitalul circulant (20%) şi pentru proiectele noi de tip start-up (20%)", arată EY. În ultimul an, 41% dintre antreprenorii care au participat la sondaj au obţinut finanţare, iar aproape unul din trei a obţinut finanţare în ultimele şase luni. Sumele primite au fost, însă, de cele mai multe ori mici, 44% dintre respondenţi afirmand că au avut o finanţare de sub 25.000 de euro.

Subvenţiile care ajung la fermele mici nu susţin performanţa

Patronatele din agricultură au reclamat joi, la conferinţa Mediafax Talks about Agriculture, faptul că subvenţiile din domeniu se acordă "pentru subzistenţă", fermelor mici, în loc ca banii să fie folosiţi pentru performanţă şi susţin că pentru micii producători ar fi de preferat un program social. Preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, a declarat că o parte dintre cei care se numesc "reprezentativi" în realitate "habar nu au pe ce lume sunt" sau ce reprezintă agricultura şi industria alimentară, catalogand această situaţie ca fiind tragică. "Am avut an bun şi sunt întrebat cand se ieftinesc produsele. Dacă e să fiu sincer, raspunsul este «niciodată». De ce? Pentru că vorbim de subvenţii şi vedem că se subvenţionează agricultorii în toată comunitatea europeană pentru subzistenţă. şi e tragic. Sunt oameni care care nu produc mai nimic şi îşi iau taxa de subzistenţă. Al doilea motiv pentru care se dau bani este păstrarea unui preţ competitiv pe piaţă. Noi dăm bani la un căpat şi supraimpozităm la celălalt capat. Ne învartim în cerc. E o prostie dusă în extremis şi mă refer la întreaga Europă", a declarat Minea, proprierarul producătorului de mezeluri Angst. El a spus că Romania are un "potenţial agricol de tip religios" şi deşi ar putea să devină un exportator de valoare, pentru că are şi capacitate, şi tradiţie, chiar dacă face producţie, nu se ştie ce se întamplă cu ea. "De aceea agreez o politică agricolă. Sunt primul încantat ca agricultorul roman să fie ajutat, dar în acelaşi timp, atata timp cat impozitele sunt exagerate, degeaba producem. Atata timp cat evaziunea fiscală este de peste 50%, degeaba producem", a mai spus Minea. Vicrepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din Romania (LAPAR), Nicolae Sitaru, s-a declarat nemulţumit de faptul că predictibilitatea veniturilor în fermele agricole este imposibilă. "Nu ştim cat va fi subvenţia. Nu ştim plata complementară. Din experienţele anilor trecuţi, cand se ia o decizie, se ia pe langă. Avem nişte legi trăsnite. (...) Statul devine tot mai lacom cu privire la impozitarea veniturilor din agricultură: impozit pe teren, pentru arendare, vrea impozit pe dividende şi CAS pentru nu ştiu ce bunuri", a subliniat Sitaru.

Un mare lanţ de magazine îşi reorganizează activitatea

Grupul francez Carrefour reorganizează operaţiunile din Europa în divizii, urmand ca Romania, Belgia şi Polonia să fie supravegheate de Gerard Lavinay, fostul director al Carrefour Belgia, scrie reviasta belgiană de retail Gondola, citată de portalul PlanetRetail. Lavinay este creditat cu succesul revigorării operaţiunilor Carrefour din Belgia. Italia şi Spania vor fi grupate sub controlul actualului director fianciar al grupului, Pierre-Jean Sivignon. Nu este clar încă dacă Sivignon va păstra şi postul de director fianciar, notează PlanetRetail. Conducerea Carrefour Belgia va fi preluată de Francois Melchior de Polignac, pană de curand şef al operaţiunilor retailerului în Romania. Francois Melchior de Polignac a plecat de la conducerea Carrefour Romania după mai puţin de doi ani şi jumătate. Grupul francez Carrefour are în Romania 129 magazine, dintre care 24 de hipermarket-uri Carrefour, 69 de supermarket-uri Market, 35 de magazine de proximitate Express şi un magazin online. Retailerul a avut anul trecut pe piaţa romanească vanzări de 986 milioane euro, fără TVA, în creştere cu 3% faţă de 2011. În luna august, compania a anunţat că va deschide la finele anului un hipermarket la Galaţi.

Exporturile de grau ne-au adus o sumă dublă faţă de 2012

Romania a exportat în acest an grau de 300 milioane euro, valoare dublă faţă de primele nouă luni ale anului 2012, cand din vanzările pe pieţe externe s-au obţinut 146 milioane de euro, a declarat ieri, la conferinţa Mediafax Talks about Agriculture, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. Ministrul Agriculturii a declarat că în acest an a fost o producţie mare de grau şi preţuri mai mici decat anul trecut, cand a fost o secetă generalizată iar preţurile aproape ca s-au dublat faţă de 2011. "Sunt fluctuaţii mari de preţ, date de piaţă. Statul nu poate interveni cu mecanisme de a stoca. Putem interveni doar la nivelul producţiei şi vom încerca să avem un ajutor mai mare de la bugetul de stat. Romania a exportat grau de 300 milioane de euro în acest an, faţă de 146 milioane de euro în primele nouă luni din 2012", a mai spus ministrul. Vicepreşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din Romania, Nicolae Sitaru, i-a spus ministrului Agriculturii că producătorii nu înţeleg de ce sunt diferenţe foarte mari între preţul la bursă şi preţul de la ferme.

Şeful Nokia ţine cu dinţii de bonusul primit

Fostul director general al Nokia Stephen Elop a refuzat să să renunţe integral sau cel puţin la o parte din caştigurile de 18,8 milioane euro la care are dreptul în urma vanzării diviziei de telefoane mobile a grupului finlandez către Microsoft, motivand că se află în proces de divorţ. Surse apropiate Nokia au declarat pentru cotidianul britanic că, odată cu amplificarea presiunilor exercitate de politicieni finlandezi pe parcursul weekendului, inclusiv de către premier, preşedintele Nokia, Risto Siilasmaaa, l-a întrebat pe Elop dacă ar renunţa la o parte sau la întreaga sumă primită. Potrivit unei surse apropiate situaţiei şi cotidianului finlandez Helsingin Sanomat, Elop i-a spus lui Siilasmaa că nu poate renunţa la bani, întrucat se află în proces de divorţ. Nokia a transmis că nu comentează asupra acestei chestiuni. Board-ul Nokia şi Elop au intrat puternic în atenţia presei şi opiniei publice din Finlanda, din cauza pachetului financiar mare acordat fostului director general. Criticile la adresa lui Elop au atins un punct culminant sambătă, cand premierul, Jyrki Katainen, a afirmat că beneficiile acordate fostului director sunt "scandaloase".

ASF: Acţiunile fondurilor de pensii sunt în siguranţă

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu a identificat probleme în urma finalizării verificărilor efectuate la fondurile de pensii administrate privat în privinţa acţiunilor din portofoliu, iar deţinerile acestora sunt în siguranţă, a anunţat instituţia. "ASF doreşte să informeze publicul că verificările solicitate fondurilor de pensii administrate privat în privinţa deţinerilor de acţiuni din portofoliu s-au încheiat şi nu au fost identificate probleme. Din verificările făcute în perioada 20-23 septembrie, atat de către administrator, cat şi de către ASF, nu rezultă că deţinerile fondurilor de pensii au fost afectate de activităţi de natură să pună în pericol deţinerile participanţilor. Demersul a constatat că portofoliile raportate de depozitari la 13 septembrie, completate cu tranzacţiile efectuate de fondurile de pensii în intervalul 13-19 septembrie, corespund cu activele aflate în custodie la 23 septembrie", se arată într-un comunicat al ASF remis presei. ASF a oprit vineri, 20 septembrie, şi luni, 23 septembrie, fondurile de pensii administrate privat de la tranzacţionarea cu acţiuni pe bursă, pentru a verifica siguranţa acţiunilor din portofolii. Decizia ASF a a venit după apariţia în presă a unor informaţii despre furtul de acţiuni în valoare de aproximativ 200.000 de euro din contul şefei misiunii International Finance Corporation (IFC) din Romania, Ana Maria Mihăescu.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.