MOZAIC STIRI ECONOMICE: Cea mai scumpă vilă din ţară se vinde cu 8 milioane de euro
O vilă cu 20 de camere, pentru care proprietarii cer 8 milioane de euro, se află pe primul loc în topul celor mai scumpe proprietăţi rezidenţiale scoase la vanzare în Bucureşti, potrivit datelor imobiliare.ro. Vila de pe primul loc are 20 camere şi este amplasată în apropiere de Piaţa Romană. Ridicată pe un teren de peste 2.566 metri pătraţi, construcţia are 2.200 metri pătraţi construiţi, din care 1.980 metri pătraţi utili. Vila oferă posibilitate de parcare în curte pană la 27 maşini. Locul doi este ocupat de o vilă din zona Universităţii, cu un preţ de 7,5 milioane de euro. Vila are 2.000 de metri pătraţi utili, este construită pe un teren de 1.227 metri pătraţi, cu un regim înălţime D plus P plus 1E plus M. Clădirea are 38 camere, o bucătărie, 7 băi şi 1 balcon. Tot în zona Universitate este scoasă la vanzare o vilă construită în anul 1.900, cu 25 de camere, totalizand 1.550 metri pătraţi utili, la un preţ de 7 milioane de euro. Imobilul este construit pe un teren de 1.250 de metri pătraţi. Pe poziţia a patra se plasează un imobil cu 12 camere, în zona Romană, disponibilă la vanzare pentru 6 milioane de euro. Vila are o suprafaţă utilă de 1.000 metri pătraţi, opt băi, fiind construită pe un teren de 750 de metri pătraţi. În zona Aviatorilor este scoasă la vanzare o vilă cu 25 de camere, la un preţ de 5,5 milioane de euro, ceea ce o plasează pe locul cinci. Aceasta are 25 de camere şi o suprafaţă utilă de 1.515 de metri pătraţi, fiind construită pe un teren de 1.405 de metri pătraţi. Topul a fost realizat pe baza ofertelor de vanzare listate pe portalul imobiliare.ro.
Se dă liber la contestat clauzele abuzive
Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanţe printr-un astfel de litigiu
Clauzele abuzive din contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, vor putea fi denunţate de la 1 octombrie, deoarece proiectul de ordonanţă de urgenţă, iniţiat de Ministerul Justiţiei, care amana pană în februarie 2014 această posibilitate a fost discutat de Guvern, dar nu aprobat. "Guvernul a discutat acest proiect, dar a decis să nu îl aprobe şi să nu mai amane posibilitatea denunţării clauzelor abuze", au declarat surse oficiale. Potrivit acestora, decizia a fost luată în urma unei discuţii cu caracter inclusiv politic în şedinţa de guvern. La începutul acestui an, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, aprobată în ultima zi înaintea vacanţei parlamentare, cand mai putea emite astfel de acte normative, ca articolul din Codul de procedură civilă care oferă posibilitatea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) sau asociaţiilor de protecţie a consumatorilor să denunţe în instanţă clauzele abuzive şi să le elimine din toate contractele de prestări servicii, inclusiv credite bancare, să fie amanat pană la 1 iulie 2013. Amanarea a intervenit la solicitarea expresă a misiunii Fondului Monetar Internaţional, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condiţionalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenţie din anul 2010, cand experţii internaţionali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga băncile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare. Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanţe printr-un astfel de litigiu. Ulterior, în luna iunie, BNR a trimis Guvernului studiul de impact din care rezultă că băncile ar putea avea pierderi de aproape 5 miliarde lei (peste 1 miliard euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relaţia cu populaţia. Pe acest fond, posibilitatea denunţării clauzelor abuzive a fost din nou amanată, de data aceasta pană în luna octombrie, în Parlament, printr-un amendament introdus de către deputaţi la votarea proiectului de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă. În ambele situaţii, BNR s-a opus iniţiativelor legislative şi a făcut lobby pe langă Guvern şi FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivand că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară.
Peste 85% dintre romani nu reuşesc să se descurce cu salariul
Peste 85% dintre romani afirmă că nu reuşesc să acopere permanent chelutielile lunare din salariu şi mai puţin de jumătate dintre ei spun că se încadrează în salariu destul de des, potrivit unui studiu comandat de Provident Fnancial Romania şi realizat de Novel Research. Mai mult de 7% din cei 1.000 de respondenţi afirmă că nu reuşesc niciodată să se încadreze în veniturile lunare din salarii, 15% obţin rar această performanţă, iar 34% au luni în care le ajung banii din salariu, dar şi multe luni în care nu sunt suficiente aceste venituri. Aproape 30% dintre romani cheltuiesc rar mai mult decat caştigul lunar din salarii, iar aproape 15% susţin că se încadrează întotdeauna în veniturile lunare. Pe de altă parte, o treime dintre respondenţii la studiu economisesc în fiecare lună, iar aproape un sfert pun bani deoparte cand au în plan o investiţie pentru confortul personal, jumătate dintre aceştia preferand întai să economisească şi apoi să cheltuiască bugetul disponibil. Romanii acordă atenţie sporită cheltuielilor zilnice, 80 dintre consumatori urmărind evoluţia bugetului personal, deşi doar 13,5% ţin o evidenţă scrisă a veniturilor şi cheltuielilor. Peste 40% dintre respondenţi sunt foarte interesaţi să-şi dezvolte cunoştinţele de gestionare a bugetului personal, relevă studiul, efectuat în perioada 9-19 iulie pe un eşantion de circa 1.000 de persoane. Puţin peste 10% spun că nu se îndatorează, iar o treime dintre romanii care au datorii pun acumularea lor pe seama lipsei de cunoştinţe aprofundate cu privire la gestionarea bugetului şi a datoriilor. Studiul mai relevă că 7 din 10 romani resimt datoriile ca pe un disconfort psihic, dar peste două treimi dintre cei chestionaţi spun că gradul personal de îndatorare nu reprezintă un motiv de îngrijorare, aceştia fiind convinşi că vor găsi cea mai bună soluţie pentru a-şi reechilibra bugetul.
Anchetă în jurul preluării a 9,7% din acţiunile Băncii Transilvania
Autorităţile romane şi cipriote anchetează preluarea a 9,7% din acţiunile Băncii Transilvania de către Bank of Cyprus, în 2009, după apariţia unor noi dovezi în acest caz, o delegaţie romană urmand să se deplaseze în Cipru, potrivit Cyprus Mail. Procurorul general adjunct din Cipru, Ricos Erotocritou, a declarat în faţa unei comisii din Camera Deputaţilor de la Nicosia că investigaţia a ajuns într-un "punct critic", iar anchetatorii continuă colectarea de informaţii şi au început să strangă mărturii. Potrivit declaraţiilor oficialului cipriot, citate de Cyprus Mail, autorităţile romane au cerut asistenţa autorităţilor cipriote în acest caz, după apariţia unor noi dovezi. Solicitarea a fost aprobată, iar o delegaţie romană va sosi în Cipru în această săptămană. Bank of Cyprus a preluat în 2009 un pachet de 9,7% din acţiunile Băncii Transilvania, pentru 58 milioane euro. În vara anului 2010, DIICOT i-a acuzat pe Horia Ciorcilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al BT, şi pe directorul general al Bank of Cyprus Sucursala Romania, Georgios Christoforou, de manipularea pieţei de capital, utilizarea de informaţii privilegiate şi spălare de bani. În dosar au mai fost acuzaţi Claudiu Silaghi, fost vicepreşedinte al CA al BT, Anastasios Isaakidis - angajat al Bank Of Cyprus Sucursala Romania, Mirela Silaghi şi Sergiu Dan Dascăl. Claudiu Silaghi a murit în primăvara lui 2011. Tribunalul Bucureşti i-a achitat în iulie 2011 Ciorcilă şi Christoforou, decizie menţinută în iunie 2012 la Curtea de Apel. Pe langă preluarea pachetului de acţiuni la Banca Transilvania, autorităţile cipriote anchetează şi achiziţionarea, de către Bank of Cyprus, a 80% din acţiunile băncii ruse Uniastrum pentru 400 milioane euro, potrivit Cyprus Mail.
Investiţia în aur este văzută ca fiind una foarte avantajoasă
Investiţia în aur este văzută de către cei mai mulţi romani ca fiind printre cele mai avantajoase la momentul actual, alături de investiţiile imobililare sau o afacere proprie, devansand depozitele bancare, considerate o oportunitate pentru plasarea banilor de numai o treime din populaţie. Potrivit unui studiu realizat de Novel Research la cererea Provident Financial Romania, mai mult de jumătate dintre romani au indicat cumpărarea de aur ca fiind printre cele mai avantajoase investiţii de la acest moment. Puţin sub jumătate dintre cei 1.000 de repondenţi apreciază că la acest moment investiţiile imobiliare pot aduce avantaje, iar un procent similar (47%) consideră oportună deschiderea unei afaceri proprii. Depozitele bancare sunt o opţiune de investiţie doar pentru o treime din romani (36%), în timp ce doar unu din cinci respondenţi ar cumpăra titluri de stat. Fondurile de investiţii sunt văzute ca alternativă pentru 14,2% dintre romani şi doar 10% ar plasa bani la bursă. Pentru 8 din 10 romani a avea propria afacere este un dezidrat. Cu toate acestea, doar pentru 11% dintre ei este și o realitate, iar pentru încă 9,4% poate deveni realitate.
Va primi 18 milioane euro din cauza unei erori
Preşedintele Nokia, Risto Siilasmaa, a recunoscut că a indus în eroare opinia publică şi pe premierul ţării în legătură cu beneficiile de 18,8 milioane euro care vor fi încasate de fostul CEO Stephen Elop, şi a spus că suma este atat de mare din cauza unui "accident" apărut în contractul acestuia. Iniţial, Siilasmaa a încercat să calmeze nemulţumirea publică legată de mărimea sumei acordată lui Elop afirmand că termenii sunt aproape similari cu cei obţinuţi de alţi foşti directori generali ai Nokia, relatează The Guardian. El a fost însă nevoit să recunoască marţi că Elop va încasa cu 14,6 milioane de euro mai mult decat a obţinut directorul general precedent, Olli-Pekka Kallasvuo, în urmă cu trei ani. Siilasmaa a declarat site-ului finlandez Helsingin Sanomat că un "accident" apărut în formularea contractului face ca Elop să încaseze uriaşa sumă. "Este o situaţie foarte nefericită în acest caz, care provoacă multă emoţie", a spus Siilasmaa. Reprezentanţii Nokia au refuzat să comenteze suplimentar.
Milionarii asiatici, mai bogaţi decat cei americani
Averea cumulată a milionarilor din regiunea Asia-Pacific ar putea să o depăşească cel mai devreme în 2014 pe cea a nord-americanilor, datorită creşterii economice din Japonia, care majorează caştigurile investitorilor în statul nipon, potrivit unui raport al Cap Gemini şi Royal Bank of Canada. Astfel, averile asiaticilor cu active lichide (conturi bancare şi certificate de depozit, plasamente în fonduri mutuale, obligaţiuni şi acţiuni) de minim 1 milion de dolari vor urca la 15.900 de miliarde de dolari pană în 2015, de la 12.000 de miliarde de dolari anul trecut, se arată în raportul Asia-Pacific Wealth 2013 publicat miercuri, şi citat de Bloomberg. Nord-americanii bogaţi deţineau în 2012 active de acest fel în valoare de 12.700 de miliarde de dolari. Japonia, a cărei piaţă de capital a avut în acest an cea mai bună performanţă la nivel mondial, este ţara în care se află peste jumătate din milionarii asiatici şi va fi motorul prosperităţii regionale, alimentat de politicile de stimulare aplicate de premierul Shinzo Abe. Anul trecut, averile milionarilor japonezi au crescut cu 5,2%, el mai lent ritm din cele 18 ţări analizate în raport.
Acţiunile FP au atins un nou maxim istoric
Bursa a crescut cu 1% în prima parte a şedinţei, într-o piaţă unde acţiunile Fondului Proprietatea au atins un nou maxim istoric după ce administratorul Franklin Templeton a anunţat ieri dimineaţă că vrea să accelereze programul de răscumpărare printr-o ofertă care vizează 4,35% din titluri. În urma anunţului, preţul acţiunilor Fondului Proprietatea a urcat pană la un maxim de 0,739 lei, atingand un nou record de la listarea la Bursă. La mijlocul şedinţei, titlurile Fondului Proprietatea erau cotate la 0,739 lei, preţ cu 2,21% peste închiderea de marţi, iar transferurile cumulau 7,4 milioane lei. Raportat la cel mai recent preţ de la Bursă al acţiunilor Fondului, pachetul vizat în oferta de cumpărare este evaluat la 443,4 milioane lei (99,1 milioane euro). La ora 13:00, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în creştere cu 1%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic au plasat indicele BET-NG cu 0,42% peste nivelul de marţi. Indicele BET-FI, al acţiunilor celor cinci SIF-uri şi al titlurilor Fondului Proprietatea, a crescut cu 0,97% în prima parte a şedinţei. Indicele extins BET-XT a avansat cu 0,86%, iar indicele extins BET-BK a urcat cu 0,72%.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
