Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Datele clienţilor LinkedIn, la discreţia companiei

Ziarul de Vrancea
22 sep 2013 490 vizualizări
Clienţi ai LinkedIn, operatorul celei mai populare reţele de socializare pentru profesionişti, au dat compania în judecată în Statele Unite pentru folosirea datelor lor personale în vederea atragerii de noi membri, relatează Bloomberg

Conform acuzaţiilor, LinkedIn ar fi piratat conturile externe de email ale clienţilor şi ar fi descărcat datele lor de contact, pe care le-au folosit pentru a trimite mesaje unor potenţiali membri. Reclamanţii au cerut unui judecător federal din San Jose, California, să interzică LinkedIn repetarea acestor fapte şi să îi impună returnarea veniturilor rezultate din folosirea identităţilor lor pentru promovarea site-ului în vederea atragerii de noi clienţi. "Propriul site al LinkedIn conţine sute de plangeri legate de această practică", se arată în plangerea depusă pe 17 septembrie, în care sunt solicitate despăgubiri a căror valoare nu a fost specificată. LinkedIn susţine că operează cea mai mare reţea de socializare pentru profesionişti, cu peste 238 de milioane de membri, între care directori de la toate companiile din topul Fortune 500. Un purtător de cuvant al LinkedIn, Doug Madey, a declarat că procesul este neîntemeiat, iar compania se va apăra. Directorul jurudic al companiei, Blake Lawit, a declarat pe blogul său că acuzaţia că LinkedIn ar accesa conturile de email ale clienţilor este neadevărată. "Compania nu accesează conturile de email ale clienţilor fără permisiunea acestora. Nici nu pretinde că ar fi un client pentru a intra în contul de email al acestuia", a spus Lawit. El a adăugat că LinkedIn nu trimite niciodată mesaje sau invitaţii de a deveni membru al reţelei în numele nimănui, dacă nu primeşte permisiunea de a face acest lucru.


Commerzbank, IFC şi BERD au ieşit din acţionariatul ProCredit Bank

ProCredit Holding din Germania a preluat aproape integral ProCredit Bank Romania, din acţionariat ieşind Commerzbank, International Finance Corporation (IFC) - parte a Grupului Banca Mondială, BERD şi KfW. "ProCredit Holding a încheiat cu succes preluarea acţiunilor ProCredit Bank Romania. În urma acestui proces, ProCredit Holding a devenit acţionarul majoritar al băncii. International Projekt Consult GmbH (IPC) a rămas acţionar minoritar al băncii. Această preluare de acţiuni face parte dintr-o strategie de consolidare globală prin care ProCredit Holding, compania-mamă germană a grupului ProCredit, a preluat pachetele minoritare de acţiuni în toate băncile ProCredit, consolidand astfel baza de capital a grupului şi optimizandu-i fluxurile operaţionale. Începand cu anul 2012, grupul ProCredit este supravegheat la nivel consolidat de către Autoritatea Federală de Supraveghere Financiară din Germania (BaFin)", se arată într-un comunicat transmis de ProCredit Bank Romania. ProCredit Holding deţine în prezent 99,99935% din acţiunile ProCredit Bank Romania, iar International Projekt Consult 0,00065% din titluri. Anterior, acţionarii ProCredit Bank Romania erau ProCredit Holding Germania (32,21%), Commerzbank (19,30%), KfW (13,78%), IFC (12,63%), BERD (17,10%) şi International Projekt Consult (4,96%). ProCredit Bank Romania a fost înfiinţată în 2002, iar la mijlocul lui 2013 un portofoliu de credite de 240 milioane euro şi depozite atrase de la clienţi de 192 milioane euro. "Ne propunem să continuăm în această direcţie de dezvoltare a instituţiei din Romania, pentru a deservi profesionist toate categoriile noastre de clienţi - întreprinderi foarte mici, mici şi mijlocii, companii cu activitate în agricultură şi persoane fizice. Această abordare este susţinută la nivelul întregului grup internaţional care are sediul în Germania, prin acţionarul nostru, de acum majoritar, ProCredit Holding", a declarat directorul general al ProCredit Bank Romania, Ilinca Rosetti. Grupul ProCredit este compus din 22 de instituţii financiare - o bancă în Germania, 11 instituţii în Europa de Est, 7 în America Latină şi 3 în Africa. Printre acţionarii ProCredit Holding se numără compania de consultanţă IPC, Fundaţia DOEN, IFC, KfW şi FMO.

 

Şeful Nokia a starnit un scandal imens din cauza compensaţiilor 

Compensaţiile de 18,8 milioane de euro obţinute de fostul director general al Nokia, Stephen Elop, pentru vanzarea diviziei de telefonie mobilă către Microsoft, fostul şi viitorul său angajator, au indignat opinia publică din Finlanda, relatează Financial Times. "Este cu adevărat scandalos. În mod sigur oamenii sunt furioşi. Desigur că are un impact negativ asupra percepţiei asupra tranzacţiei", a declarat Timo Soini, şeful partidului Adevăraţii Finlandezi, situat pe locul al doilea ca popularitate în sondajele de opinie. Primarul din oraşul Oulu, unde Nokia are numeroşi angajaţi, Matti Pennanen, consideră că este greu de înţeles o astfel de sumă. "Pentru finlandezi, astfel de bonusuri uriaşe sunt inacceptabile. Este foarte greu de înţeles o astfel de sumă. Ar trebui întrebat Consiliul de Administraţie. Cum este posibil?", a spus Pennanen. Compensaţiile uriaşe, echivalente cu circa 1 milion de euro pentru fiecare miliard de euro pierdut de Nokia din capitalizarea de piaţă sub conducerea lui Elop, au fost dezvăluite joi, în documentele referitoare la acordul cu Microsoft. Elop, fost director al Microsoft care va reveni în compania americană în cadrul acordului, va primi 4,1 milioane euro sub formă de salariu şi bonusuri şi 14,6 milioane de euro sub formă de acţiuni, în procedură rapidă.

 

Avem programată o plată de 26,9 milioane euro către UE

Romania are programată, duminică, o plată de 26,9 milioane euro către Uniunea Europeană, din împrumutul stand-by contractat în 2009 cu instituţiile financiare internaţionale, potrivit datelor furnizate de Guvernul Romaniei. Suma reprezintă dobanzi şi comisioane. Romania trebuie să efectueze, în acest an, plăţi în valoare totală de peste 1,164 miliarde euro către FMI, UE şi BIRD. De la începutul anului, din suma totală datorată au fost achitate 729,3 milioane euro. Rambursările sunt efectuate în contul pachetului financiar acordat Romaniei de creditorii internaţionali în anul 2009, care are o valoare totală de 19,95 miliarde de euro. Varful de plată în cadrul acestui pachet este în anul 2015, cand autorităţile trebuie să ramburseze 1,826 miliarde de euro. În anul 2009, Romania a semnat un împrumut stand-by pe 24 de luni, în valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială. Din acest aranjament cu FMI, Romania a intrat în posesia a şapte dintre cele opt tranşe prevăzute, în sumă de 10,57 miliarde DST (aproximativ 11,9 miliarde euro). Cea de-a 8-a tranşă a fost considerată, la solicitarea autorităţilor romane, de tip preventiv şi, în contextul evoluţiilor macroeconomice favorabile, nu a fost utilizată.

 

Roubini: Ucraina să colaboreze cu UE

Ucraina ar trebui să colaboreze cu Uniunea Europeană, nu cu uniunea vamală condusă de Rusia, pentru stimularea economiei, a declarat Nouriel Roubini, profesor de economie şi afaceri internaţionale la New York University, relatează Bloomberg. Situaţia macroeconomică a Ucrainei este fragilă din cauza creşterii deficitului de cont curent şi a celui bugetar, precum şi a necesarului tot mai mare de finanţare externă, a afirmat Roubini, prezent la Ialta la o conferinţă privind relaţiile Ucrainei cu Rusia şi Uniunea Europeană. Ucraina intenţionează să semneze în luna noiembrie Acordul de asociere cu UE, care include un acord de comerţ liber cu blocul comunitar. Rusia vrea însă ca Ucraina să intre în uniunea vamală pe care a format-o cu Kazahstan şi Belarus. Dacă Ucraina va semna acordul cu UE, Rusia a avertizat că va impune restricţii comerciale pentru a-şi proteja pieţele. Luna trecută, Rusia a blocat intrarea în ţară a bunurilor ucrainene. "Dacă vă alăturaţi UE, aceasta înseamnă armonizarea reglementărilor", a spus Roubini, adăugand că acordul comercial ar stimula schimburile ucrainene cu "orice parte a lumii".

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.