MOZAIC STIRI ECONOMICE: Industria ospitalităţii din Romania este la jumătate faţă de media UE
Industria ospitalităţii - hoteluri, restaurante, planificare de evenimente, transport - a scăzut cu peste 20% în Romania în perioada 2008-2010, primii ani de criză economică, şi a reprezentat puţin peste 2% din PIB, aproape jumătate din media UE. Industria ospitalităţii din Romania a crescut pană la aproape 3 miliarde de euro în 2008, dar a fost urmată de o scădere de 22% pană la sfarşitul lui 2010, ajungand la 2,3 miliarde de euro, potrivit studiului EY The Hospitality Sector in Europe. Restaurantele reprezintă aproape 40% din cifra de afaceri a sectorului şi angajează 43% din forţa de muncă (peste 60.700 persoane în 2010). Faptul că numărul de restaurante a fost mai mare în 2010 (8.200) decat în 2008 (8.000) demonstrează rezistenţa acestui segment la scăderea cifrei de afaceri cu 9% în aceeaşi perioadă. Hotelurile reprezintă al doilea sub-sector după cifra de afaceri, cu 31% din totalul anului 2010, şi cu un număr de angajaţi de aproximativ 35.500. Barurile au fost în mod particular afectate de creşterea taxelor (TVA şi accize), cu o reducere de 7% a numărului de unităţi economice în 2010. Guvernul a decis la mijlocul anului 2000 să crească TVA de la 19% la 24%. Începand cu anul 2000, subsectorul restaurantelor şi al altor unităţi de aceeaşi natură din Romania a urcat în pondere de la 54% la 62% în 2010 la nivelul industriei. Această tendinţă se explică prin creşterea de 16,1% în perioadă a primului sub-sector, faţă de 12,3% creşterea subsectorului hotelier romanesc şi al altor unităţi de cazare. După 2010, sectorul romanesc al ospitalităţii a continuat să se confrunte cu un mediu din ce în ce mai dificil, din cauza scăderii încrederii consumatorilor în economie şi a puterii de cumpărare, a creşterii TVA-ului şi a modificărilor legislaţiei din domeniu (cum ar fi interzicerea fumatului în anumite condiţii). Romania ocupă locul 27 dintre cele 31 de ţări analizate în studiu după contribuţia sectorului la PIB în anul 2010, cu 2,1%. Acelaşi sector contribuie la PIB-ul Bulgariei de două ori mai mult, adică 4,2% din PIB. Romania este urmată în clasament de Slovacia, Cipru, Lituania şi Polonia. Ţările cu o industrie a ospitalităţii generand o contribuţie semnificativă la PIB sunt cele cu tradiţie îndelungată în turism, precum Malta (7,9%), Grecia (6,5%) şi Spania (6,3%). La nivelul UE, media contribuţiei sectorului la PIB este de 3,7%.
Apar aeroporturile regionale
aşa a afirmat ieri Marian Buică, secretar de stat în Ministerul Transporturilor
Regionalizarea va impune apariţia aeroporturilor regionale şi adoptarea unor politici de transport comune pentru aeroporturile din anumite zone ale ţării, altfel va fi dificil pentru acestea să atragă fonduri europene, a declarat ieri Marian Buică, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. "Din fericire aeroporturile au fost descentralizate. Dar, ocupandu-mă şi de partea de program 2014-2020, am constatat că odată cu apariţia regiunilor aeroporturile sunt în situaţia că trebuie să fuzioneze. Descentralizarea s-a făcut, dar vor apărea regiunile. Concurenţa foarte mare într-o singură regiune va face situaţia foare dificilă. Dacă aeroporturile din aceeaşi regiune nu vor colabora va fi foarte greu să atragă fonduri europene şi ajutoare de la UE pentru dezvoltare. Trebuie să se lase la o parte orgoliile şi să se decidă ce aeroport va fi regional. Vor fi nevoite să facă o politică comună de transport aerian pe regiune. şi asta va fi foarte dificil. Am avut o experienţă la nivelul asociaţiei (Asociaţia Aeroporturilor din Romania, n.r.) şi s-a terminat destul de complicat", a spus Buică. El arătat că aeroporturile regionale sunt definite în politica Uniunii Europene ca aeroporturile pricipale ale regiunii respective, cele care coordonează politica de transport în regiune. "Va fi dificil, au fost discuţii aprinse pe acest subiect, mai ales că nu există o strategie. Aeroportul din Craiova, pentru că nu are competitor, s-a definit automat ca aeroport regional. Nu vorbim de desfiinţări de aeroporturi, vorbim de politică comună de transport aerian pentru acele aeroporturi dintr-o anumită regiune. Presupune ca în regiunea respectivă să nu avem destinaţii comune de pe aeroporturi diferite, va fi politică comună", a spus Buică. Potrivit Ministerului Transporturilor, se are în vedere consolidarea regiunilor din punct de vedere al aeroporturilor. "Va exista un punct important, cu un aeroport principal, iar celelalte îşi vor desfăşura activitatea complementar. Dacă pe un aeroport am mai mult trafic provenind de la companii low cost, pe celelalte trafic de companii regulate, trebuie să existe o discuţie, o politică la nivel regional care să permită automat o mai mare dezvoltare a regiunii, fără să renunţăm la infrastructură", au arătat reprezentanţii instituţiei. În ceea ce priveşte fondurile europene de care aeroporturile pot beneficia în exerciţiul financiar viitor, oficialii romani spun că acestea vor avea la dispoziţie atat banii din programele care vizează domeniul transporturilor, cat şi cele pentru dezvoltare regională, iar cele care sunt la graniţă pot accesa şi programele transfrontaliere.
Gazele se scumpesc din nou
Preţul gazelor va creşte la 1 octombrie cu 1% pentru populaţie şi cu 2% pentru firme, mai puţin decat este stabilit prin calendarul de liberalizare asumat faţă de FMI, întrucat Romania a reuşit să înmagazineze în depozite mai multe gaze produse intern, de două ori mai ieftin decat cel de importate. "În depozite, 95% din gaz este din intern, faţă de alţi ani cand procentul era de doar 25%. Din acest motiv ANRE nu va creşte mult preţurile finale. La 1 octombrie trebuia, conform calendarului de liberalizare, să creştem preţul cu 3% pentru industrie şi cu 2% pentru casnici. Dar, pentru că avem gaze interne stocate, creşterea va fi de 2% pentru industrie şi de 1% pentru casnici", a declarat joi preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, la conferinţa MEDIAFAX Talks about Energy. El a precizat că la 1 ianuarie 2014 "probabil va fi fel". Guvernul s-a angajat faţă de FMI să renunţe la preţurile reglementate la electricitate şi gaze, termenul final fiind 2018. Conform acestui calendar, consumatorii vor cumpăra anual, în mai multe tranşe, energie şi gaze de pe piaţa liberă.
Euroins va relua activitatea de emitere a poliţelor RCA
Euroins Romania îşi va putea relua activitatea de emitere a poliţelor de răspundere civilă auto (RCA), a decis în urmă cu două zile Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). "Consiliul ASF a decis, miercuri, încetarea interzicerii temporare a practicării asigurării RCA de către Euroins Romania. Societatea poate relua practicarea RCA începand cu momentul primirii comunicării din partea ASF", a anunţat joi autoritatea de reglementare, într-un comunicat. Decizia a fost luată după ce asigurătorul a corectat unele aspecte care au stat la baza deciziei ASF din 28 august, de interzicere temporară a practicării asigurării RCA şi a prezentat un plan de măsuri pentru remedierea situaţiei. Punerea în practică a planului de măsuri va fi atent monitorizată, la sediul societăţii Euroins, de către un reprezentant ASF, pentru o perioadă de pană la 60 de zile, se mai spune în comunicat. Planul de măsuri include, printre altele, ca asigurătorul să revizuiască dosarele de daună RCA aflate în rezerva de daună la data de 31 august 2013, în termen de două luni de la data primirii deciziei. De asemenea, societatea va modifica procedura de soluţionare a petiţiilor astfel încat să corecteze inconsecvenţele, neclarităţile sau neconformităţile faţă de prevederile normelor ASF, în termen de o lună de la data primirii deciziei. "Euroins va face obiectul unei monitorizări a modului de înregistrare şi gestiune în sistemul informatic a informaţiilor privind dosarele de daună RCA. EUROINS va transmite lunar către ASF o serie de informaţii printre care şi situaţia dosarelor aflate în soldul rezervei, situaţia avizărilor de daună din luna anterioară, situaţia dosarelor de daună plătite în luna anterioară, situaţia dosarelor de daună lichidate în luna anterioară", se mai spune în comunicat. La finele lunii august, ASF a sancționat Euroins cu interzicerea temporară a practicării asigurării RCA. În aceaşi şedinţă, instituţia a hotărat amendarea directorului general al societăţii, Mihnea Tobescu, cu 50.000 de lei şi sancţionarea directorului de daune al companiei, Stamov Bozhidar Stoyanov, cu retragerea aprobării.
Noi reguli privind vama pentru companiile romaneşti
Companiile romaneşti cu activităţi de comerţ internaţional trebuie să respecte, de la 1 noiembrie, reguli noi prevăzute în legislaţia vamală comunitară, deşi termenul limită pentru aplicarea integrală a Codului Vamal al UE va fi probabil extins pentru sfarşitul anului 2019, potrivit KPMG. "Romania va aplica direct legislaţia vamală comunitară, astfel încat companiile romaneşti implicate în comerţul internaţional vor trebui să se pregătească din timp pentru a se conforma noilor prevederi. (...) Prima etapă în modernizarea legislaţiei vamale, care includea şi anumiţi paşi în direcţia unei uniformizări a administrării acesteia şi a creării unei administraţii vamale unice europene, a fost încheiată în 2008, cand a a intrat în vigoare Regulamentul CE 450/2008 de stabilire a Codului Vamal Comunitar (Codul Vamal Modernizat), însă prevederile acestuia s-au aplicat gradual şi, pană la acest moment, doar parţial", se arată într-un comunicat al companiei de consultanţă şi audit. A doua etapă va începe la 1 noiembrie, cand cel mai probabil proiectul de reformare a Codului Vamal al Uniunii Europene, aprobat de Parlamentul European, va intra în vigoare. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, termenul limită pentru aplicarea integrală a Codului Vamal este preconizat să fie sfarşitul anului 2019. Legislaţia modernizată introduce simplificări vamale (una dintre cele mai importante prevederi fiind introducerea declarării electronice a bunurilor şi comunicarea on-line între agenţii economici importatori/exportatori şi autorităţi) şi unificarea modului de aplicare a acesteia de către cele 28 de administraţii vamale.
Grecia a avut în premieră creştere economică
Grecia a înregistrat în trimestrul al doilea creştere economică pentru prima dată de la declanşarea crizei şi se îndreaptă spre recuperare, a declarat ministrul de Finanţe elen, Yannis Stournaras, citand estimări guvernamentale. "Pe baza dovezilor disponibile, economia a crescut în trimestrul al doilea faţă de primele trei luni ale anului, pentru prima dată de la începutul crizei, potrivit datelor ajustate sezonier. (...) Pentru prima dată estimăm că PIB a crescut comparativ cu trimestrul anterior", a spus Stournaras într-o conferinţă de presă. Agenţia de statistică a Greciei nu raportează date ajustate sezonier comparativ cu trimestrul anterior, potrivit cotidianului elen Kathimerini. Potrivit datelor neajustate sezonier publicate în septembrie de autorităţi, economia s-a contractat cu 3,8% faţă de trimestrul al doilea din 2012. Stournaras a evitat, însă, să afirme că ţara a ieşit deja din recesiunea de şase ani. "Indicatorii arată un trend la nivelul economiei, către o recesiune mai redusă şi, lent, către recuperare", a spus el.
BlackBerry pregăteşte concedierea a 40% din angajaţi
Producătorul canadian de smartphone-uri BlackBerry pregăteşte reduceri masive de personal, de pană la 40% din angajaţi, în perioada rămasă pană la sfarşitul anului, au declarat surse apropiate situaţiei pentru cotidianul american Wall Street Journal. Concedierile vor afecta toate departamentele şi vor avea loc în etape, vizand mai multe mii de angajaţi, au spus sursele. BlackBerry avea 12.700 de angajaţi în martie, ultima dată cand a anunţat cifre. Programul vine în contextul eforturilor producătorului de smartphone-uri, aflat în declin, de a controla costurile şi de a reduce operaţiunile pentru a se adapta mai bine pe o piaţă dominată de Samsung şi Apple. Un purtător de cuvant al BlackBerry a declarat că schimbările de organizare vor continua, dar a refuzat să comenteze asupra procentajului de 40%. Compania a început din vară o serie de runde de concedieri de amploare mai redusă, mai ales la departamentele vanzări şi cercetare-dezvoltare, după ce anul trecut a renunţat la 5.000 de angajaţi.
Furnizorii de energie şi gaze au de recuperat un miliard de euro
Furnizorii de gaze naturale au facturi neîncasate de 600 milioane euro, iar cei de electricitate de 400 milioane euro, astfel că unele companii din domeniu au intrat în insolvenţă, a declarat joi directorul general al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi în Energie (ACUE), Silvia Vlăsceanu. "Neplata facturilor la energie şi gaze, din cauza creşterii preţurilor, cel puţin pentru consumatorii noncasnici, conduce la nenumărate cazuri de insolvenţă", a afirmat Vlăsceanu la conferinţa MEDIAFAX Talks about Energy. Ea a adăugat că printre datornici se numără inclusiv multe autorităţi locale şi centrale termice care aparţin primăriilor. Un nou cod al insolvenţei urmează să fie aprobat săptămana viitoare de Guvern, dar Vlăsceanu a afirmat că noile reglementări nu vor rezolva problemele furnizorilor intraţi în insolvenţă din cauza neîncasării facturilor.
