Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: XTB:Cursul poate ajunge la 4,54 lei/euro la finalul anului

Ziarul de Vrancea
11 sep 2013 577 vizualizări
Scăderea dobanzilor la depozite îi îndepărtează pe investitorii străini

Cursul poate ajunge la 4,54 lei/euro la finalul anului, dacă dobanzile la plasamentele în lei vor mai scădea în urma continuării ciclului de relaxare a politicii monetare de către BNR pentru susţinerea economiei, consideră analiştii casei de brokeraj forex X-Trade Brokers. Deşi inflaţia se află pe un traseu descendent în Romania, iar ultimele estimări susţin o creştere economică de 2% pentru anul acesta, în următoarea perioadă leul ar putea cunoaşte o tendinţă mai largă de depreciere, cu mici episoade optimiste, potrivit X-Tade Brokers. Conform unei analize a casei de brokeraj, cursul de schimb leu/euro s-ar putea situa în jurul pragului de 4,54 unităţi la finalul anului, în timp ce leu/dolar ar putea ajunge la 3,55 unităţi în aceeaşi perioadă. Paritatea leu/euro estimată de analiştii XTB este cu 1,67% peste cursul de referinţă anunţat marţi de Banca Naţională a Romaniei (BNR), de 4,4653 unităţi, şi cu 2,32% sub maximul istoric atins în 3 august 2012, de 4,6481 lei/euro. Comparativ cu nivelul de la finele anului trecut, de 4,4287 lei/euro, estimarea XTB este cu 2,51% mai sus. Rata de schimb leu/dolar prognozată pentru finele anului de casa de brokeraj este cu aproape 5,3% peste cursul anunţat marţi de BNR, de 3,3719 unităţi, şi cu 7,41% sub recordul istoris înregistrat pe 24 iulie 2012, de 3,8343 lei/dolar. Raportat la nivelul din ultima şedinţă a anului trecut, de 3,3575 lei/dolar, estimarea XTB este cu 5,73% mai mare. "Scăderea preţurilor producţiei industriale, înregistrată în ultimele luni, sugerează că inflaţia îşi va continua trendul descendent. Astfel, Banca Naţională are loc să continue în lunile următoare (pană la finalul anului) ciclul de relaxare a politicii monetare. Aceste scăderi ale dobanzii ar susţine economia reală şi, în condiţiile performanţei bune din agricultură, PIB-ul ar putea avansa cu 2%. Efectul advers al acestei politici BNR ar fi, însă, reducerea diferenţialului între dobanzile plasamentelor în zona euro şi cele din Romania, reducand astfel atractivitatea leului pentru investitori", afirmă, într-o analiză, analistul şef XTB Romania Claudiu Cazacu. BNR a reluat în acest an ciclul de relaxare a politicii monetare şi, printre altele, a redus de două ori dobanda cheie, de la 5,25% pe an, la 5% pe an (în luna iulie) şi, respectiv, la 4,5% pe an (în luna august). Un alt aspect care susţine ipoteza deprecierii leului în perioada următoare este evoluţia dolarului american, potrivit XTB. Astfel, diminuarea sprijinului monetar de către banca centrală a SUA (Fed) va orienta investitorii spre prudenţă, punand presiune pe leu şi pe celelalte monede din centrul şi estul Europei, susţine Przemyslaw Kwiecien, analist şef al grupului XTB.

Director de la Finanţe, reţinut pentru luare de mită

în schimbul banilor, şeful de la Fisc s-a angajat să deblocheze conturile unui societăţi comerciale

Directorul executiv al Finanţelor Publice Ilfov, Claudiu Ristea, a fost reţinut de procurorii DNA, fiind acuzat că a primit 30.000 de lei de la administratorul unei firme, pentru a aviza deblocarea contului societăţii, luarea de mită fiind intermediată de doi inspectori din subordinea acestuia. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îi cercetează pe Claudiu Ristea, director executiv la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Ilfov, pentru luare de mită, şi pe Constantin Augustin Murgoci şi Alexandru Bogdan Filip, inspectori la AJFP Ilfov, pentru complicitate la luare de mită. Potrivit procurorilor anticorupţie, în 5 septembrie, Claudiu Ristea a acceptat promisiunea administratorului unei societăţi comercială (denunţător în cauză) de a primi o sumă între 20.000 şi 30.000 de lei, pentru ca în schimb să semneze documentele necesare la deblocarea conturilor firmei. "Promisiunea i-a fost transmisă lui Ristea Claudiu prin intermediul învinuiţilor Murgoci Augustin Constantin şi Filip Alexandru Bogdan, inspectori, care i-au transmis persoanei denunţătoare acordul directorului, precum şi faptul că acesta, în schimbul promisiunii făcute, a semnat documentul necesar la unitatea bancară pentru deblocarea contului societății, urmand ca ulterior, denunţătoarea să retragă suma destinată directorului AJFP Ilfov şi să o remită prin intermediul celor doi inspectori", se arată într-un comunicat de presă al DNA. Alexandru Bogdan Filip şi Augustin Constantin Murgoci au primit, marţi, de la administratorul firmei 30.000 de lei, conform înţelegerii anterioare. În aceeaşi zi, Murgoci i-a dat lui Ristea cei 30.000 de lei, aceştia fiind prinşi în flagrant. Procurorii l-au reţinut pe Claudiu Ristea şi vor cere miercuri Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a acestuia pentru 29 de zile. În cazul inspectorilor Alexandru Bogdan Filip şi Augustin Constantin Murgoci procurorii au dispus măsura obligării de a nu părăsi ţara pentru o perioadă de 30 de zile. Claudiu Ristea are, potrivit declaraţiei de avere din 14 iunie, un teren intravilan în comuna Dragoslavele, judeţul Argeş, în suprafaţă de 3.500 de metri pătraţi, cumpărat în 2008 şi un apartament în Constanţa, de 71 de metri pătraţi, pe care îl deţine, împreună cu soţia, din 2004.  Ristea a mai trecut în declaraţia de avere şi un apartament în Bucureşti, în suprafaţă de 43 metri pătraţi, cumpărat în 2002, pe care i l-a donat fiului său. Şeful de la Finanţe Publice Ilfov are trei conturi şi trei depozite bancare, în valoare totală de 14.000 de euro şi 56.337 de lei, patru fiind deschise în 2011 şi două în 2012.

Guvernul a aprobat scrisoarea de intenţie convenită cu FMI

Guvernul a aprobat, ieri, forma finală a scrisorii de intenţie către FMI şi a trimis-o preşedintelui Traian Băsescu pentru aprobare, astfel încat astăzi să fie trimisă board-ului Fondului. Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, la finalul întrevederii cu parlamentarii UDMR, că săptămana viitoare va prezenta în Parlament "liniile principale" ale viitorului acord cu FMI, BM şi CE, iar parlamentarii vor avea acces la scrisoarea de intenţie, însă documentul nu poate fi făcut public. "Am pus la dispoziţie textul scrisorii, nu este public, însă şi domnului Blaga i-l voi da şi celorlalţi lideri politici, pentru ca totuşi să nu discutăm pe speculaţii din presă (...) parlamentarii vor avea acces la scrisoarea de intenţie", a spus Ponta. Premierul a afirmat că în plenul celor două Camere ale Parlamentului va prezenta săptămana viitoare "elementele principale", dar nu poate să prezinte public documentul pană la aprobarea board-ului FMI, conform procedurilor instituţiei internaţionale. În ceea ce priveşte eventuala reducere a CAS cu 3%, propusă de PNL, Ponta a precizat că o decizie în această privinţă va putea fi luată la jumătatea lunii octombrie. "Am inclusiv impactul bugetar făcut de către domnul Voinea al diferitelor propuneri enunţate. S-a vorbit de reducerea cotei unice, de reducerea CAS-ului, de toate celelalte, pe măsură ce avem toate datele vedem pană la jumătatea lui octombrie de unde putem să tăiem ca să putem să punem în altă parte", a mai spus Ponta. Premierul declara, recent, că singurele majorări de taxe, convenite cu FMI şi CE în cadrul noului acord, sunt majorarea accizelor la produsele de lux, pentru a compensa reducerea TVA la paine, şi plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate la venituri obţinute din chirii de persoane fizice. Premierul le ceruse miniştrilor în august ca, la 1 septembrie, să se afle într-un stadiu avansat pentru redactarea bugetului pe anul viitor, precizand că documentul va fi discutat cu grupurile parlamentare, inclusiv cu PDL, iar noul acord cu FMI va fi prezentat Parlamentului în jurul datei de 9 septembrie.

Micii investitori s-au bătut pe acţiunile Nuclearelectrica

Volumul de acţiuni Nuclearelectrica pentru care micii investitori au plasat ordine de subscriere a depăşit de aproape patru ori nivelul disponibil pe această tranşă, iar sumele alocate de jucători pe acest segment au ajuns la 150,2 milioane lei (33,6 milioane euro). Subscrierile au început luni dimineaţă, iar pană miercuri la ora 13:15, pe tranşa subscrierilor mici (între 100 şi 15.000 de acţiuni) au fost plasate 2.461 de ordine pentru peste 10 milioane de titluri. Volumul de acţiuni subscrise şi pentru care au fost plasate ordine în sistemul Bursei pană la ora 13:15 este de aproape patru ori peste numărul de titluri din tranşa destinată micilor investitori. În prima zi a ofertei au fost subscrise 86% din acţiunile de pe tranşa micilor investitori, iar la finalul şedinţei de marţi oferta era deja suprasubscrisă de 2,3 ori. Interesul ridicat al micilor investitori pentru a plasa ordinele de subscriere în primele trei zile este determinat de discount de 8% aplicat la preţul final pentru ordinele introduse în primele trei zile ale ofertei. Micii investitori pot subscrie doar la 15 lei/acţiune şi beneficiază de un discount de 8% (dacă subscriu în primele trei zile) şi de 3% (dacă subscriu din a patra zi) din preţul care va fi stabilit la final, în funcţie de subscrierile investitorilor instituţionali. Discountul se va aplica doar pentru investitorii care subscriu între 100 şi 15.000 de acţiuni, în timp ce investitorii de retail care plasează ordine pentru pachete mai mari de 15.000 de titluri şi investitorii instituţionali vor plăti preţul stabilit la finalul ofertei. Avand în vedere că discountul va fi de doar 3% pentru ordinele plasate începand de joi, intesitatea subscrierilor pe această tranşă ar putea scădea în următoarele zile. Sumele virate de micii investitori odată cu ordinele de subscriere au ajuns la 150,2 milioane lei (33,6 milioane euro).

Reţeaua Bricostore Romania a fost vandută cu 41,5 milioane euro

Kingfisher a plătit 35 milioane lire sterline (41,5 milioane euro) cash pentru cele 15 magazine achiziţionate de la Bricostore Romania, la care se adaugă preluarea unor datorii de 35 milioane lire, care au fost stinse imediat, potrivit unui raport publicat miercuri de grupul britanic de bricolaj. De asemenea, Kingfisher a preluat disponibilităţi cash de 7 milioane euro în cadrul aceleiaşi tranzacţii, astfel că suma totală plătită de compania britanică pentru magazine se ridică la 63 milioane lire (75 milioane euro). Cele 15 magazine preluate de Kingfisher de la Bricostore au avut vanzări de 11 milioane lire sterline (13 milioane euro) în prima lună în care au fost incluse în rezultatele grupului, se arată în raport. Kingfisher a anunţat în luna aprilie că a preluat de la compania franceză de retail Group Bresson cele 15 magazine Bricostore din Romania, cu vanzări de 131 milioane de euro anul trecut, şi ia în calcul posibilitatea creşterii afacerii pe termen lung la circa 50 de magazine. Kingfisher caută în continuare achiziţii la nivel internaţional şi ar putea avea opţiunea de cumpăra magazine din Romania şi Turcia ale lanţului austriac bauMax, a declarat în luna iunie şeful companiei, Ian Cheshire. Magazinele din Romania vor fi reconfirgurate în formatul Brico Dépôt, utilizat de grupul britanic în Franţa şi Spania.Kingfisher are aproximativ 1.050 magazine în nouă ţări din Europa şi Asia. Kingfisher a înregistrat vanzări de 10,57 miliarde de lire sterline (12,3 miliarde de euro) pentru anul fiscal încheiat în ianuarie, în scădere cu 2,4% faţă perioada similară a anului anterior. Compania Bricostore face parte din grupul Bresson, cu activităţi în sectorul de retail. Bresson deţine în prezent în Franţa supermagazinele alimentare Monoprix şi spaţiile comerciale But, destinate articolelor de mobilier.

Un şef de la Banca Transilvania a caştigat 2,2 milioane lei

Roberto Marco Marzanati, vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania (TLV), a vandut marţi un pachet de acţiuni reprezentand 0,07% din titlurile instituţiei de credit, pentru 2,2 milioane lei (500.000 de euro). Acţiunile au fost vandute la un preţ mediu de 1,3929 lei/titlu, cu 0,93% peste media cotaţiilor din şedinţa de luni, rezultă dintr-o raportare transmisă Bursei de Valori Bucureşti (BVB) de intermediarul tranzacţiei, firma de brokeraj BT Securities. Pachetul de acţiuni vandut de Marzanati reprezintă aproape jumătate din titlurile Băncii Transilvania tranzacţionate în şedinţa bursieră de marţi atat pe piaţa principală, cat şi printr-un deal. Potrivit raportului anual pentru 2012 al Băncii Transilvania, Marzanati avea la finele anului trecut acţiuni reprezentand 0,06% din titlurile băncii. Marzanati a intrat în Consiliul de Administraţie al Băncii Transilvania în anul 2002, el reprezentand interesele BERD, cel mai mare acţionar al băncii, cu 14,61% din acţiuni. El a lucrat la BERD din 1993, fiind senior consultant, iar din 1997 este senior banker în aceeaşi instituţie, potrivit unui CV prezentat în raportul anual al Băncii Transilvania.

Criza a costat SUA 14.000 de miliarde de dolari

Criza financiară a costat economia americană între 6.000 de miliarde de dolari şi 14.000 de miliarde de dolari, iar pagubele ar putea fi de peste două ori mai mari, dacă economia îşi revine prea lent, potrivit unei estimări a Rezervei Federale (Fed) din Dallas. Printre pagubele pe termen lung aduse economiei SUA, Rezerva Federală identifică şomajul ridicat, precum şi oportunităţile pierdute din cauza sprijinirii sectorului financiar cu 12.600 de miliarde de dolari, se arată în analiza băncii centrale, publicată la aproape cinci ani de la prăbuşirea Lehman Brothers. "Criza din 2007-2008 a avut un impact negativ foarte puternic asupra activităţii economice, consumului şi avuţiei financiare. Populaţia SUA a fost nevoită să suporte şi alte costuri, precum cele determinate de consecinţele psihologice, pierderea competenţelor din cauza şomajului prelungit, oportunităţile economice reduse şi intervenţia tot mai puternică a statului în activitatea economică", se arată în raport, citat de CNBC. În total, costurile se situează între 6.000 de miliarde de dolari şi 14.000 de miliarde de dolari. Pagubele economice sunt echivalente cu 40-90% din PIB al SUA, sau cu 50.000-120.000 de dolari pentru fiecare gospodărie. Situaţia ar putea fi mult mai rea, în funcţie de durata recuperării economiei.

Inflaţia a coborat uşor

Preţurile de consum au scăzut în august cu 0,2% faţă de luna anterioară, ca urmare a ieftinirii alimentelor, cu 0,8%, astfel că rata anuală a coborat la 3,67%, potrivit datelor anunţate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut, comparativ cu iulie, cu 0,1%, respectiv 0,3%, se arată într-un comunicat al INS. Cele mai mari scăderi de preţuri la alimente au fost înregistrate la fructe proaspete (12,3%) şi cartofi (8,1%). În prima parte a lunii august Banca Naţională a Romaniei a redus prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual. "La sfarşitul lunii septembrie, poate chiar mai devreme, inflaţia va intra în intervalul de variaţie din jurul ţintei", a declarat la 7 august guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În iulie preţurile de consum ale populaţiei au scăzut cu 0,34% faţă de luna anterioară, rata anuală a inflaţiei plasandu-se la 4,41%.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.