Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Persoanele fizice nu vor putea deţine mai mult de 100 ha teren agricol

Ziarul de Vrancea
4 sep 2013 846 vizualizări
Asta stipulează un proiect de lege promovat de Ministerul Agriculturii

Persoanele fizice nu vor putea deţine mai mult de 100 de hectare de teren agricol extravilan şi pentru a cumpăra, cetăţenii romani sau cei din UE, trebuie să îndeplinească mai multe condiţii, respectiv să dovedescă că au cunoştinţe în domeniul agricol sau că au activat minim 5 ani în acest sector. "Este o condiţie pe care trebuia să o punem (experienţa de minim cinci ani - n.r.). Cred că este foarte importantă pentru dezvoltarea agriculturii romaneşti. Din păcate, în ultimul timp, solul a fost degradat în anumite zone şi de faptul că nu au existat cunoştinţe suficiente pentru practicarea agriculturii. Pe viitor, cei care vor să lucreze în agricultură trebuie să aibă minime cunoştinţe. Ele nu sunt definite prin acest proiect de lege, vor fi definite ulterior, în urma dezbaterii publice, printr-o hotărare de guvern cu norme metodologice", a declarat ieri, după o conferinţă de presă, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. El a arătat că în Romania cerinţele nu sunt atat de restrictive ca în alte state şi a dat exemplul Franţei, unde o condiţie este să existe studii în agricultură pentru cei care vor să deţină o exploataţie agricolă. De asemenea, persoanele fizice care deţin în proprietate terenuri agricole în Romania situate în extravilan trebuie să facă dovada că au desfăşurat activităţi agricole pe acestea, potrivit unui proiect de lege al Ministerului Agriculturii. Legea se va aplica numai persoanelor fizice, cetăţeni romani, respectiv cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, precum şi apatrizilor cu domiciliul în Romania sau într-un stat membru al Uniunii Europene. Cetăţeanul unui stat terţ şi apatritul cu domiciliul într-un stat terţ pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate. Piaţa funciară va fi liberalizată de la 1 ianuarie 2014, astfel că va fi permisă cumpărarea de terenuri agricole de către cetăţenii din UE. Proiectul de lege mai prevede că terenurile agricole situate în extravilan pe o rază de 10 km de la graniţa Romaniei nu pot fi înstrainate prin vanzare-cumpărare decat cu avizul Ministerului Apărării Naţionale, iar că cele pe care s-au stabilit zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potenţial arheologic evidenţiat întamplator, pot fi înstrainate prin vanzare doar cu avizul Ministerului Culturii. Înstrăinarea, prin vanzare, a terenurilor agricole din Romania, situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preempţiune al coproprietarilor persoane fizice, vecinilor persoane fizice, arendaşilor, persoane fizice cu varsta de pană la 40 de ani, care desfăşoară activităţi agricole pe raza administrativ-teritorială a localităţii unde este situat terenul respectiv, precum şi Statul Roman, la preţ şi în condiţii egale, în ordinea stabilită prin prezenta lege. Terenurile agricole cumpărate trebuie să fie utilizate potrivit destinației categoriei de folosință înscrise în sistemul integrat de cadastru şi publicitate imobiliară. Prin excepție se poate schimba categoria de folosință a terenului cumpărat numai din categoria de folosință agricol în altă categorie de folosință agricol.

Germanii retrag averile din Elveţia în chiloţi

Ca să scape de ochii atenţi ai Fiscului, nemţii apelează uneori la metode bizare pentru a transporta banii în ţara lor

Germanii care au evitat plata taxelor prin plasarea veniturilor în conturi din Elveţia, îngrijoraţi de decăderea secretului bancar, au început să aducă averea acasă recurgand la metode bizare pentru a trece graniţa, precum ascunderea banilor în scutece pentru adulţi sau în lenjeria intimă. După criza financiară mondială, băncile elveţiene au devenit ţinta unor campanii susţinute de mai multe guverne, printre care Statele Unite şi Germania, pentru a depista persoanele care nu plătesc taxe prin ascunderea banilor în conturi off-shore. Guvernul elveţian a cerut băncilor să nu mai preia de la clienţi fonduri nedeclarate, iar autorităţile din Germania au cumpărat de la foşti angajaţi ai instituţiilor financiare din Elveţia informaţii privind clienţii germani. Totodată, temerile germanilor au fost accentuate de mediatizarea unor cazuri controversate în care diferite personalităţi din Germania, printre care preşedintele Bayern Munchen, Uli Hoeness, au fost acţionate în justiţie pentru evaziune fiscală prin utilizarea unui cont din Elveţia. În acest context, tot mai mulţi germani se grăbesc să "repatrieze" banii din băncile elveţiene, însă nu folosesc canalele oficiale pentru a evita în continuare plata taxelor. "Am prins un bărbat de 72 de ani care purta un corset de damă cu 150.000 de euro înghesuiţi în el. Într-un alt caz, un bărbat avea două scutece de adult şi ascunsese aproape 140.000 de euro între ele", a declarat pentru Bloomberg un purtător de cuvant al autorităţilor vamale din districtul Loerrach, una dintre cele trei zone din landul Baden-Württemberg care au graniţă cu Elveţia. Legea obligă persoanele care traversează graniţa cu mai mult de 10.000 de euro cash să declare sumele. În Germania, numărul cazurilor în care această regulă este încălcată a crescut de 11 ori în ultimii 12 ani. Pedeapsa constă în confiscarea a 10-25% din suma descoperită. Germanii şi britanicii nerezidenţi în Elveţia deţineau în anul 2010 fonduri nedeclarate de 164 miliarde franci elveţieni (132 miliarde euro) în băncile elveţiene, potrivit estimărilor companiei de consultanţă Booz & Co. De atunci, peste 36.000 de persoane s-au înscris în programul de amnistie fiscală instituit de autorităţile germane, prin care cetăţenii care ascuns bani în conturi off-shore se pot autodenunţa, plătind numai taxele aferente şi o amendă simbolică, fără alte complicaţii. Anul trecut, autorităţile vamale germane de la graniţa cu Elveţia au descoperit sume nedeclarate în valoare totală de 20 milioane euro. Numai în oraşul Lindau au fost găsite sume în valoare totală de 2 milioane euro, un bărbat fiind prins cu 25.000 de euro ascunşi într-o casă din turtă dulce.


Cele mai mari firme din ţară

Romania este şi în acest an a cincea ţară din Europa Centrală după numărul de companii reprezentate în top 500 realizat după rezultatele obţinute în 2012 de firma de consultanţă Deloitte, cu 35 de companii, ale căror venituri totale cumulate au fost de aproape 39 miliarde de euro. În 2011, Romania era prezentă cu 37 de companii, ale căror venituri cumulau 39,6 miliarde de euro. Clasamentul realizat anual de Deloitte Europa Centrală în 18 ţări se află la a şaptea ediţie şi ia în calcul cifra de afaceri raportată de companii pe anul calendaristic precedent. OMV Petrom este cea mai bine plasată companie în clasament, pe locul 18 în regiune, în scădere de pe 16 în 2011. Pe următorul loc se află Rompetrol Rafinare, pe 41, faţă de 42 în 2010, urmată de Automobile Dacia (45 faţă de 41) şi Petrotel Lukoil (111 faţă de 118). În top se mai regăsesc BAT Romania (118), Kaufland Romania (121), Lukoil Romania (135), Renault Industrie Roumanie (153), ArcelorMittal Galaţi (155) şi E.On Energie (164). Din cele 35 de companii romaneşti din clasament, 14 au urcat în top, 10 au coborat, iar cinci au intrat pentru prima dată în clasamentul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrală. Companiile care au intrat în top 500 sunt Electrica Furnizare (205), Ford Romania (428), Dedeman (441), Samsung Electronics (451) şi CE Oltenia (484). Din top au ieşit Michelin, Electrocentrale Bucureşti, Cargill, CFR Călători şi Asirom. Clasamentul celor mai mari companii din Romania este dominat în continuare de industria energiei şi resurselor (cu 14 companii), urmată de industria bunurilor de larg consum şi transporturi ( 10 companii), industria prelucrătoare ( 6 companii), tehnologie, media şi telecomunicaţii (4) şi industria farmaceutică (1).

Transelectrica vrea să disponibilizeze aproape 20% dintre salariaţi

Transelectrica ar putea disponibiliza în următorii patru ani 300 - 400 de angajaţi, dintr-un total de 2.200 de salariaţi în prezent, întrucat automatizarea staţiilor va determina o scădere a personalului necesar pentru operarea acestor, potrivit directorului general, Ştefan - Doru Bucătaru. "Urmează o perioadă de negociere inclusiv a programelor de investiţii, iar măsura în care vom reuşi să concretizăm aceste lucruri în perioada imediat următoare va fi şi măsura în care personalul se va reduce. Răspunsul este foarte simplu: O staţie cu tehnologie veche necesită doi oameni pe schimb, o staţie care este complet automatizată nu are nevoie de personal, poate de un anumit personal de pază şi supraveghere. Deci, există o corelaţie aproape directă între nivelul de personal operativ pe care îl avem şi ritmul în care realizăm programul de investiţii. Per total, în baza planului de investiţii pe care îl avem, mă refer la întregul mandat, vorbim potenţial de o reducere de ordinul a 300 - 400 de persoane, dar este vorba de întregul orizont de timp şi în măsura în care întregul plan de investiţii se realizează", a afirmat, ieri, Bucătaru într-o întalnire cu investitorii şi analiştii pentru prezentarea rezultatelor financiare înregistrate de companie în primul semestru. El a menţionat că Transelectrica mai are de modernizat aproximativ jumătate din cele 81 de staţii pe care le operează. "Practica demonstrează că chiar la zero (cu numărul de personal - n.r.) nu poţi să te duci, sau nu te duci imediat. O staţie automatizată funcţionează prin apăsarea unui buton. Acum, iarnă, gheaţă, zloată, s-a întrerupt circuitul, nu s-a întrerupt circuitul, în general mai ai pe cineva care se uită vizual sau nu dacă s-a întamplat sau nu. Sigur că în perioada imediat de garanţie, cand te obişnuieşti cu instalaţia reduci personalul, dar nu complet. Din experienţa şi a altora care au instalaţii similare, cum sunt companiile de distribuţie, îi dai pe toţi afară după care vin ţiganii şi încep să fure. Iar dacă tot ţii personal, ce faci? ţii nişte paznici sau poate ţii şi un operator care poate să şi intervină, urmărind vizual ce se întamplă cu echipamentele", a declarat directorul Transelectrica. Bucătaru a afirmat că Transelectrica vrea să introducă o politică de salarizare care să crească performanţa angajaţilor.

Producătorii de produse bio au noroc de clienţii din afara ţării

Producătorii romani de produse bio exportă de circa două ori mai mult decat vand pe piaţa internă, livrările anuale în străinătate fiind estimate la 200-250 milioane euro, peste 90% dintre acestea fiind însă materii prime, potrivit datelor Asociaţiei Bio Romania. "Piaţa internă este undeva la 100 - 150 milioane euro şi creşte vertiginos. Exporturile sunt estimate la 200-250 milioane euro, iar peste 90% reprezintă materii prime. Cele mai mari exporturi sunt înregistrate la cereale, fructe de pădure şi vin", a declarat, miercuri, preşedintele Bio Romania, Marian Cioceanu. Principalele pieţe de export sunt statele din Europa de Vest, precum Germania, Austria, Franţa şi Danemarca, dar şi SUA, unde sunt livrate cereale şi porumb. Potrivit preşedintelui Bio Romania, acestor state li se vor alătura Rusia şi Elveţia. Anul trecut, în Romania, suprafaţa exploatată în sistem ecologic a fost de circa 450.000 hectare, iar numărul operatorilor din acest sector s-a situat la 26.736, de aproape trei ori mai mulţi decat în 2011, conform datelor Ministerului Agriculturii. Asociaţia Bio Romania are 500 de membri, producători de panificaţie, lactate, ouă, miere, fructe şi legume, sucuri, cereale, plante tehnice şi furaje ecologice care deţin peste 80% din piaţa produselor bio din Romania. Recent, Asociaţia Bio Romania a semnat un parteneriat cu Carrefour Romania prin care produsele membrilor săi sunt prezente pe rafturile retailerului.

Tinerii pană în 34 de ani au nevoie de un credit imediat

Tinerii cu varste între 18 şi 34 de ani au cea mai mare nevoie de un credit imediat, iar persoanele din segmentul de varstă 35-50 de ani îşi doresc cel mai mult un împrumut în general, potrivit datelor BCR Banca pentru Locuinţe. "În medie, 24% dintre respondenţii la studiul nostru îşi doresc să obţină un credit, iar 15% vor un credit imediat. Pe segmentul de varstă 18-34 de ani se observă o urgenţă mai mare de accesare a unui credit, cu o pondere de 19%, iar media pentru un împrumut este depăşită cel mai mult la categoria 35-50 de ani, unde ponderea este de 33%", a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, Petre Dătculescu, directorul IRSOP Market Research & Consulting, care a prezentat un studiu realizat pentru BCR Banca pentru Locuinţe (BCR BpL). Clienţii sunt în general necăsătoriţi şi cu studii superioare. Sondajul a fost realizat în luna iulie, pe un eşantion de 662 de clienţi ai băncii, reprezentativi pentru întregul portofoliu, avand o marjă de plus/minus 3,8%. Dătculescu a arătat că interesul clienţilor pentru credit a crescut în acest an la 25%, de la 19% anul trecut, în detrimentul economisirii. Totodată, ponderea persoanelor care ar lua imediat un credit după terminarea perioadei de economisire a avansat de la 22% la 24%.

Economia a crescut cu 0,5% în trimestrul doi

PIB a urcat cu 0,5% în trimestrul al doilea, faţă de precedentele trei luni, şi cu 1,8% la semestru, creşteri mai mari faţă de primele estimări, care indicau un avans de 0,3%, respectiv 1,7%, după creşteri în industrie, imobiliare, agricultură şi activităţi profesionale şi scădere în construcţii. "Produsul intern brut în trimestrul II 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,5% comparativ cu trimestrul I 2013 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,5% pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier. În semestrul I 2013, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2012, cu 1,8%, atat pe serie brută cat şi pe serie ajustată sezonier", a anunţat miercuri Institutul Naţional de Statistică, într-un comunicat. Astfel, ca serie ajustată sezonier PIB s-a plasat în trimestrul al doilea la 154,295 miliarde preţuri curente, în creştere în termeni reali cu 0,5% faţă de trimestrul I 2013 şi cu 1,4% faţă de trimestrul II 2012. Produsul intern brut estimat pentru primul semestru este de 307,263 miliarde preţuri curente, în urcare, în termeni reali, cu 1,8% faţă de semestrul I 2012.


Caştigul salarial a crescut cu 29 de lei

Caştigul salarial mediu net a fost în iulie de 1.635 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 29 lei, sau 1,8%, cele mai mari valori fiind înregistrate în extracţia petrolului şi a gazelor naturale (4.017 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (881 lei). Creşterea a fost determinată de majorarea salariului minim pe economie la 800 lei/lună şi de acordarea de prime ocazionale (inclusiv prime de vacanţă), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou) şi realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari, potrivit datelor anunţate miercuri de Institutul Naţional de Statistică. Cele mai mari creşteri ale caştigului salarial mediu net s-au înregistrat în transporturi pe apă, extracţia cărbunelui şi fabricarea altor mijloace de transport, cu 10% - 11%. Cele mai mari scăderi au fost raportate în fabricarea băuturilor (12,4%).



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
Ancha, acum 1450 zile, 22 ore, 25 minute, 14 secunde
Persoanele care vor dori sa cumpere bijuterii vor fi obligate sa facă dovada că sunt bijutieri ?
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.