Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Isărescu: Am înnebunit populaţia, nu ne mai crede, iar o frecăm!

Ziarul de Vrancea
3 sep 2013 663 vizualizări
Guvernatorul a vorbit despre necesitatea politicilor structurale în cadrul unei întalniri la Constanţa, la Universitatea Maritimă

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirmă că romanii s-au plictisit de politicile structurale, deşi acestea sunt cele care aduc creştere economică, spunand: "Am înnebunit populaţia, nu ne mai crede, iar o frecăm". Guvernatorul BNR a spus că o creştere economică pe termen lung poate fi generată în primul rand de politicile structurale, care nu sunt însă făcute şi care plictisesc şi obosesc. El a dat exemplu în acest sens Germania, care a făcut reformă structurală şi a avut creştere economică. "Uitaţi cine poate să creeze pe termen lung creştere economică - în primul rand politicile structurale, exact cele pe care nu le facem şi ne mai şi plictisim. Pană şi noi la Banca Naţională... bai, iar o iau ăştia cu politica structurală, aoleu! Se plimbă aşa pe la ureche, iar politică structurală?! Iar vine Fondul şi ne zice faceţi politici structurale, iar vine Uniunea Europeană, faceţi politici structurale. Suntem plictisiţi toţi, suntem obosiţi, de fapt, de politici structurale şi de reforme structurale, suntem obosiţi. (...) Cine a făcut reformă structurală a avut creştere economică. Germania a avut. Ştiţi că în Germania 20 de ani, într-adevăr au trebuit să plătească factura extraordinară a stimulării landurilor de est, dar 20 de ani nu a crescut salariul real şi acum se ceartă cu grecii. În schimb, de cand a intrat în zona euro - să nu mă paraţi, prietenii mei sunt greci, în Grecia salariul s-a dublat real. Care are dreptate? Sunt nemţii nişte teutoni? Or fi, dar uite! Faci reforme structurale, beneficiezi de creştere economică. Uitaţi ce pot să facă politicile structurale, cele care ne obosesc şi pe noi. Noi în cadrul Consiliului de Administraţie, cand facem - apropo de comunicate - zic măi, nu mai treceţi aia cu reformele structurale, că am înnebunit populaţia, nu ne mai crede, iar o frecăm", a afirmat Mugur Isărescu, luni seară, la Universitatea Maritimă din Constanţa, la deschiderea lucrărilor proiectului "Academica BNR" 2013. Guvernatorul BNR a menţionat că politicile economice pot să influenţeze creşterea economică pe termen scurt, însă de multe ori trebuie să o tempereze, astfel încat ciclul economic să nu "se prăbuşească prea mult cand vine jos". "Pe termen scurt, politicile economice pot să influenţeze creşterea economică, dar nu neapărat în sensul creşterii, de multe ori trebuie să tempereze creşterea economică pentru ca atunci cand ciclul economic vine jos să nu se prăbuşească prea mult. şi să avem cam aşa: 5 la sută trebuia să avem în 2006, 2007, 2008, 2 la sută, nu minus 5 la sută sau 6 la sută în 2009, 2 la sută, şi poate că era mai bine. La ciclul următor, cand noi nu o să mai fim la Banca Centrală, o să fie alţii, probabil că se va învăţa, necazul este că nicio generaţie nu învaţă de la cea precedentă", a spus Isărescu. Guvernatorul a precizat că atunci cand cineva spunea că "economia duduie", el a avertizat: "Atenţie să nu bubuie!". Guvernatorul BNR a menţionat că o altă problemă este că ciclul economic nu se suprapune cu cel politic şi că dacă există o creştere economică într-o perioadă preelectorală, atunci politicienii trebuie să ofere ceva populaţiei.

Turişti mai mulţi pe Litoral, dar mai zgarciţi

Hotelierii susţin că vor fi prudenţi în ceea ce priveşte politica de preţuri pentru sezonul viitor

Numărul de turişti în staţiunea Mamaia a crescut în acest sezon estival cu pană la 5%, dar a scăzut în sudul litoralului, spune preşedintele Asociaţiei Litoral - Delta Dunării, Corina Martin, precizand că romanii au cheltuit mai puţin în această vară pe litoral. Preşedintele Asociaţiei Litoral - Delta Dunării, Corina Martin, a declarat, la deschiderea Bursei Litoral Delta - Dunării, că în această vară romanii au ales litoralul romanesc în locul altor zone de la mare şi că va continua campania de promovare a acestei destinaţii turistice. "În ceea ce priveşte numărul de turişti, avem o creştere uşoară pe Mamaia, pană spre 5 la sută, per total, prin comparaţie cu anul trecut, o scădere însă mai accentuată pe sudul litoralului. Cred că este mai important nu atat faptul că poate nu stăm foarte bine în privinţa numărului de turişti, cat faptul că am reuşit să atragem o imagine favorabilă litoralului romanesc în acest an. O campanie puternică de promovare pe care cu ajutorul presei am reuşit să o ducem şi astfel am reuşit, cred eu, să atragem un capital de imagine pozitivă pentru litoralul romanesc. Important este că romanii s-au îndreptat cu altă atitudine spre litoralul romanesc, au ales mai mult litoralul romanesc în defavoarea altor zone de litoral şi ne interesează ca în continuare să ducem această campanie de promovare atat pe piaţa romanescă, cat şi pe alte pieţe internaţionale", a afirmat Corina Martin. Ea a precizat că în această vară romanii au avut un buget de vacanţă mai mic decat anul trecut şi că au cheltuit mai puţin pe litoral. "O concluzie poate mai puţin plăcută a acestui sezon este aceea că romanii au avut un buget de vacanţă mai redus faţă de anul trecut. Deci, au cheltuit mai puţin, au consumat mai puţin pe litoralul romanesc, asta sigur că este legat de nivelul de trai şi de puterea de cumpărare a romanului. Important este că, deşi au ales să stea mai puţine nopţi la mare sau să consume mai puţin pe anumite servicii, au ales în continuare totuşi să meargă în vacanţă şi au mers în vacanţă pe litoralul romanesc", a explicat preşedintele Asociaţiei Litoral-Delta Dunării.  Corina Martin a mai precizat că nu sunt estimate creşteri ale tarifelor pe litoral în sezonul estival 2014. "Nu avem estimate, din ceea ce am discutat cu hotelierii şi cu agenţiile de turism, creşteri pentru anul viitor. Suntem prudenţi în continuare, nu avem motive să ne gandim acum la creşteri de tarife sau la creşteri de profit, nici vorbă, trebuie să consolidăm această creştere mică pe care am înregistrat-o cel puţin pe Mamaia în acest sezon", a spus Martin. Ea a mai anunţat că în acest an lansarea programului "Înscrieri Timpurii" va avea loc la Targul de Turism al Romaniei din noiembrie, eveniment la care Asociaţia Litoral-Delta Dunării va participa.

Nokia iese din piaţa telefoanelor mobile

Nokia, nume sinonim pentru pentru o perioadă îndelungată cu telefonul mobil de calitate, a fost nevoită să renunţe la afacerea care i-a adus renumele mondial, ieşind de pe o piaţă pe care a dominat-o timp de 14 ani după ce nu a putut ţine pasul cu revoluţia începută de Apple şi accelerată de Google. Compania finlandeză vinde către Microsoft, pentru 3,79 miliarde de euro, divizia dezvoltatoare şi producătoare de telefoane mobile. Mai departe, Nokia a cedat licenţele către Microsoft timp de 10 ani pentru portofoliul de brevete de invenţie asociate telefoanelor mobile, în schimbul sumei de 1,65 miliarde euro, cu posibilitatea de prelungire a contractului pe termen nelimitat, semn că finlandezii nu intenţionează să revină în viitorul apropiat la producţia de terminale. Totodată, 32.000 de angajaţi Nokia, dintre care aproape 5.000 din Finlanda, vor trece sub umbrela Microsoft. După transferul celor 32.000 de locuri de muncă, Nokia rămane cu 56.000 de angajaţi. Nokia se va rezuma de acum înainte la operaţiunile din zona echipamentelor pentru reţele de telecomunicaţii, servicii de navitaţie şi tehnologii avanste. Grupul finlandez a convenit în luna iulie preluarea, pentru 1,7 miliarde euro, a participaţiei deţinute de grupul german Siemens la compania mixtă Nokia Siemens Networks, producătoare de echipamente de reţea. Divizia a fost redenumită Nokia Solutions and Networks şi concurează cu nume precum Ericsson, Huawei şi ZTE. Tranzacţia cu Microsoft, care va fi achitată în cash, nu include serviciul de geolocaţie şi navigaţie HERE, unul dintre principalele atuuri ale companiei finlandeze. Astfel, serviciul de hărţi va fi licenţiat către Microsoft în regim similar portofoliului de brevete. Marca Nokia va supravieţui pe piaţa telefoanelor mobile. Astfel, Microsoft a încheiat un acord de licenţiere pe 10 ani cu grupul finlandez pentru utilizarea mărcii Nokia în ceea ce priveşte telefoanele mobile existente şi cele care vor fi dezvoltate în următoarea perioadă, pe baza sistemelor de operare curente. Totodată, Nokia nu are dreptul de a utiliza marca omonimă la niciun dispozitiv mobil pană la finele anului 2015.

Noul şef al Bursei vrea să atragă 200.000 de investitori

Piaţa de capital din Romania "merită cu uşurinţă" aproximativ 200.000 de mici investitori într-o perioadă de doi ani, consideră directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, Ludwik Sobolewski. "Piaţa de capital din Romania merită cu uşurinţă aproximativ 200.000 de investitori individuali într-o perioadă de doi ani. Foarte des, educaţia este subestimată. Chiar şi eu am subestimat acest aspect, dar acum mă gandesc diferit la lucruri. (Investitorilor -n.r.) le trebuie oferite active interesante în care să investească. Celor 30 - 40 miliarde de euro în depozite bancare le trebuie o contraofertă în ceva ce este mult mai atractivă decat alte posibilităţi incluzand jocurile la casino. Dar pentru asta trebuie să avem marfă, ceva care poate fi vandut şi cumpărat. Apoi, calitatea pieţei, guvernanţă corporativă, calitatea relaţiei cu investitorii. Investitorii trebuie să aibă sentimentul că sunt trataţi serios, într-o manieră responsabilă. Asta este foarte important. Să construieşti o cultură trebuie un fel de simpatie din partea investitorilor din randul populaţiei", a afirmat marţi Sobolewski. La finalul primului semestru erau deschise 83.292 de conturi la intermediarii de pe piaţa de capital, dintre care 76.400 de conturi sunt micii investitori, cu investiţii de sub 20.000 euro, potrivit statisticilor emise de Fondul de Compensare a Investitorilor. Datele nu iau în calcul însă dacă un investitor are deschise conturi la mai multe firme de brokeraj, astfel că numărul real de investitori este mai mic. Numărul de conturi deschise la intermediari a crescut cu peste 5.000 faţă de luna martie, evoluţia fiind susţinută de oferta publică prin statul a vandut în luna aprilie 15% din acţiunile Transgaz (TGN).

Sharp a deschis un birou în Romania

Compania japoneză Sharp va deschide panã la finele lunii septembrie un birou în Romania, ale cărui obiective sunt pe termen mediu atingerea unei cote de 5% pe piaţa produselor electronice şi vanzări de 8-10 milioane de euro, a declarat preşedintele Sharp Electronics Europa de Est, Jacek Klekowski. "În prezent, vanzările Sharp în Romania se situează sub acest obiectiv, cifra fiind sub potenţialul brandului, unul premium. Rezultatele mai puţin bune ale Sharp în Romania sunt efectul neînţelegerii specificului acestei pieţe de către firma care se ocupa cu distribuţia produselor noastre, care coordona operaţiunile de la Viena", a spus Klekowski. Vanzările companiei japoneze în Romania reprezintă în prezent mai puţin de 2% din piaţa produselor electronice. Oficialul Sharp a adăugat că decizia privind deschiderea unui birou Sharp în Romania a luat în calcul dimensiunea pieţei locale şi dinamica Produsului Intern Brut (PIB). "De ce Romania? În primul rand, Romania are peste 20 milioane de locuitori, iar populaţia este relativ tanără comparativ cu alte state din Europa de Vest. De asemenea, numărul conexiunilor la Internet se apropie de 10 milioane, iar dinamica investiţiilor şi a Produsului Intern Brut (PIB) este crescătoare", a afirmat Klekowski. El a evitat să prezinte valoarea investiţiei Sharp pentru deschiderea biroului în Romania, care va coordona şi operaţiunile din Bulgaria. "Politica companiei nu permite prezentarea cifrei. Vă asigur însă că fondurile vor fi pe măsura brandului", a spus reprezentantul Sharp, care a adăugat că va fi deschis şi un call-center.

CFR Călători a raportat pierderi de 31,6 milioane euro

CFR Călători a avut în primul semestru pierderi de 139 milioane lei (31,6 milioane euro), în scădere faţă de rezultatul negativ de 200 milioane lei raportat la jumătatea anului trecut, a anunţat ieri compania. Evoluţia a fost determinată printre altele de reducerea unor linii neprofitabile sau cu slabă productivitate, scăderea consumului de motorină şi diminuarea cheltuielilor cu personalul prin scăderea numărului de angajaţi, de la 14.028 în 2012 la 13.891, fără concedieri colective, arată compania, într-un comunicat. De asemenea, poziţia financiară a companiei în relaţia cu terţii s-a îmbunătăţit prin reducerea liniilor de credit cu 30,5 milioane lei faţă de începutul anului. CFR Călători are ca obiectiv prioritar continuarea reducerii pierderilor şi urmăreşte, totodată, implementarea unei strategii pentru atragerea de fonduri europene, o premieră pentru companie. "Situaţia financiară a companiei este afectată de pierderile şi datoriile acumulate istoric, a dependenţei de subvenţia insuficientă precum şi de plata cu întarziere de către acţionarul unic a facilităţilor acordate diverselor categorii sociale", menţionează CFR Călători în comunicat.

Investiţiile în economie au scăzut cu 2,3%

Investiţiile realizate în economie au scăzut atat în trimestrul al doilea, cat şi la semestru, faţă de perioadele similare din anul precedent, cu 4,2%, respectiv cu 2,3%, ajungand la 27,92 miliarde lei (6,35 miliarde euro) la jumătatea anului, a anunţat ieri Institutul Naţional de Statistică (INS). "Investiţiile concretizate în lucrări de construcţii noi, în semestrul I 2013, au însumat 12031,2 milioane lei, reprezentand 43,1% din total, faţă de 52,0% în semestrul I 2012. Investiţiile în utilaje şi mijloace de transport au însumat 13504,0 milioane lei, reprezentand 48,3% din total, faţă de 40,2% în semestrul I 2012. Ramurile în care s-a realizat un volum mai mare de investiţii nete sunt în industrie şi comerţ/servicii (comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor)", se arată într-un comunicat al INS. În trimestrul II 2013, comparativ cu trimestrul II 2012, investiţiile nete realizate în economia naţională au scăzut cu 4,2%, scădere înregistrată la elementul de structură lucrări de construcţii noi cu 18,6%. La utilaje (inclusiv mijloace de transport) şi la alte cheltuieli s-au înregistrat creşteri cu 14,9%, respectiv cu 7,8%.

Numărul locuinţelor finalizate a săltat cu 800 de unităţi

Numărul locuinţelor finalizate în primul semestru este mai mare cu aproape 800 de unităţi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, fiind construite 16.859 locuinţe, a anunţat miercuri Institutul Naţional de Statistică (INS). "Pe medii de rezidenţă, în semestrul I 2013, cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul rural, ca pondere reprezentand 54,4% din total. Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, faţă de semestrul I 2012, în semestrul I 2013 a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri private, cu 1.264 locuinţe, iar numărul locuinţelor realizate din fonduri publice a scăzut cu 471 locuinţe", se arată într-un comunicat al INS. Datele statistice arată creşteri în regiunile de dezvoltare Bucureşti - Ilfov (cu 329 locuinţe), Sud - Est (320), Vest (197), Nord - Est (174) şi Centru (125). Scăderi s-au înregistrat în regiunile Nord - Vest (202 locuinţe), Sud - Muntenia (98) şi Sud - Vest Oltenia (52). În trimestrul al doilea au fost date în folosinţă 9.177 locuinţe, în stagnare faţă de acelaşi trimestru din 2012.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.