MOZAIC STIRI ECONOMICE: Interes sporit pentru fabrica de medicamente Europharm
Grupul britanic GlaxoSmithKline a primit mai multe oferte pentru vanzarea fabricii de la Braşov decat s-a aşteptat atat de la companii internaţionale, cat şi naţionale, a declarat, ieri, directorul general al GSK Romania, Pascal Prigent. "Suntem în discuţii cu potenţiali cumpărători. Am primit mai multe oferte decat ne-am aşteptat, atat de la companii internaţionale, cat şi naţionale. Mai mult nu putem spune acum", a arătat Prigent. GSK a anunţat, la sfarşitul lunii iunie, că este în căutarea unui cumpărător pentru fabrica de medicamente din Braşov, pe care o va închide, în 2015, dacă nu va găsi un investitor. Pascal Prigent preciza atunci că decizia a fost luată în urma unei analize globale de scădere a capacităţilor de producţie a formelor solide. "Doar o fabrică a fost afectată de acestă decizie globală, cea din Braşov. A fost o surpriză şi pentru noi. A fost aleasă fabrica din Braşov nu din motive de calitate sau de profitabilitate, ci pentru că nu avea flexibilitatea de a trece la o altă tehnologie şi era o fabrică mai mică decat celelalte. (...) Produsele fabricate la Braşov vor fi transferate la alte fabrici ale GSK din 2014, după ce vom încheia perioada de găsire a unui cumpărător. Vanzările companiei nu vor fi afectate pentru că vom aduce produsele de la acele fabrici", a arătat Prigent. Fabrica GSK are 243 de angajaţi. Unitatea de la Braşov, în care s-au investit aproximativ 100 de milioane de dolari, exporta peste 60% din producţie în 60 de state. GSK a cumpărat, în 1996, 65% din acţiunile Europharm, companie contolată de omul de afaceri Mihai Miron şi care deţinea o fabrică de medicamente la Braşov. În 2003, GSK a preluat şi restul de 35% din acţiunile Europharm.
Trei giganţi se bat pe cuprul romanesc
Glencore, Trafigura şi Yildirim vor să cumpere concentratul de cupru de la Cuprumin
Companiile Yildirim Holding din Turcia, Trafigura din Olanda şi traderul Glencore din Elveţia au depus oferte pentru cumpărarea concentratului de cupru de la Cuprumin Abrud, documentaţia fiind în curs de evaluare şi vertificare. "Reprezentanţii Ministerului Economiei şi consultanţii selectaţi în acest sens derulează etapa de verificare şi analiză a documentelor prezentate privind conformitatea cu criteriile de calificare specificate în documentaţia iniţială. La finalizarea etapei de evaluare şi verificare vor fi date publicităţii numele companiilor acceptate pentru oferta financiară", se arată într-un comunicat transmis de Ministerul Economiei. Grupul Glencore Xstrata a fost format în acest an prin fuziunea Glencore, cea mai mare casă de trading la nivel mondial, cu compania mineră Xstrata. Glencore este cel mai mare trader de petrol, metale, resurse minerale şi mărfuri, cu afaceri anuale de peste 200 miliarde de dolari. Grupul Trafigura, înregistrat în Olanda, se ocupă cu tranzacţionarea de petrol, metale şi resurse minerale, avand afaceri de peste 120 miliarde dolari pe an, cu activităţi în întreaga lume. Una dintre cele mai mari case de trading din lume - a treia după cifra de afaceri - Trafigura a fost fondată în 1993 de un grup de traderi desprinşi din grupul Marc Rich & Co., devenit mai tarziu Glencore. Acţiunile sunt deţinute de angajaţi, iar compania este atentă ca niciun acţionar să nu poată acumula o participaţie prea mare, strategie similară altor companii mari cu profil similar. Grupul turc Yildirim, cu sediul la Istanbul, este un conglomerat industrial diverificat, cu activităţi în tradingul de mărfuri, minerit şi energie, construcţia de nave. Compania a fost înfiinţată în 1963 şi este controlată de miliardarul turc Robert Yildirim. Cea mai recentă achiziţie a grupului, anunţată în luna august, este Mechel Chrome. Yildirim a preluat divizia grupului rus Mechel pentru 425 milioane de dolari. Luni a fost termenul limită pentru depunerea documentelor necesare înscrierii în procedura de selecţie şi verificare a eligibilităţii în vederea achiziţionării de concentrat de cupru de la Cupru Min. Aceasta este prima etapă a procedurii de vanzare, prin metode combinate, constand în licitaţie cu ofertă în plic, precedată de negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, cu criterii de eligibilitate, a unei cantităţi maxime de 331.890 tone de concentrat de cupru. Contractul de vanzare care urmează a fi semnat, în urma finalizării întregii proceduri, între Cupru Min şi compania desemnată caştigătoare, prevede o perioada de 7 ani pentru livrarea concentratului de cupru, conform graficului specificat în documentaţia iniţială privind procedura de vanzare. Strategia Ministerului Economiei pentru Cuprumin, companie care are cele mai mari rezerve de cupru din ţară, vizează atragerea de investitori sub forma unui contract comercial cu plata în avans a cantităţii de concentrat de cupru rezultată în urma exploatării.
Contractul de privatizare a CFR Marfă a fost semnat
Ministerul Transporturilor a semnat, ieri, cu Grup Feroviar Roman (GFR), companie controlată de omul de afaceri Gruia Stoica, contractul de privatizare a companiei CFR Marfă. Contractul a fost semnat de Cristian Ghibu, preşedintele comisiei de privatizare şi secretar de stat în Ministerul Transporturilor, şi Sorin Chinde, director general al GFR. La ceremonie au participat ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, şi Gruia Stoica, proprietarul GFR, potrivit reprezentanţilor Ministerului Transporturilor. Presa nu a fost invitată la eveniment. Cumpărătorul trebuie să notifice tranzacţia Consiliului Concurenţei, decizia din partea autorităţii de concurenţă putand fi pozitivă, pozitivă cu condiţii sau negativă. GFR a fost declarat caştigător în luna iunie în procesul de privatizare a CFR Marfă, oferind un preţ de 202 milioane euro pentru 51% din acţiuni. Hotărarea de Guvern privind privatizarea transportatorului feroviar de marfă a fost publicată la jumătatea lunii august în Monitorul Oficial, termenul de finalizare a tranzacţiei fiind stabilit la 60 de zile calendaristice de la data intrării în vigoare a actului normativ, respectiv jumătatea lunii octombrie. Actul normativ stabileşte că finalizarea tranzacţiei, constand în transferul dreptului de proprietate asupra pachetului de acţiuni, va fi realizată sub condiţia încheierii unui contract de escrow în termnen de 30 de zile de la data semnării contractului de vanzare de acţiuni. Contractul de escrow va fi anexă la contractul de vanzare de acţiuni şi va avea ca obiect, în principal, plata de către cumpărător a 10% din preţul de cumpărare (90,49 milioane lei) în termen de două zile de la data contractului de escrow. Executivul nu indica însă un termen limită pentru semnarea contractului de vanzare a acţiunilor. Transferul dreptului de proprietatea asupra acţiunilor majoritare la CFR Marfă este condiţionat totodată de "emiterea de către Consiliul Concurenţei a unei adrese sau decizii" în conformitate cu dispoziţiile Legii concurenţei "şi/ sau emiterea unui asemenea document de către alte autorităţi de concurenţă competente".
Exporturile de încălţăminte şi marochinărie urcă cu 5
Exporturile de încălţăminte şi marochinărie ale producătorilor romani vor creşte cu peste 5% în acest an, de la nivelul de 1,5 miliarde euro înregistrat în 2012, estimează asociaţia patronală Sfera Factor, care cumulează 70% din producţia locală şi 90% din livrările externe. "Această industrie are o orientare puternică spre export, valoarea acestuia, din 2012, de aproximativ 1,5 miliarde euro, urmand a fi depăşită cu peste 5% în 2013", a declarat, într-un comunicat, Angela Vasiliu Dimitriu, preşedintele Sfera Factor. Producătorii romani exportă încălţăminte şi produse de marochinărie în peste 150 de ţări. În perioada 3-6 septembrie, Sfera Factor organizează în Bucureşti Targul Internaţional de Incălţăminte, Confecţii şi Accesorii "Next Season", care va reuni aproximativ 100 de companii, din Romania şi din străinătate. Potrivit preşedintelui Sfera Factor, această ediţie va cuprinde şi un program de asistenţă şi consultanţă pentru producătorii romani care vor să exporte. Asociaţia patronală Sfera Factor cuprinde peste 60 de companii şi este membră a Confederaţiei Europene a Producătorilor de Încălţăminte (CEC).
Dacia este la egalitate cu Toyota pe piaţa franceză
Înmatriculările de automobile Dacia în Franţa au crescut cu 5,8% în primele opt luni din acest an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 62.829 unităţi, pe o piaţă în scădere cu aproape 10%, marca romanească înregistrand cea mai solidă creştere, la egalitate cu Toyota. Astfel, piaţa auto franceză s-a contractat cu 9,4% în perioada ianuarie-august, la 1,4 milioane de autoturisme comercializate, faţă de peste 1,55 milioane în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate luni de asociaţia constructorilor crancezi de cutomobile, CCFA. Cota de piaţă a Dacia în Franţa a urcat la 4,47%, de la 3,83% în primele opt luni ale anului trecut. Marca japoneză Toyota a înregistrat o creştere similară Dacia, însă la un volum mai redus de vanzări. Înmatriculările de maşini Toyota în Franţa au urcat cu 5,8% în perioada analizată, la 48.070 unităţi. Creşterea Dacia a limitat declinul consemnat la nivelul grupului Renault. Vanzările Renault la nivel de grup au scăzut cu 7,9% în perioada analizată, la 350.286 autoturisme. Marca Renault a afişat o scădere de 10,4%, la 287.457 unităţi. Concernul PSA Peugeot Citroen a avut o scădere de 11,2%, la 426.675 înmatriculări. Volkswagen, cel mai mare constructor auto european, a avut vanzări de 168.972 autoturisme în Franţa în primele opt luni, în scădere cu 10,7%. Mărcile de lux au înregistrat scăderi, cu excepţia Lexus, care are însă un volum al vanzărilor mult mai redus faţă de companiile europene. Astfel, înmatriculările de autoturisme Mercedes-Benz în Franţa au scăzut cu 3,8% în primele opt luni, la 40.484 unităţi, în timp ce Audi a înregistrat un declin de 6%, la 38.784 maşini. BMW a scăzut cu 3,1%, la 28.807 automobile.
BNR a pierdut 1,2 miliarde euro din rezerve. Vezi unde s-au dus banii!
Rezervele valutare la BNR au scăzut în luna august cu 1,18 miliarde euro, la 32,17 miliarde euro, pe fondul unor rambursări de datorii însumand 1,47 miliarde euro, provenite din rate către FMI şi o emisiune de obligaţiuni în valută ajunsă la scadenţă. În luna august, BNR a consemnat intrări de 888 milioane euro, reprezentand modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele. În acelaşi timp, ieşitile au totalizat 2,07 miliarde euro, rezultate din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobanzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele. La capitolul plăţi de rate şi dobanzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc a noua şi a zecea rambursare de capital şi dobandă din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (pentru care Banca Naţională a Romaniei a rambursat 835 milioane echivalent euro, iar Ministerul Finanţelor Publice a rambursat 168 milioane echivalent euro), precum şi rambursarea emisiunii de obligaţiuni denominată în euro a Ministerului Finanţelor Publice scadentă pe data de 19 august 2013, în suma de 470 milioane euro, capital şi dobandă. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,5 miliarde euro. Rezervele internaţionale ale Romaniei (valute plus aur) la 31 august 2013 au fost de 35,68 miliarde euro, faţă de 36,69 miliarde euro la 31 iulie 2013.
1,1 milioane de greci muncesc fără să fie plătiţi
Criza economică, care a dus la o rată record a şomajului de 27,6%, face ca muncitorii eleni să fie atat de speriaţi că îşi vor pierde slujbele încat 1,1 milioane dintre ei muncesc fără să fie plătiţi cu lunile sau chiar deloc, relatează portalul Greek Reporter. Datele provin de la Inspectoratul Muncii, care a constatat că numai 700.000 din 1,8 milioane de angajaţi în sectorul privat îşi primesc salariile la timp. Instituţia nu a precizat dacă firmele profită de criză pentru a întarzia salariile sau să nu le plătească deloc şi nici ce ar trebui făcut în legătură cu încălcarea legislaţiei muncii. Întarzierea plăţilor variază între trei şi 12 luni, iar unii angajaţi suspectează că nu vor fi plătiţi deloc şi că guvernul nu va face nimic în această privinţă. În acest an, 1 milion de angajaţi nu au beneficiat de concedii plătite. Datele arată că în pofida legilor în vigoare şi a amenzilor ocazionale aplicate companiilor care nu le respectă, plangerile din partea angajaţilor sunt foarte rare, din cauza fricii că vor fi concediaţi, dar şi a faptului că este mult mai ieftin pentru firme să plătească amenzile decat personalul.
Hotelierii au raportat mai puţini turişti în iulie
Sosirile turiştilor au scăzut în iulie cu 1,6% faţă de luna corespunzătoare din 2012, la 989.700, în timp ce înnoptările au totalizat 2,86 milioane, cu 4,2% mai puţin, turiştii concentrandu-se mai mult decat în anii precedenţi pe zona de litoral, care a depăşit 30% din total, potrivit INS. Sosirile turiştilor romani în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în luna iulie 2013 80,6% din numărul total de sosiri, în timp ce turiştii străini au reprezentat 19,4% din numărul total de sosiri, ponderi apropiate de cele din luna iulie 2012. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (80,4% din total turişti străini), iar din aceştia 85,9% au fost din ţările aparţinand Uniunii Europene. Sosirile în hoteluri deţin în luna iulie 2013 o pondere de 73,6% din totalul sosirilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare. Faţă de luna iulie 2012, sosirile în hoteluri în luna iulie 2013 sunt în scădere cu 1,5%.
Afacerile din comerţ şi-au accelerat scăderea
Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, fără autovehicule, a scăzut în iulie cu 0,7%, serie ajustată sezonier, iar pe primele şapte luni se consemnează o reducere cu 0,3%, din cauza comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-5,1%), potrivit INS. Comparativ cu luna iunie 2013, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a atat ca serie brută cu 10,1%, cat şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,1%. Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2013, comparativ cu luna precedentă, a crescut cu 2,1%, datorită creşterii comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (plus 5,6%), vanzărilor de produse nealimentare (plus 4,0%) şi vanzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (plus 1,9%).
