MOZAIC STIRI ECONOMICE: Angajaţii, nevoiţi în curand să folosească propriile telefoane
Unele companii au renunţat din raţiuni financiare să mai ofere angajaţilor cafele, snackuri şi alte avantaje, iar următoarele pe listă ar putea fi computerele şi smartphone-urile, potrivit directorilor IT intervievaţi la nivel mondial de compania de consultanţă Gartner, relatează MarketWatch. Un sondaj efectuat de Gartner în randul a 2.000 de directori IT a scos la iveală faptul că jumătate dintre angajatorii la nivel mondial se aşteaptă să ceară subordonaţilor să folosească la serviciu propriile dispozitive informatice, în majoritatea cazurilor smartphone-uri şi tablete, dar şi PC-uri şi laptop-uri. "Astfel, dacă vei avea nevoie de un smartphone pentru telefoane de afaceri sau pentru a lucra în timpul pranzului, sau de un iPad pentru întalnirile cu clienţii va trebui probabil să vii de acasă cu dispozitivul personal. Este ca şi cum ai veni pe un şantier cu uneltele proprii", a spus David Willis, director la Gartner. Economiile pentru companii ar fi substanţiale. Telefoanele Blackberry, de exemplu, costă companiile americane cate 900 de dolari pe an pentru fiecare angajat, a arătat Willis. Chiar şi aşa, angajatorii vor cheltui anual 300 de dolari pentru fiecare angajat, pentru aplicaţii, securitate, management şi suportul necesar tuturor tipurilor de aparate folosite de aceştia. Majoritatea companiilor nu îşi vor lăsa totuşi angajaţii prea curand fără aparatura necesară şi vor pune la dispoziţie PC-urile, iar unele vor subvenţiona alte dispozitive. În 2016, numărul companiilor care vor oferi smartphone-uri de serviciu va fi însă mai mic cu 30%, anticipează directorii IT intervievaţi. Mulţi angajatori consideră că această politică va fi şi în beneficiul salariaţilor, pentru că le va permite să folosească aparatele preferate. Peste jumătate dintre americani adulţi (56%) au un smartphone, circa două treimi deţin un laptop, iar 34% o tabletă, potrivit Pew Research Center. Mai mult de un sfert dintre angajaţii companiilor americane deţin un laptop, smartphone sau tabletă, conform unui studiu realizat de Deloitte. "Este un răspuns la condiţiile actuale. Oamenii devin tot mai ataşaţi de tehnologie şi vor să o folosească", a arătat John Challenger, director general la Challenger, Gray & Christmas. Studiul realizat de Gartner a ajuns la o concluzie similară. "Mulţi angajaţi şi-au întrecut deja angajatorii, aşa că politicile se adaptează realităţii. Deja peste 60% din angajaţi spun că folosesc un aparat propriu cel puţin o dată pe zi la serviciu, iar 44% utilizează smartphone-ul personal. Mulţi dintre salariaţi vor considera că este un lucru bun, întrucat companiile limitează aplicaţiile pe care le poţi descărca pe aparatele primite în custodie, a arătat Robert Hellmann, fondator al Hellmann Career Consulting din New York. "Un dispozitiv propriu îţi permite să lucrezi aşa cum vrei, fapt tot mai preţios în era angajaţilor virtuali şi a aranjamentelor flexibile", a adăugat Hellman.
Ponta va vota împotriva proiectului Roşia Montană
Guvernul a finalizat recent proiectul investiţiei de la Roşia Montană şi îl trimite în Parlament pentru dezbateri şi aprobare
Premierul Victor Ponta a declarat la sfarşitul săptămanii răspunzand unei întrebări, că personal va vota, ca deputat, împotriva proiectului Roşia Montană, precizand însă că este important că toate argumentele pro şi contra proiectului vor fi prezentate în cel mai transparent for, Parlamentul. El a spus că s-a decis trimiterea proiectului în Parlament pentru că această instituţie este cel mai transparent for în care se pot dezbate şi se pot lua în considerare toate argumentele, inclusiv cele tehnice, în favoarea sau împotriva exploatării de la Roşia Montană. Întrebat despre faptul că susţinea, în trecut, că proiectul trebuie respins şi despre faptul că soţia sa, europarlamentarul Daciana Sarbu, s-a declarat împotriva exploatării, Ponta a răspuns: "Eu voi vota împotrivă, pe considerentele pe care le-am spus". La insistenţa moderatorilor, premierul a reiterat că va vota, ca deputat, împotriva proiectului: "Votul meu de deputat va fi împotrivă". El a subliniat însă că este important ca toate argumentele pro şi contra proiectului să fie prezentate şi dezbătute în Parlament. La randul său, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a spus că îşi va face cunoscută poziţia personală legată de proiect după dezbateri. Premierul Ponta a declarat că proiectul Roşia Montană, care va intra în dezbatere parlamentară în această toamnă, este unul extrem de controversat, de care personal nu este convins, el arătand că parlamentarii PSD nu vor da un vot politic, ci vor vota fiecare potrivit propriei conştiinţe. Proiectul de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană a fost aprobat în şedinţa de marţi a Guvernului şi va fi transmis Parlamentului spre adoptare. Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat pană la sfarşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării. Investitorul va plăti Guvernului o redevenţă de 6% din valoarea producţiei, statul avand opţiunea de a solicita companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) ca plata redevenţei să se facă în natură, conform proiectului. Conform draftului citat, participaţia statului va creşte la 25% în două etape, ambele condiţionate de îndeplinirea cumulativă de către autorităţile romane a mai multor obligaţii. În ceea ce priveşte beneficiile statului roman, cele două părţi estimează că proiectul Roşia Montană va genera pentru bugetul de stat şi bugete locale venituri de aproximativ 2,3 miliarde dolari şi un efect direct în economia Romaniei de aproximativ 2,9 miliarde dolari, la un preţ de referinţă de 1.200 dolari/uncie (lingouri tezaurizabile).
O piaţă uriaşă s-a deschis pentru crescătorii de porci
Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a semnat un acord cu China prin intermediul căruia Romania va putea exporta din nou carne de porc în această ţară, a anunţat premierul Victor Ponta. "Astăzi mi-au spus că au semnat, ANSVSA, acordul cu China. Putem din nou să exportăm carne de porc. Să dea Dumnezeu să producem noi carne de porc că 1,4 miliarde de consumatori nu se epuizează niciodată", a spus Ponta, la reuniunea grupurilor parlamentare ale USL de la Mamaia. Romania şi China au semnat, la sfarşitul săptămanii, un Memorandum de Înţelegere privind sănătatea animală şi siguranţa alimentelor, care va oferi fermierilor şi producătorilor romani posibilitatea de a intra cu carne şi produse din carne de porc, dar şi cu bovine vii pe o piaţă de două miliarde de locuitori, cu o cerere imensă de produse alimentare
Veste bună: Numărul insolvenţelor s-a diminuat cu 5%
Un număr de 1.440 de firme au intrat în incapacitate de plată în luna iulie, astfel că de la începutul anului au fost înregistrate 9.655 de dosare de insolvenţă, cu 5,37% mai puţine decat în aceeaşi perioadă din 2012, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). În primele şapte luni ale anului 2012 s-a înregistrat un număr de 10.203 firme intrate sub incidenţa legii insolvenţei la nivelul întregii ţări, arată datele ONRC. Numărul de insolvenţe din iulie este mai mare faţă de cel din luna iunie, cand 1.119 de firme au ajuns în situaţia de a nu-şi mai putea plăti datoriile. Braşov, Dolj se menţin în fruntea topului judeţelor cu cele mai multe insolvenţe în acest an, cu 933 (în creştere cu 48% faţă de 2012), respectiv 934 (A27%), urmate de Bucureşti cu 712 (-7%). Cele mai puţine insolvenţe au fost consemnate în judeţul Călăraşi - 23 de cazuri şi Harghita - 33 de cazuri în acest an. Cele mai multe girme care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din comerţ, peste 3.000 intrate în insolvenţă, dar şi cele din industria prelucrătoare - 1.130 şi construcţii - 1.263. În acelaşi interval a fost suspendată activitatea a 14.138 de firme, cu 5,2% mai puţine decat în perioada ianuarie-iulie 2012. La sfarşitul lunii iulie erau active peste 1 milion de firme, în acest an fiind înmatriculate 83.694 de societăţi, în scădere cu 3,27% faţă de anul trecut. Cele mai multe firme înmatriculate în acest an sunt în domeniul comerţului, respectiv 22.798, în creştere cu 9% faţă de 2012. Un număr mare de înmatriculări a fost consemnat şi în domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului (19.378) şi cel al activităţii profesionale, ştiinţifice şi tehnice (7.069). Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă de la declanşarea crizei, în 2008, ajunge astfel la circa 100.000, dintre care 16.400 au intrat în incapacitate de plată în 2012.
Eurobank este pe minus
Grupul bancar elen Eurobank, proprietarul Bancpost, a înregistrat în primul semestru pierderi de 13,7 milioane de euro, după un profit net de 4,3 milioane de euro în primul trimestru, potrivit datelor publicate de instituţia financiară. Activele totale ale Eurobank în Romania au scăzut la 3,88 miliarde de euro la sfarşitul primului semestru, de la 4.04 miliarde de euro la 31 martie şi 4,09 miliarde euro în decembrie 2012. Soldul creditelor a coborat uşor în intervalul analizat, la 2,82 miliarde de euro, de la 2,9 miliarde de euro la sfrşitul primului trimestru şi 2,95 miliarde de euro în decembrie anul trecut. Portofoliul depozitelor s-a redus de la 1,82 miliarde de euro în primul trimestru la 1,78 miliarde euro. La sfarşitul anului trecut, Eurobank avea depozite de 1,74 miliarde de euro. Banca a consemnat în primele şase luni cheltuieli operaţionale de 64,1 milioane de euro, repartizate egal în cele două trimestre. Eurobank deţine în Romania 233 de unităţi de retail.
Americanii investesc masiv în Marea Britanie
Marea Britanie este principala destinaţie a investitorilor americani în active financiare, în valoare de 1.129 de miliarde de dolari la sfarşitul anului trecut, urmată de Canada şi Insulele Cayman, conform datelor Trezoreriei SUA, transmite AFP. Majoritatea acestor plasamente sunt sub formă de acţiuni (758 miliarde dolari), iar restul de obligaţiuni pe termen scurt şi mediu. Canada, plasată pe locul al doilea, a atras investiţii financiare de 808 miliarde de dolari din partea americanilor, iar Insulele Cayman, care şi-au caştigat statutul de paradis fiscal datorită marilor grupuri care deţin filiale acolo în căutarea unor impozite mai mici, de 784 miliarde de dolari. Japonia se află pe poziţia a patra, cu investiţii financiare americane de 521 miliarde de dolari, urmată de Franţa, cu active de 375 miliarde de dolari din partea cetăţenilor SUA. China se află pe locul 17 în acest clasament, iar Rusia abia pe 28. Potrivit Trezoreriei SUA, valoarea totală a activelor deţinute în străinătate de investitorii americani a crescut cu 16,9% în intervalul decembrie 2011-decembrie 2012, la 7.941 miliarde de dolari.
Elveţia a îngropat securea războiului fiscal cu SUA
Elveţia a îngropat securea războiului fiscal cu Statele Unite prin semnarea unui acord care reglează problema fondurilor nedeclarate depuse de americanii bogaţi în băncile elveţiene şi care prevede amenzi grele pentru instituţiile financiare care facilitează evaziunea fiscală, relatează AFP. Băncile elveţiene trebuie să declare dacă doresc să ia parte la acest program pentru a scăpa de acuzaţii penale din SUA. Mărimea amenzilor, care pot ajunge pană la 50% din fondurile nedeclarate, nu a fost dezvăluită, dar factura va fi foarte mare, la limita suportabilităţii, potrivit Asociaţiei Bancherilor Elveţieni. Elveţia şi Statele Unite au negociat aproape trei ani acest acord, care pe parcursul timpului a suferit numeroase întorsături. Scandalul a început odată cu descoperirea că, în pofida unei amenzi record de 780 de milioane de dolari plătită de banca UBS, pentru că a administrat fonduri nedeclarate ale unor americani, alte bănci elveţiene au continuat să facă acelaşi lucru. Aceste bănci au considerat că sunt ferite de procese dacă nu deţin filiale în Statele Unite.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
