Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Avem peste 50 de companii care au intrat în top 500

Ziarul de Vrancea
29 aug 2013 555 vizualizări
Clasamentul a fost realizat de compania Coface şi vizează Europa Centrală şi de Est u companiile romaneşti din top au înregistrat afaceri totale de 48,5 miliarde euro

Romania a urcat două locuri, pe trei, între statele din Europa Centrală şi de Est (ECE) după numărul companiilor din Top 500 al celor mai mari firme din regiune realizat de Coface, dar a rămas pe locul cinci în ceea ce priveşte valoarea cifrei de afaceri şi a profitului net realizat de acestea. "Pentru prima dată, Romania a eliminat Ucraina de pe podium şi a urcat de la locul cinci pană la al treilea. Acest lucru poate fi explicat printr-o creştere cu 22,7% a numărului de companii şi un total de 54 de companii în clasament", se arată într-un raport al Coface. Primele două ţări în funcţie de numărul companiilor din Top 500 sunt Polonia şi Ungaria. Cifra de afaceri a celor 54 de companii din Romania aflate în topul Coface a crescut cu 10,8% anul trecut, comparativ cu 2011, la 48,55 miliarde euro, iar profitul net a urcat cu 37,7%, la 2,19 miliarde euro. După nivelul afacerilor, Romania este devansată de Polonia (cu 171 de companii şi o cifră de afaceri cumulată de 233,8 miliarde euro), Ungaria (66 de companii şi 89,8 miliarde euro), Cehia (46 de companii şi 68,3 miliarde euro) şi Ucraina (47 de companii şi 62 miliarde euro). În funcţie de profitul net, companiile romaneşti sunt depăşite de cele din Polonia (8,4 miliarde euro), Ungaria (2,5 miliarde euro), Cehia (2,48 miliarde euro) şi Slovacia (2,46 miliarde euro). Cele mai bine poziţionate companii din Romania în Top 500, sunt OMV Petrom, pe locul 18, OMV Petrom Marketing, pe poziţia 30, Automobile Dacia, pe 34, şi Rompetrol Rafinare, pe 36. Topul mai include companii precum Rompetrol Downstream, Petrotel - Lukoil, British American Tobacco, Kaufland Romania, Metro Cash& Carry, Carrefour, Selgros, Orange, Vodafone, Mediplus, Farmexpert, Romgaz sau Alro. Din punct de vedere al numărului de angajaţi, Romania ocupă locul 4, cu 186.229 de persoane, fiind devansată de Polonia (peste 1 milion), Ucraina (614.260) şi Ungaria (204.144). Potrivit Coface, cei 500 de jucători din regiune şi-au majorat cifra de afaceri cu 5% anul trecut, ajungand la peste 628 miliarde euro, dar această performanţă nu a condus la o dezvoltare stabilă a profitului net, care au scăzut cu aproape 32%, la 20 miliarde euro. Numărul angajaţilor din companiile aflate în clasament a crescut cu 1,5%. "Chiar şi pentru partea emergentă a Europei, 2012 şi 2013 au fost ani dificili, dar analiza primelor 500 de companii ne arată, chiar şi în vremuri economice tulburi, că potenţialul de creştere este prezent. Cifra de afaceri a statelor emblematice din CEE a crescut cu 5%, demonstrand astfel importanta lor nu numai în regiune, ci şi în întreaga Europa şi în alte ţări cu care au dezvoltat parteneriate comerciale", a declarat, în raport, Katarzyna Kompowska, director executiv al Coface Central Europe. Industria de petrol şi gaze are din nou cea mai mare pondere în clasamentul realizat de Coface, 65 de companii generand afaceri de 162 miliarde euro anul trecut, cu 6% peste valoarea din 2011.

Cotele de contribuţii sociale, reduse cu trei procente

Asta a propus vicepremierul Daniel Chiţoiu u premierul a spus în replică că miniştrii Finanţelor şi Bugetului să găsească soluţii la o posibilă reducere a încasărilor bugetare

Vicepremierul Daniel Chiţoiu a anunţat, joi, după şedinţa BPN al PNL, că a primit mandatul acestui for pentru trei măsuri de politică fiscal-bugetară care să fie susţinute la elaborarea bugetului pe 2014, prima dintre acestea fiind reducerea cotelor de contribuţie socială cu 3%. Potrivit lui Chiţoiu, construcţia bugetară pe anul 2014 nu permite o reducere mai mare de 3% a contribuţiilor sociale. În prezent, contribuţiile pentru pensie (CAS) sunt de 20,8% din salariul brut la angajator şi de 10,5% la angajat. O a doua măsură de politică fiscal-bugetară avută în vedere de PNL vizează revizuirea sistemului de redevenţe. Daniel Chiţoiu a menţionat că Romania este pe unul dintre ultimele locuri în ceea ce priveşte nivelul redevenţelor, colectarea situandu-se în jurul a 4%, faţă de media UE, de 8%. "Nu neapărat trebuie să majorăm în mod substanţial nivelul acestora. Va fi un studiu comparativ la nivel global", a arătat el. O altă măsură menţionată de Chiţoiu se referă la alocarea cu prioritate în bugetul pe 2014 a resurselor în domeniul infrastructurii. Daniel Chiţoiu a precizat că reducerea CAS ar presupune în primă instanţă o influenţă negativă asupra bugetului de stat, dar se mizează pe o reducere a evaziunii fiscale şi o conformare a contribuabililor. În replică, premierul Victor Ponta a precizat că diminuarea contribuţiilor reprezintă unul dintre obeictivele principale ale USL şi că miniştrii Chiţoiu şi Voinea trebuie să găsească soluţii pentru aplicarea măsurii. "Este unul din obiectivele principale ale guvernării USL - reducerea contribuţiilor şi a taxării muncii. şi evident că ministrul de Finanţe, domnul Chiţoiu, ministrul Bugetului, domnul Voinea, trebuie să lucreze şi să găsească soluţiile în bugetul pe anul viitor pentru a aplica această promisiune a noastră, aşa cum de fapt am aplicat toate celelate promisiuni, şi cele referitoare la pensii şi salarii, şi cele referitoare la TVA la paine sau la drepturile tăiate ilegal militarilor", a spus Ponta. "Este o promisiune a USL, este un obiectiv bun pentru Romania să reducem taxarea muncii şi asta trebuie să încercăm să facem în 2014", a spus Ponta.

5% din SIF Moldova s-a vandut cu 7,1 milioane euro

Un pachet de acţiuni reprezentand 4,91% din acţiunile SIF Moldova (SIF2) a fost transferat printr-un deal de 31,7 milioane lei (7,1 milioane euro), volumul de titluri transferate fiind apropiat de cel transferat în luna martie de Banca Transilvania către casa cehă de brokeraj Wood&Company. Tranzacţia a fost realizată la ora 11:02, la preţul de 1,243 lei, similar ultimei cotaţii de joi din piaţa principală. Pachetul este foarte apropiat de cel transferat în 8 martie de Banca Transilvania către casa cehă de brokeraj Wood & Company Financial Services Praga, în ultima zi în care mai puteau fi cumpărate acţiuni pentru a participa la AGA din aprilie în care a fost ales noul Consiliu de Administraţie al SIF Moldova. Pentru acţiunile respective, casa de brokeraj a emis warranturi pe care le-a preluat Banca Transilvania. Tranzacţia din martie s-a perfectat la un preţ de 1,55 lei/acţiune. La începutul lunii aprilie, fosta Comisie Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a stabilit că "grupul Banca Transilvania" şi firma cehă de brokeraj Wood&Company deţin împreună 9,8% din acţiunile societăţii de investiţii, peste pragul legal de deţinere la SIF-uri, de 5%. Astfel, CNVM le-a limitat drepturile de vot în AGA la 5% din acţiuni şi a dispus reducerea participaţiei la 5%. Ulterior, la mijlocul lunii iulie, fondul de investiţii BT Invest1, din grupul Banca Transilvania, a anunţat că vrea să vandă un pachet reprezentand 2,5% din acţiunile SIF Moldova, însă nu a vandut titlurile respective deoarece a cerut un preţ de 2,06 lei/acţiune, aproape dublu faţă de cotaţia acţiunilor SIF Moldova pe bursă de la acel moment, de 1,21 lei/titlu. La jumătate de oră după realizarea deal-ului de vineri, pe piaţa principală au fost realizate primele două tranzacţii din această şedinţă cu acţiunile SIF Moldova. Preţul a scăzut cu 0,97%, la 1,231 lei, pe un rulaj de doar 1.200 de lei.

Modelul economic din Danemarca se apropie de colaps

Danemarca nu îşi mai poate permite cheltuielile sociale cu care sunt obişnuiţi cetăţenii, din cauza unei creşteri economice mai slabe şi deficitului bugetar în creştere, potrivit ministrului danez al Finanţelor, Bjarne Corydon, care a lansat un apel pentru modernizarea statului social. "Trăim într-o lume unde competiţia pentru locuri de muncă este globală. Orice ministru de Finanţe care vrea să fie luat în serios trebuie să recunoastă această realitate. Se impune modernizarea statului social", a declarat oficialul într-un interviu acordat Bloomberg. Danemarca a revizuit în scădere prognoza de creştere economică pentru acest an, după o contracţie de 0,2% în primul semestru, şi trebie să reducă cheltuielile sociale pentru a nu pierde respectul investitorilor, a afirmat Corydon. Obişnuiţi cu ajutoare de şomaj generoase şi servicii de educaţie şi de sănătate finanţate de stat, asemenea suedezilor şi norvegienilor, danezii trebuie să înveţe că aceste privilegii au costul lor, a continuat oficialul. "Am putea cheltui mai mult dacă am fi dispuşi să plătim preţul. Însă preţul ar fi să generăm neîncredere şi incertitudine", spune ministrul, care consideră că principala provocare pentru Danemarca este să se asigure că transferurile sociale nu afectează capacitatea economiei de a concura cu ţări unde se munceşte mai mult la costuri mai mici. În perioada 2000-2012, numărul mediu de ore de muncă a scăzut în Danemarca cu 8%, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvolare Economică (OCDE). Danezii au muncit anul trecut în medie 1.431 de ore, cu 24% mai puţin faţă de media statelor dezvoltate din OCDE. Totodată, costul forţei de muncă a crescut cu 30% în Danemarca, faţă de o creştere de numai 11% în principalele ţări concurente, potrivit OCDE. Economia daneză, cu un PIB de 320 miliarde de dolari, a scăzut cu 0,5% anul trecut şi se resimte după încheierea unui boom imobiliar prelungit. Preţurile locuinţelor au scăzut cu aproximativ 20% faţă de varful atins în 2007, în timp ce salariile nu au scăzut suficient de mult pentru a asigura competitivitatea economiei, se arată într-un raport OCDE. În medie, danezii lucrează mai puţin şi caştigă mai mult faţă de cetăţenii altor ţări cu economii dezvoltate.

Uzina Ford de la Craiova va întrerupe producţia o săptămană

Uzina Ford de la Craiova va întrerupe producţia pentru şapte zile, în luna septembrie, perioadă în care angajaţii se vor afla în şomaj tehnic, din cauza scăderii de vanzări de pe piaţa auto, anunţă reprezentanţii companiei. Potrivit unui comunicat de presă transmis vineri de reprezentanţii Ford, producţia la uzina din Craiova va fi oprită timp de şapte zile, în luna septembrie. "Ca reacţie la situaţia precară a pieţei europene, Ford Romania ajustează volumele de producţie ale uzinei de la Craiova şi are în plan oprirea producţiei pentru şapte zile în luna septembrie, în cadrul secţiei Operaţiuni Vehicule. B-MAX continuă să fie cel mai bine vandut monovolum de dimensiuni mici din Europa, dar, per total, piaţa auto continuă să scadă comparativ cu anul precedent. Ford Romania va continua să îşi alinieze producţia la cererea efectivă a pieţei şi, datorita flexibilităţii sistemelor noastre de lucru, putem reacţiona în timp real la schimbările pieţei, inclusiv prin creşteri de producţie. Conform contractului colectiv de muncă dintre compania noastră şi angajaţii săi din Romania, în timpul acestor zile de întrerupere a producţiei, angajaţii se vor afla în şomaj tehnic, fiindu-le plătite sumele astfel prevăzute. Suntem convinşi ca aceasta este o măsură temporară şi că situaţia se va ameliora pe măsură ce vanzarile de automobile pe piaţa europeană vor începe treptat să crească", se menţionează în comunicatul transmis de reprezentanţii Ford. Conform contractului colectiv de muncă, în perioada în care se află în şomaj tehnic angajaţii primesc 80 la sută din salariu.

Vanzările de PC-uri, în scădere 10%

Vanzările de computere personale vor scădea cu 9,7% în acest an la nivel global, odată cu creşterea popularităţii dispozitivelor mobile, precum tabletele, şi pe pieţele emergente, estimează compania de cercetare de piaţă IDC, care estima în luna mai un declin de 7,8%. Piaţa va continua să scadă, ca volum, pană în anul 2015, cand vanzările vor reveni cel mai probabil pe plus, cu o creştere modestă, anticipează IDC, care a înrăutăţit astfel estimările anterioare. IDC notează că piaţa PC-urilor nu va reveni în viitorul apropiat la varful atins în 2011. Vanzările de computere personale de pe pieţele emergente, precum China, au afişat pană acum o evoluţie relativ solidă, compensand pentru declinul abrupt din ţările dezvoltate. Consumatorii de pe pieţele emergente au început însă să adopte mai accelerat dispozitivele mobile cu acces la internet, precum tabletele, astfel că PC-ul pierde teren şi în aceste ţări, în unele cazuri într-un ritm mai rapid decat în statele dezvoltate. Vanzările de computere personale din China vor scădea în acest an cu peste 10%, pe fondul acumulării de marfă pe stoc şi creşterii interesului consumatorilor pentru smartphone-uri şi tablete, anticipează IDC.

Semn bun pentru Romania

Încrederea companiilor şi populaţiei în economie a variat nesemnificativ în Romania în august, cu evoluţii uşor pozitive în industrie şi servicii, dar negative în cazul consumatorilor casnici şi în sectorul retail, în timp ce indicii încrederii din zona euro au urcat la maximul ultimilor doi ani. Astfel, indicele încrederii în economie a scăzut în Romania, în luna august, la 95,6, de la 95,7 în iulie, potrivit datelor anunţate vineri de Comisia Europeană, elaborate în urma unui sondaj în randul companiilor şi consumatorilor. Indicatorul a crescut uşor în industrie şi servicii, pe fondul îmbunătăţirii situaţiei economice din zona euro, care a ieşit în trimestrul al doilea dintr-o recesiune prelungită. Totodată, indicii au evoluat negativ în zona consumatorilor şi în sectorul retail, reflectand cererea internă slabă. Economia zonei euro a crescut cu 0,3% în trimestrul al doilea faţă de primele trei luni ale anului, după un an şi jumătate de contracţie, iar datele economice apărute ulterior au întărit percepţia că revenirea accelerează. Cu toate acestea, Europa continuă să se lupte cu efectele crizei financiare şi declinului economic, cu un şomaj de peste 12% şi recesiune în statele din sud.

Şomajul a stagnat în UE

Rata şomajului a stagnat în luna iulie în UE la 11%, respetiv 12,1% în zona euro, însă numărul şomerilor din Europa este cu 1 milion mai mare faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, la 26,6 milioane, potrivit datelor prezentate ieri de Eurostat. Astfel, Eurostat estimează că numărul şomerilor din UE a crescut cu 33.000 în luna iulie şi cu 1,008 milioane faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Din cei 26,6 milioane de şomeri din Uniune, 19,231 milioane sunt în zona euro. În randul statelor membre, cele mai scăzute rate ale şomajului ajustate sezonier au fost înregistrate în Austria (4,8%), Germania (5,3%) şi Luxemburg (5,7%), iar cele mai ridicate în Grecia (27,6%) şi Spania (26,3%). Şomajul în randul tinerilor a fost de 23,4% în UE în luna iulie, respectiv 24% în zona euro, cu cele mai reduse rate în Germania (7,7%) şi Austria (9,2%), faţă de 62,9% în Grecia, 56,1% în Spania şi 55,4% în Croaţia.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.