Economic

Reducerea CAS, un vis tot mai îndepărtat

Ziarul de Vrancea
27 aug 2013 592 vizualizări
Deși la loc de frunte în programul de guvernare al USL, scăderea fiscalității pe muncă pare că nu va avea loc nici în 2014, de teama unei ipotetice găuri în buget

 

În octombrie 2011, pe când era în opoziție, Victor Ponta condiționa votul USL pentru proiectul de buget pe 2012 de adoptarea unor importante reduceri de taxe și impozite. „Cerem scăderea CAS cu trei punte procentuale (pp), vrem să fie prevăzută clar în bugetul multianual reducerea TVA până la 19%, solicităm introducerea unei scheme de TVA în agricultură - 9 pp din TVA merg la bugetul de stat și 15 se întorc la producător - și dorim reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri și servicii“, spunea pe atunci actualul șef al Executivului.

Un an mai târziu, în decembrie 2012, programul de guvernare al cabinetului Ponta 2 prevedea, printre altele, reducerea CAS cu 5 pp pentru angajatori, introducerea impozitului diferențiat pe salarii (8%, 12% și 16%), creșterea progresivă a salariului minim pe economie până la 1.200 de lei, reducerea treptată a TVA înapoi la 19% ori reducerea la jumătate a numărului de taxe parafiscale. La scurt timp, însă, a venit prima dezamăgire pentru votanții social-liberali: niciuna din măsuri nu urma să fie aplicată din 2013, ci cel mai devreme începând cu 1 ianuarie 2014.

De un miliard speranțe

În ultimele luni, ideea scăderii CAS a fost reluată sporadic de reprezentanții Guvernului. În mai, ministrul Bugetului, Liviu Voinea, afirma că este luată în calcul o scădere a contribuțiilor de asigurări sociale începând cu anul viitor. „Pentru 2014 este plauzibilă o reducere a CAS la angajatori, preferabil faţă de reducerea TVA. Mai ales că aşa încurajăm şi angajările“, explica el. Voinea a ținut să precizeze, însă, că orice reducere de taxe este condiționată de identificarea unei surse suplimentare de venit.

În urmă cu doar câteva săptămâni, același demnitar dezvăluia că au fost identificați banii în plus. „Guvernul a solicitat FMI să trimită, în septembrie, o misiune la Bucureşti pentru a ne asista în reforma taxării proprietăţilor şi a nivelului redevenţelor“, a precizat el, subliniind că acestea aduc prea puţine venituri la buget – redevențele 340 de milioane de euro, iar taxele pe proprietate, un miliard de euro. Dublarea acestor sume, a calculat ministrul, ar putea permite reducerea CAS cu 5 pp, având în vedere că pentru scăderea cu un punct procentual a contribuțiilor sociale bugetul ar pierde cam 250 de milioane de euro.

Însă, o declarație făcută la înce­putul săptămânii trecute de premier pune din nou sub un mare semn de întrebare mult așteptata relaxare în domeniul taxării muncii. „Scăderea CAS de la 1 ianuarie cu 5 puncte procentuale la angajator, după cum propune PDL, presupune un deficit de încasări la buget de 5,7 miliarde de lei. Dacă luăm în calcul și inițiativa opoziției de reducere a cotei unice la 12% și creșterea salariului minim pe economie la 1.000 de lei, ajungem la un deficit de 12 miliarde de lei anual“, a explicat primul ministru. El le-a cerut democrat-liberalilor să explice din ce surse va fi acoperită această sumă: „Ori tai cheltuieli, ori pui taxe şi impozite. PDL să spună dacă vrea să taie din nou salariile și pensiile sau vrea creșterea taxelor.“
Cu o zi înainte, Cristian Socol, consilier pe probleme economice al premierului, criticase la rândul său unele din propunerile PDL de reducere a fiscalității. „Ei ştiu foarte bine că, din punct de vedere macroeconomic, România nu îşi permite reducerea cotei unice. În primul rând, pentru că România nu are spaţiu fiscal suficient pentru a aplica o astfel de măsură“, a afirmat acesta.

Teama și economia

Unii experți cred că nu de „spațiu fiscal“ este vorba, ci de lipsă de curaj. „De fiecare dată când apare o propunere de reducere de taxe apare imediat un cor care strigă disperat: nu faceți asta, se dezechilibrează bugetul țării, crește deficitul! Raționamentul corului de bocitoare este simplu: dacă azi cu o taxă X colectez Y, atunci cu o taxă mai mică decât X colectez mai puțin decât Y. Pentru acest grup, foarte mare în România, economia nu este un sistem complex și dinamic, care evoluează în timp. Nu, pentru acest grup economia este un tabel în Excel“, a replicat analistul economic Florin Cîțu. El crede că o scădere de taxe reprezintă un șoc fiscal pozitiv: „Efectele unui asemenea șoc nu sunt liniare și nici nu pot fi analizate pe baza datelor de anul trecut. Ce știm sigur este că efectul o să fie pozitiv pentru economie și potențialul de creștere. Ce nu știm este cât de pozitiv.“

Nu la fel de optimiști par a fi reprezentanții oamenilor de afaceri, sătui să fie duși de nas cu promisiuni. „Evident că fiscalizarea muncii este o problemă foarte actuală, și nu numai în România. Deși personal nu cred că se va schimba ceva prea curând în domeniu, chiar dacă o dorim cu toții, trebuie subliniat faptul că o eventuală scădere a contribuțiilor de asigurări sociale nu va face minuni“, afirmă secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan. „Cu alte cuvinte, nu ne putem aștepta ca un antreprenor să facă angajări pentru că primește reduceri ori stimulente, ci doar dacă există cerere pentru afacerea sa“, crede acesta. Iar cel puțin deocamdată, veștile dinspre economie nu sunt dintre cele mai bune, căci în ciuda unei creșteri modeste a PIB-ului și a exporturilor, numărul șomerilor urcă, iar investitorii străini sunt tot mai rari.

Cerem scăderea CAS cu trei punte procentuale, reducerea TVA până la 19% și reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri și servicii.
Victor Ponta, 25 octombrie 2011


Scăderea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator, după cum propune PDL, presupune un deficit de încasări la buget de 5,7 miliarde de lei pe an.
Victor Ponta, 19 august 2013

44% Cu atât este taxată munca în România, procentajul situându-ne pe unul din primele locuri din Europa la acest capitol

51 de miliarde de lei s-au colectat anul trecut la bugetul general consolidat din contribuții de asigurări

 

www.capital.ro


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.