MOZAIC STIRI ECONOMICE: Internetul a devenit oracolui cumpărăturilor la romani
Şapte din zece romani spun că internetul a devenit un instrument foarte util în decizia de a cumpăra un produs, iar 44% menţionează că reţelele sociale au devenit o sursă importantă de informaţii pentru a face cele mai bune alegeri de produse, potrivit unui studiu realizat de GfK Romania. "Accesarea site-urilor de comparare a preţurilor, consultarea online a descrierilor detaliate ale produselor şi a recenziilor altor cumpărători, schimbul de informaţii din reţelele sociale, toate acestea sunt activităţi desfăşurate din ce în ce mai mult în vederea luării celei mai bune decizii de cumpărare, care să aducă cea mai mare valoare cumpărătorului", a declarat, într-un comunicat, Raluca Răschip, Consumer Goods & Retail Director GfK Romania. În afară de mediul online, treptat se dezvoltă şi alte medii de interacţiune, cum ar fi cel prin intermediul smartphone-urilor. Potrivit GfK, în prezent smartphone-ul este folosit cu precădere pentru a compara preţuri (44% dintre deţinătorii care s-au informat online sau au cumpărat online în ultimele şase luni), pentru a căuta informaţii şi recenzii (42%) şi pentru a localiza magazine (42%), dar a început să fie utilizat şi pentru verificarea disponibilităţii unui produs (31%) sau scanarea de coduri QR (22%). "Dacă pană nu de mult magazinele şi mediile tradiţionale de comunicare erau principalele surse de informare în vederea luării deciziei de cumpărare, în prezent Internetul este utilizat pe scară largă. (...) În acest mediu în care cumpărătorul este mult mai conştient de instrumentele pe care le are la îndemană şi mai implicat în procesul de cumpărare, utilizand tot mai multe parghii pentru a maximiza valoarea pe care o obţine, devine tot mai dificil pentru producători şi pentru retaileri să păstreze un nivel de loialitate ridicat", se menţionează în studiu. În Romania, penetrarea Internetului a crescut constant în ultimii ani, atingand 53% la nivel naţional şi 63% la nivel urban în randul persoanelor cu varsta de peste 15 ani în aprilie 2013. În acelaşi timp, apetitul romanilor pentru tablete şi smartphone-uri este în continuă creştere, smartphone-urile ajungand la o pondere de 25% din totalul pieţei de telefoane mobile în unităţi în 2012, iar numărul de tablete vandute a crescut de aproape cinci ori, arată GfK. Studiul GfK FutureBuy este reprezentativ pentru populaţia utilizatoare de Internet din mediul urban, cu varste între 15 şi 45 de ani. Cercetarea a fost desfăşurată online pe un eşantion de 600 de respondenţi.
Din decembrie vom exporta gaze în Ungaria
pentru început cantitatea de gaz vandută în ţara vecină va fi una limitată
Romania va începe să exporte cantităţi reduse de gaze naturale spre Ungaria, prin gazoductul Arad-Szeged, în luna decembrie a anului curent, iar pentru atingerea capacităţii maxime de transport prin această conductă sunt necesare investiţii de 120 milioane de euro. Romania şi Ungaria au convenit să realizeze toate investiţiile necesare pentru importul-exportul de gaze prin conducta Arad-Szeged pană în 2016, potrivit unui plan de administrare al Transgaz (TGN) elaborat de Consiliul de Administraţie al companiei de stat. Conducta Arad-Szeged a fost proiectată să transporte, la capacitate maximă, o cantitate anuală de 4,4 miliarde metri cubi de gaze, echivalentul a circa o treime din consumul anual al Romaniei. "Avand în vedere importanţa regională a proiectului, precum şi valoarea ridicată a investiţiei, proiectul a fost propus pe lista proiectelor de interes comun la nivelul UE, listă care va fi adoptată pană la finele acestui an", potrivit documentului citat. Planul de administrare precizează că realizarea acestui proiect asigură premisele deschiderii unui culoar "esenţial" de transport al gazelor dinspre regiunea Mării Negre înspre pieţele central şi est europene. Tot pană în 2016 Romania intenţionează să finalizeze altă conductă de gaze, spre Bulgaria, pe ruta Giurgiu-Ruse. Investiţia în această conductă este de 23,8 milioane de euro, din care 11 milioane de euro reprezintă partea Transgaz. "Într-un prim stadiu, conform deciziei de finanţare a Comisiei Europene, proiectul va asigura un flux de gaze minim în regim de urgenţă. (...) Avand în considerare faptul că asigurarea curgerii bidirecţionale este o cerinţă a Regulamentului Uniunii Europene, Transgaz este în discuţii cu partenerii din Bulgaria pentru a extinde capabilităţile tehnice ale acestui proiect spre flux bidirecţional pană la sfarşitul anului 2016", se arată în planul de administrare. Termenul iniţial de finalizare al interconectării cu Bulgaria, respectiv iunie 2013, a fost depăşit, iar părţile au solicitat Comisiei Europene o extensie a termenului de finalizare pană la 31 decembrie anul curent. Romania mai are în plan conectarea sistemului naţional de transport al gazelor naturale cu Republica Moldova şi cu Serbia. Începerea exporturilor de gaze în 2013 este una dintre obligaţiile asumate de Romania faţă de Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană. Comisia a declanşat în luna octombrie a anului trecut procedura de infringement în cazul Romaniei, pentru că nu asigură condiţiile necesare exportului de gaze.
Semne proaste pentru economie: Creditul a intrat iar la apă!
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a scăzut în iulie cu 1,2% (0,9% în termeni reali) faţă de luna anterioară, pană la 221,43 miliarde lei, pe fondul reducerii împrumuturilor în lei şi valută, potrivit datelor anunţate marţi de Banca Naţională a Romaniei (BNR). Creditul în lei s-a redus cu 0,5% (0,2% în termeni reali), iar cel în valută exprimat în lei a coborat cu 1,7% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,4%). La 31 iulie, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 4,4% (-8,4% în termeni reali) faţă de 31 iulie 2012, pe fondul majorării cu 0,7% a componentei în lei (-3,5% în termeni reali) şi a diminuării cu 7,2% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 3,8%), se arată într-un comunicat al BNR. Creditul guvernamental a scăzut în iulie cu 2,9%, la 72,51 miliarde lei. La 31 iulie, creditul guvernamental a înregistrat o diminuare de 8% (-11,9% în termeni reali) faţă de 31 iulie 2012. Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali s-au redus în iulie cu 0,9% faţă de iunie, la 200,4 miliarde lei. Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au scăzut cu 0,3%, la 76,82 miliarde lei. La sfarşitul lunii iulie, depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au înregistrat o creştere de 1,6% (-2,7% în termeni reali) faţă de intervalul similar al anului trecut. Depozitele în lei ale persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 1,9%, pană la 510,01 miliarde lei. La 31 iulie 2013, depozitele în lei ale persoanelor juridice s-au redus cu 0,2% (-4,4% în termeni reali) faţă de 31 iulie 2012.
BCR: Ponderea plăţilor cu cardurile a crescut de trei ori
Plata cumpărăturilor cu cardul de credit are o pondere de 87% în totalul tranzacţiilor, în creştere de la 29% în 2007, iar pentru cardurile de debit cota a crescut de la 12% la 38%, cei mai mulţi clienţi BCR care efectuează tranzacţii non-cash fiind din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Timiş şi Braşov. "Cei mai activi clienţi din punct de vedere al numărului de tranzacţii non-cash sunt în Bucureşti şi Judeţul Ilfov, urmaţi de cei din judeţele Timiş şi Braşov, rezultă dintr-un studiu al BCR efectuat pe segmente interne de clienţi. Pe ultimele locuri în acest clasament se situează: Bistriţa, Neamţ şi Călăraşi", se arată într-un comunicat al Băncii Comerciale Romane. Clienţii utilizează plaţile la POS, prin internet banking, debit direct, ordine de plată prestabilite în baza unui contract, precum şi plăţile la bancomate. Cele mai multe convenţii de direct debit, prin care banca este împuternicită să efectueze automat plăţile lunare, au fost încheiate de clienţii din Bucureşti, Constanţa şi judeţul Argeş. Totodată, cele mai multe convenţii de plată facturi de la ATM au fost înregistrate în Bucureşti şi judeţele Sibiu şi Brasov. BCR, cea mai mare bancă din sistem după active, are o reţea de peste 2.200 de bancomate şi 15.000 de terminale pentru plata cu cardul la comercianţi.
Miliardarul Trump, acuzat că a înfiinţat o fabrică de diplome
Miliardarul american Donald Trump este acuzat de fraudarea mai multor studenţi care au urmat cursurile unui institut pe care acesta îl patronează, procurorii solicitand plata unor despăgubiri de 40 milioane de dolari, potrivit CNN. Procurorul general al statului New York, Eric Schneiderman, susţine că Trump s-a folosit de statutul de vedetă pentru a atrage studenţi la şcoala sa de investiţii, Trump Entrepreneur Initiative, cu promisiunea că miliardarul ar fi implicat în elaborarea programei şcolare şi în recrutarea instructorilor, potrivit CNN. "Monetizand statutul de vedetă, Trump a apărut în mai multe spoturi publicitare, cu promisiuni false, pentru a convinge oamenii să plătească zeci de mii de dolari pe care nu îi aveau pentru cursuri pe care nu le-au mai primit", a declarat Schneiderman într-un comunicat preluat de CNN. Procurorul solicită 40 milioane de dolari de la Trump, banii reprezentand amenzi şi sumele necesare pentru despăgubirea persoanelor înscrise la cursurile promovate de miliardar. Trump a reacţionat pe Twitter, calificandu-l pe Schneider drept "categorie uşoară". El susţine că 98% dintre studenţii care au urmat cursurile au fost mulţumiţi. Avocatul lui Trump, Michael Cohen, totodată vicepreşedinte executiv la Trump Organization, a declarat că procesul "nu are niciun fundament şi nu reprezintă decat publicitate ieftină, folosită de Schneiderman pentru a distrage atenţia de la performanţele proaste pe care le-a avut în funcţie". Trump Entrepreneur Initiative a fost redenumită în 2010 din Trump University, după ce autorităţile au interzis utilizarea termenului "universitate" fără autorizaţiile şi avizele aferente. Investigaţia procurorului general a început în anul 2011 şi se referă la mai multe companii care oferă servicii de educaţie. Un grup de foşti studenţi din California au acţionat de asemenea în justiţie şcoala lui Donald Trump pentru reclamă falsă. Într-un proces colectiv început în 2010, studenţii susţin că au fost convinşi, prin promisiuni false, să cheltuiască mii de dolari pe workshop-uri şi mentorat. Şcoala lui Trump oferă cursuri de imobiliare, managementul activelor, antreprenoriat şi acumularea averii. Preţurile pornesc de la aproximativ 1.500 de dolari pentru un workshop de 3 zile şi ajung la 35.000 de dolari pentru un pachet complet.
Smartphone-uri cu sistem antifurt
Producătorii sud-coreeni de electronice Samsung şi LG pregătesc instalarea unui protocol de dezactivare pe smartphone-uri şi tablete, care poate fi executat de la distanţă de către fabricant sau operatorul telecom, pentru a face nefuncţional un dispozitiv furat, potrivit Wall Street Journal (WSJ). Funcţia ar permite producătorului sau operatorului telecom să blocheze un dispozitiv furat chiar dacă SIM-ul a fost înlocuit sau software-ul a fost modificat. Ministerul pentru ITC din Coreea de Sud a anunţat că discută cu cele două companii introducerea funcţiei începand de anul viitor, pentru a descuraja furtul de smartphone-uri, infracţiune aflată în ascensiune. În Coreea de Sud, smartphone-urile raportate ca furate nu se mai pot conecta la reţelele mobile, astfel că majoritatea dispozitivelor sunt scoase din ţară şi vandute în străinătate. Introducerea funcţiei de dezactivare de la distanţă ar anula utilitatea unui dispozitiv odată raportat ca furat. Producătorii de smartphone-uri caută de caţiva ani soluţii care să descurajeze furturile, în special avand în vedere datele cu caracter personal care pot fi accesate de pe aceste dispozitive. În Statele Unite, un grup de procurori a cerut în luna iunie producătorilor introducerea funcţiei de dezactivare începand din 2014.
Criza învinge tradiţia europeană a vacanţei de vară
Criza i-a determinat pe liderii din Europa de Vest să renunţe la tradiţionalele vacanţe prelungite de vară, politicienii optand în această perioadă pentru repausuri de scurtă durată, petrecute aproape de capitale, cu telefonul şi laptopul la îndemană. Preşedintele francez Francois Hollande şi-a luat numai o săptămană de concediu, pe care a petrecut-o într-o vilă deţinută de guvern la 20 de minute de Paris. Mai mult, liderul de la Paris le-a cerut miniştrilor să nu se îndepărteze prea mult de capitală în timpul concediului, potrivit Bloomberg. "O perioadă de odihnă fără să vă rupeţi de lucru", le-a recomandat Hollande membrilor Cabinetului. Guvernul francez pregăteşte pentru luna septembrie un proiect de restructurare a sistemului public de pensii şi noi reduceri ale cheltuielilor publice. În Italia, premierul Enrico Letta a dat asigurări că fie el, fie vicepremierul vor fi prezenţi la Roma pe toată durata lunii august. La Atena, premierul Antonis Samaras şi-a luat un concediu de numai patru zile în această vară, pe care l-a întrerupt pentru a-l demite pe şeful fondului de privatizare a activelor statului, nemulţumit de rezultatele instituţiei.
HP va muta locuri de muncă din Slovacia în Romania
Hewlett-Packard (HP) va muta 50 de locuri de muncă din Slovacia în Romania, în căutarea unor costuri mai reduse cu salariile, potrivit presei slovace. Angajaţii vizaţi de măsură lucrează într-un centru de servicii şi sprijin pentru clienţi, conform publicaţiei slovace Hospodárske Noviny. Compania a precizat că vrea să se concentreze, în Slovacia, pe afaceri cu o valoare adăugată mai mare. HP este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa IT din Romania, cu afaceri anuale de peste 300 milioane lei şi mai mult de 3.600 de angajaţi. Anul trecut, cifra de afaceri a Hewlett Packard Romania SRL a crescut cu 16%, de la 294,5 milioane lei la 343,6 milioane lei, iar profitul a scăzut cu 30%, de la 37,7 milioane lei la 26,4 milioane lei. HP Romania vrea să ajungă la 3.800 de angajaţi pană la sfarşitul anului.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
