MOZAIC STIRI ECONOMICE: Băsescu: Vanzarea graului cu 147 euro tona e export de subvenţie
Preşedintele Băsescu a declarat că exportul de materie primă agricolă la preţuri mici, cum ar fi 147 de euro tona de grau comparativ cu 150 de euro subvenţia europeană la hectar, nu face decat să sărăcească agricultura romanească, ce trebuie reorientată spre exportul de produse finite din zootehnie. "Este adevărat că producţiile agricole la hectar cresc de la an de an şi datorită sprijinului de la UE prin acordarea de subvenţii, dar noi continuăm să ne bazăm agricultura pe exportul de materie primă agricolă. (...) Păi, hai să facem o mică socoteală. S-a achiziţionat de pe piaţa romanească grau cu 147 de euro tona, păi 150 de euro a fost subvenţia la hectar. De pe un hectar s-au scos 3-3,5 tone. Deci, practic, dacă vom continua aşa, să fim un mare exportator de produse agricole, de grau, de porumb, de floarea soarelui, vom exporta subvenţii", a afirmat Băsescu, marţi, la Fundulea, unde a participat la "Ziua Cercetării Procera". El a subliniat că acest tip de export nu face decat să îi sărăcească pe fermierii romani, care vor rămane în continuare dependenţi de natură. "Exportul de subvenţie este un export care sărăceşte agricultura romanească. (...) Altfel putem să obţinem şi 6.000 de kilograme de grau la hectar, vom rămane exportator de subvenţie, iar agricultorul roman va rămane sărac în continuare şi dependent de natură, de orice", a spus Băsescu. El a subliniat că trebuie realizată în anii următori o inversare a structurii agriculturii romaneşti, lucru avut în vedere şi de strategia privind agricultura pană în 2030, pe care Preşedinţia o va finaliza în curand. "Haideţi să ne gandim la o inversare a structurii agriculturii noastre. Adică să exportăm produse finite, produse din carne, produse fie ele şi din grau, dar să fie produs finit, pentru că se plimbă în Europa painea în celofan de pe o piaţă pe alta. Avem 60-65% din producţia agricolă care este producţie primară din care noi încercăm să exportăm. Doar 30-35% este producţie din zootehnie şi chiar şi la aceea de multe ori exportăm carne brută, neprocesată. Deci aici cred că trebuie să intervenim în primul rand, să nu mai exportăm subvenţie, să generăm dezvoltarea unui sector zootehnic care să ne permită să exportăm producţie finită scumpă şi nu grau cu un leu kilogramul sau cu 60 de bani kilogramul", a argumentat Băsescu. El a arătat că această problemă este una care ţine şi de politicile agricole naţionale, dar şi de abordarea fermierilor. Băsescu a reluat şi apelul său către schimbarea structurii de învăţămant agricol, astfel încat acesta să asigure cadrele pentru utilajele şi tehnologiile agricole moderne care sunt aduse în prezent în Romania, el dand exemplul maşinilor foarte sofisticate pe care le-a văzut la o expoziţie de profil. În replică, premierul Victor Ponta a spus că preşedintele Traian Băsescu este neserios. “Ne-am întors în 2012, noi vrem să muncim, preşedintele nu ne lasă nici la transporturi, nici la agricultură”, a afirmat premierul. Ponta a mai spus şi că nu vorbeşte la telefon cu oamenii neserioşi, după ce preşedintele declarase anterior că premierul nu-i răspunde.
Guvernul măreşte ajutoarele pentru IMM-uri
Firmele mici şi mijlocii care fac investiţii vor avea la dispoziţie un buget de 500 milioane lei, cu o 100 de milioane lei mai mare decat era prevăzut iniţial
Guvernul va creşte bugetul pentru ajutoarele de minimis acordate IMM-urilor care fac investiţii, de la 400 milioane lei la 500 milioane lei (125 milioane euro), cu posibilitatea suplimentării, plata ajutorului efectuandu-se pană la finele anului 2015, în loc de 2016, cum este prevăzut în prezent. Statul acordă ajutoare de minimis, în cadrul unei scheme derulate în perioada 2013-2014, de maxim 200.000 euro pentru IMM-urile care fac investiţii, pe o perioadă fiscală de trei ani, dacă aceste firme creează şi păstrează şapte locuri de muncă pe o perioadă de trei ani de la realizarea investiţiei, în cazul sumelor peste 100.000 euro, măsura fiind aprobată în luna mai printr-o hotărare de guvern. "Urmare a interesului deosebit manifestat de reprezentanţii mediului de afaceri pentru schema de ajutor de minimis şi în vederea asigurării accesului la finanţare a cat mai multor operatori economici, se propune majorarea bugetului alocat schemei de la 400 milioane lei la 500 milioane lei. Iniţiatorul previzionează astfel şi o creştere semnificativă a numărului de IMM-uri beneficiare de ajutor de minimis, la aproximativ 2.000", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de hotărare de guvern. Bugetul alocat ar putea fi suplimentat cu credite de angajament pentru emiterea de acorduri pentru finanţare, în valoare de 500 milioane lei, pentru perioada 2013-2014 şi credite bugetare pentru plata ajutorului de minimis, în valoare de 250 milioane lei atat pentru anul 2014, cat şi pentru 2015. Ajutoarele de minimis se vor acorda IMM-urilor pe o perioadă de trei ani fiscali consecutivi, ca fonduri nerambursabile, în cuantum de 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate pentru finanţare. Ajutoarele trebuie să se încadreze într-un plafon maxim de 200.000 euro, echivalent în lei, respectiv 100.000 euro în cazul firmelor care au activitate în domeniul transportului rutier. Firmele vor primi aceste ajutoare dacă se angajează că vor păstra angajaţii existenţi la data depunerii cererii de finanţare şi că vor crea, pană la finalizarea investiţiei, cinci locuri de muncă, pentru ajutoarele de maxim 100.000 euro, respectiv şapte locuri pentru sumele cuprinse între 100.000 şi 200.000 euro. Dintre acestea, cel puţin două, respectiv trei locuri de muncă trebuie să fie acordate unor persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele trei luni. Firmele trebuie să menţină aceste posturi încă trei ani de la finalizarea investiţiei. În plus, IMM-urile trebuie să nu mai fi primit ajutoare de minimis pe o perioadă de 3 ani fiscali consecutivi (anul fiscal în curs şi 2 ani anteriori) sau, în cazul în care au beneficiat de acestea, suma să nu fi depăşit plafoanele menţionate. Proiectul prevede prelungirea termenelor de soluţionare a cererilor de acord pentru finanţare, respectiv a cererilor de plată a ajutorului de minimis aprobat, de la 30 de zile lucrătoare la 60 de zile lucrătoare.
Noul proprietar al Blue Air a primit licenţa de operator aerian
Blue Air - Airline Management Solutions, care preluat în urmă cu trei luni fondul comercial şi aeronavele operate de Blue Air, a primit licenţa de operator aerian, Autoritatea Aeronautică Civilă Romană suspendand în acelaşi timp licenţa Blue Air, care expira la finele la finele lunii septembrie. Blue Air - Airline Management Solutions, condusă de fostul director general al Blue Air Gheorghe Răcaru, a primit licenţa de operator aerian pentru aceleaşi aeronave înscrise şi în licenţa Blue Air, care a fost suspendată cu data de 20 august. Licenţa Blue Air - Airline Management Solutions este valabilă pană în data de 19 august 2014. Firma Airline Management Solutions, înfiinţată în aprilie de patru acţionari romani, a preluat la finele lunii mai fondul de comerţ al Blue Air, printr-o tranzacţie în sumă de 30 milioane de euro, care include asumarea unor obligaţii de 28 milioane de euro. Răcaru a declarat în luna mai că viitorii acţionari i-au solicitat să rămană în funcţia de director general al operatorului aerian. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Airline Management Solutions a fost înfiinţată pe 17 aprilie şi are ca acţionari patru persoane fizice din Bucureşti, respectiv Teodor Cristian Rada (33%), Marius Mihail Puiu (33%), Tudor-Zamfir Constantinescu (17%) şi Luciana Păunescu (17%). Luciana Păunescu deţine Blue Air Travel şi a fost director executiv la Maxitours Belgia, care are în ofertă diverse destinaţii din Romania. Administratorul Airline Management Solutions, Tudor-Zamfir Constantinescu, este fost pilot la Blue Air şi locuieşte la Bruxelles. De asemenea, Teodor Cristian Rada a fost pilot la Blue Air. Casa de Insolvenţă Transilvania este administratorul judiciar al Romstrade, companie aflată în insolvenţă şi care a deţinut Blue Air.
Fostul şef al bursei de la Varşovia a primit verde pentru BVB
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a avizat miercuri numirea în funcţia de director general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a fostului preşedinte şi director general al bursei de la Varşovia Ludwik Sobolewski, a declarat Mircea Ursache, vicepreşedinte ASF responsabil de piaţa de capital. Astfel, Sobolewski preia conducerea executivă a BVB la aproape două luni de la numirea în funcţia de director general de către Consiliul de Administraţie al Bursei. El a fost desemnat director general al BVB la începutul lunii iulie. Sobolewski a condus bursa din Varşovia timp de şapte ani, în perioada 2006 - 2013, cand piaţa din Polonia a ajuns pe prima poziţie din Europa Centrală şi de Est. Între 1994 şi 2006, Sobolewski a fost vicepreşedinte executiv al Depozitarului Central din Polonia. De asemenea, el a fost preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Depozitarului Naţional al Valorilor Mobiliare, al Bursei poloneze de energie şi al Bonspot, o companie care administrează tranzacţionarea obligaţiunilor de stat. Sobolewski a fost decorat de două ori de către preşedinţii Poloniei cu una din cele mai înalte distincţii, acordată pentru meritele sale în dezvoltarea pieţei de capital din Polonia. Sobolewski a fost demis în ianuarie 2013 de la conducerea bursei de la Varşovia, în urma acuzaţiilor că s-a aflat în conflict de interese prin susţinerea finanţării unui film în care iubita sa urma să joace rolul principal. Un colaborator apropiat al lui Sobolewski a trimis email-uri companiilor listate pe piaţa alternativă NewConnect a bursei din Varşovia, în care le propunea să finanţeze filmul. Publicaţia Puls Biznesu a relatat că destinatarii email-urilor s-ar fi putut simţi presaţi să investească în film, de teamă că în caz contrar relaţia loc cu bursa din Varşova ar putea avea de suferit. Sobolewski a negat că ar fi avut un comportament lipsit de etică.
Ferrari vrea să dezvolte noi modele cu propulsie hibridă
Ferrari, parte a grupului Fiat, vrea să dezvolte noi automobile cu propulsie hibridă, după ce a lansat în martie la Geneva modelul LaFerrari, cu un preţ de listă de 1 milion de euro, parte a strategiei de creştere a profitabilităţii prin atragerea unei noi categorii de clienţi. "Nu cred în maşini electrice, dar sunt un adept convins al hibridelor", a declarat preşedintele Ferrari, Luca di Montezemolo, într-un interviu acordat Bloomberg la sediul companiei de la Maranello. Producătorul de autoturisme de lux vizează de asemenea creşterea vanzărilor dincolo de piaţa auto, prin licenţierea mărcii şi a siglei spre utilizarea pe alte tipuri de produse. "Avem multe activităţi paralele prin care putem creşte veniturile fără a produce mai multe maşini", a afirmat di Montezemolo. Ferrari este cea mai profitabilă divizie a Fiat şi generează aproximativ 10% din profitul operaţional al grupului. Compania a prezentat, în luna martie, la Salonul Auto de la Geneva, modelul sport cu propulsie hibridă LaFerrari, care se adresează clienţilor bogaţi care nu sunt neapărat interesaţi să piloteze un "supercar". Di Montezemolo, şef la Ferrari din 1991, rămane fidel strategiei de a produce autourisme de lux, cu numeroase opţiuni pentru personalizare, însă cu o disponibilitate restricţionată intenţionat pentru a spori exclusivitatea mărcii. Ferrari intenţionează să reducă producţia în acest an cu aproximativ 400 de maşini la 6.900 unităţi. "Piaţa este foarte bună pentru noi, deoarece ne merge foarte bine în Statele Unite, în Germania şi Marea Britanie, Japonia şi China (inclusiv Hong Kong şi Taiwan - n.r.)", a declarat el. În viitorul apropiat, Ferrari vrea să prezinte, la Salonul Auto Internaţional de la Frankfurt, din luna septembrie, autoturismul 458 Speciale, cu un motor de 605 cai putere. Compania susţine că modelul este cea mai eficientă maşină din punct de vedere aerodinamic pe care a dezvoltat-o vreodată. Automobilul este capabil să accelereze de la 0 la 100 kilometri pe oră în 3 secunde.
Kodak va ieşi din faliment
Grupul american Eastman Kodak, fosta glorie a fotografiei, a obţinut avizul instanţei de judecată pentru a ieşi din faliment, după ce şi-a restrans semnificativ operaţiunile în timpul restructurării, focusand operaţiunile pe imagistică digitală şi printare. Fondată la New York în urmă cu peste 100 de ani, Kodak a fost liderul incontestabil al imaginii pe film pană în anii '90, cand ascensiunea fotografiei digitale a început să pună probleme companiei. Eastman Kodak îşi va relua activitatea în condiţii normale cel mai probabil în termen de două săptămani, potrivit BBC. Compania a intrat în faliment anul trecut şi a vandut în timpul restructurării o parte din active şi din portofoliul de brevete de invenţie. Kodak intenţionează să se specializeze în printare digitală. Avocatul Kodak, Andrew Dietderich, a declarat în faţa tribunalului pentru falimente că noul Kodak nu seamănă aproape deloc cu grupul care a dat faliment anul trecut, nici cu imaginea întipărită în istorie. Majoritate acţionarilor au avizat planul propus de companie în timpul falimentului, însă un grup de foşti angajaţi în contestă.
Schiţa de buget pe 2014 va fi prezentată în septembrie
Premierul Ponta a cerut miniştrilor ca, la 1 septembrie, să se afle într-un stadiu avansat pentru redactarea bugetului pe anul viitor, precizand că documentul va fi discutat cu grupurile parlamentare, inclusiv cu PDL, iar noul acord cu FMI va fi prezentat Parlamentului în jurul datei de 9 septembrie. "Am adresat în numele USL o invitaţie la dialog şi cu grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal despre bugetul pe 2014 şi acordul cu Fondul Monetar Internaţional", a spus Ponta, în şedinţa de guvern. El a precizat că miniştrii se vor reuni, săptămana viitoare, în două şedinţe, respectiv cea obşnuită de guvern şi una de "pregătire a toamnei". Tot în această toamnă vor fi aprobate şi proiectele de descentralizare a structurilor subordonate ministerelor Muncii, Sănătăţii, Transporturilor, după modelul aplicat la reorganizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
Toyota va deschide un lanţ de magazine de lux
Grupul nipon Toyota intenţionează să deschidă magazine în care să ofere consumatorilor bunuri de lux, variind de la genţi din piele fabricate în Italia la cafea servită în căni smălţuite folosind cenuşă vulcanică, potrivit Bloomberg. Potrivit planului Toyota, magazinele de lux ar trebui să contribuie la imaginea la nivel global a mărcii premium Lexus. Producătorul auto va inaugura primul magazin Intersect By Lexus în Tokyo la sfarşitul lunii august, potrivit unui comunicat al grupului. Ulterior, vor fi deschise magazine şi în New York şi Dubai, se arată în comunicat, fără a fi precizat un calendar. Efortul de marketing al Lexus vine în contextul planurilor constructorului nipon de a-şi creşte notorietatea la nivel global, după ce doi ani consecutiv a avut în SUA vanzări mai slabe pe segmentul de lux comparativ cu BMW şi Mercedes-Benz. Mercedes conduce Lexus la vanzări şi în Japonia, piaţa de origine a Toyota.
