MOZAIC STIRI ECONOMICE: Distribuitorii farmaceutici romani, printre cei mai mari exportatori
Mediplus, Polisano şi Farmexim, trei dintre cei mai mari distribuitori farmaceutici din Romania, sunt alături de fabricile Europharm, Sandoz şi Infomed Fluids în top 10 al celor mai mari exportatori de medicamente în 2012, potrivit datelor INS. Astfel, Mediplus, parte a grupului A&D Pharma, se află pe primul loc în ierahia exportatorilor romani de medicamente, urmat de fabrica Europharm Braşov a britanicilor de la GSK, care ar putea fi închisă dacă nu se găseşte un cumpărător, şi de Polisano, distribuitor deinut de omul de afaceri sibian Ilie Vonica. Extinzand clasamentul, pe locul patru se regăseşte compania TMF Management, reprezentantul fiscal al producătorului de generice Sandoz, al elveţienilor de la Novartis, care deţine două unităţi de producţie de antibiotice la Targu Mureş, şi pe cinci firma Picara Trading din Bucureşti. Aceasta din urmă, înfiinţată în 2005 şi deţinută de Cristina Păun şi Răzvan Andrei Picu, figurează cu o autorizaţie din partea Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) de fabricaţie parţială (ambalare şi etichetare), inclusiv pentru medicamente care deţin autorizaţie pentru import paralel/distribuţie paralelă în state ale UE. În eşalonul 6-10, se regăsesc în ordine Vileus Med-Com, GlaxoSmithKline (GSK), SDS Inter Pharma, Farmexim, controlat de omul de afaceri Ovidiu Buluc, şi producătorul de soluţii perfuzabile Infomed Fluids Bucureşti, reprezentanţa din Romania a firmei italiene ACS Dobfar. Vileus Med-Com Piteşti are ca acţionar unic pe Gabriel Radu George şi în 2012 a raportat o cifră de afaceri de 2,4 ori mai mare faţă de 2011, de 169 milioane lei, şi un profit net în creştere de 3,7 ori, de 13,6 milioane lei, iar SDS Inter Pharma, înfiinţată în 2010 şi deţinută de doi cetăţeni britanici, Salman Ummar (55,2%) şi Aziz Imran (44,8%), şi-a dublat afacerile, la 85 milioane lei, şi a obţinut un profit net de patru ori mai mare, de 2,3 milioane lei. Cele două firme au ca obiect de activitate comerţul cu produse farmaceutice. Mediplus este cel mai mare distribuitor roman de medicamente, cu afaceri de peste 700 milioane euro anul trecut, Polisano ocupă locul al treilea, cu circa 300 milioane euro, iar Farmexim, controlat de omul de afaceri Ovidiu Buluc, se regăseşte pe locul patru, cu 285 milioane euro. Exporturile de medicamente s-au situat anul trecut la 882 milioane euro, din care, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din Romania (APMGR), exporturile producătorilor romani de medicamente se situează la peste 200 milioane euro, cu o creştere anuală de 10%. Printre producătorii farmaceutici din Romania care efectuează exporturi se numără Europharm, Sandoz, Infomed Fluids, Actavis, Terapia şi Antibiotice Iaşi. Restul de aproape 700 de milioane euro se împart între exporturile paralele şi exporturile realizate de companiile din Romania care sunt hub-uri comerciale pentru regiunea Europei Centrale şi de Est, precum Actavis.
Imperiul unui magnat roman se clatină
Producătorul de mobilă Elvila va implementa un plan de concedieri din cauza situaţiei financiare
Producătorul de mobilă Elvila, deţinut de Viorel Cataramă, concediază în perioada iulie-septembrie 66 de angajaţi, reprezentand 6,7% din totalul salariaţilor, iar cei mai mulţi provin din zona de producţie, măsura fiind agreată cu sindicatele, ca urmare a situaţiei financiare precare a firmei. Astfel, dintr-un total de 985 de salariaţi, vor fi disponibilizaţi 39 de salariaţi din secţia de producţie, în special de la fabrica Relaxa Mizil din judeţul Prahova, 20 de angajaţi de la divizia de vanzări şi şapte de la departamentul financiar. Scăderea vanzărilor în magazinele proprii, pe fondul prelungirii şi accentuării crizei economice, reducerea comenzilor pentru export, dar şi creşterea preţurilor la materii prime, materiale, energie şi combustibil au condus la decizia concedierii colective, se arată într-o notificare a Elvila SA către inspectoratele teritoriale de muncă şi agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din judeţele unde compania are puncte de lucru. Alţi factori care au determinat această decizie, luată în acord cu sindicatele, sunt închiderea magazinului şi depozitului din Piteşti, precum şi suspendarea activităţii magazinului şi depozitului din Călăraşi, după un incendiu produs luna mai. Compania preconizează că în perioada următoare nu există premisele pentru creşterea veniturilor, astfel încat să susţină toţi salariaţii, şi necesită măsuri urgente pentru reducerea cheltuielilor, inclusiv legate de personal, pentru a se evita intrarea în insolvenţă. Producătorul de mobilă va desfiinţa posturile vacante şi va concedia cu prioritate angajaţii care au două sau mai multe funcţii, cei care cumulează pensia cu salariul, cei care îndeplinesc condiţiile de pensionare, salariaţii care au surse proprii de venituri sau desfăşoară activităţi autorizate, precum şi persoanele care nu au copii în întreţinere. Dacă măsura afectează doi membri ai familiei, soţ şi soţie, decizia se va lua după consultarea familiei respective. Ultimii concediaţi vor fi cei cu copii în îngrijire şi persoanele văduve sau divorţate cu copii de întreţinut. Pentru a limita numărul disponibilizărilor, Elvila va indentifica opţiunile de redistribuire a salariaţilor în cadrul companiei în funcţie de numărul de comenzi şi de forţa de muncă existentă în diviziile afectate de concedierile colective şi va reduce la maxim costurile de producţie. Măsurile aplicate începand din primăvara anului trecut, de plafonare a cheltuielilor lunare cu materii prime şi materiale la 1,7 milioane lei, a celor cu salariile, inclusiv tichete de masă, la 1,35 milioane lei pe lună, dar şi pentru alte tipuri de cheltuieli, nu au fost suficiente, iar pierderile înregistrate de companie s-au adancit faţă de anii precedenţi.
Complexurile de birouri se ieftinesc în ritm alert
Valoarea complexului de birouri City Gate din Piaţa Presei, Bucureşti, a scăzut cu 9,7 milioane euro în primul semestru, la 159 milioane euro, iar centrele comerciale Galleria din Arad, Piatra Neamţ şi Buzău sunt evaluate la 35 milioane euro, cu 4 milioane euro mai mult faţă de finele lui 2012. Rata medie de ocupare a City Gate şi Galleria Arad era de 92% la jumătatea acestui an, cu o chirie de 14 euro pe metru pătrat pe lună, potrivit unui raport publicat marţi de dezvoltatorul israelian GTC, proprietarul clădirilor. Astfel, cele două proprietăţi sunt evaluate la 194 milioane euro. Valoarea City Gate a scăzut cu 2 milioane euro în trimestrul al doilea, după ce coborase cu 7,7 milioane euro în primele trei luni ale anului, reiese din raportările companiei. Mall-urile Galleria din Arad, Piatra Neamţ şi Buzău, ultimele două de vanzare, sunr evaluate în urcare cu 4 milioane euro în perioada aprilie-iunie, după stagnare în primul trimestru. GTC a avut venituri de 16,3 milioane euro în primul semestru în Romania şi Bulgaria, faţă de 29,7 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. Costurile totale înregistrate de companie în cele două ţări s-au înjumătăţit, de la 20,1 milioane euro la 9,9 milioane euro, astfel rezultand un profit brut de 6,3 milioane euro, faţă de 9,6 milioane euro în prima jumătate a lui 2012. GTC a anunţat în luna mai că nu mai poate construi mall-ul Galleria Bucureşti, după ce autorităţile au clasificat terenul ca zonă verde pentru alte scopuri, astfel că spaţiul nu mai poate fi utilizat pentru dezvoltarea centrului comercial. Compania a înregistrat o pierdere de 15,1 milioane euro în urma acestei decizii, reprezentand două treimi din valoarea terenului.
Romania, cea mai abruptă scădere din UE a lucrărilor de construcţii
Romania a avut în iunie cea mai abruptă scădere din UE a lucrărilor de construcţii, de 2,4% faţă de luna anterioară, faţă de creşteri de 0,7% în zona euro, respectiv 0,8% la nivelul întregii Uniuni Europene, potrivit datelor prezentate marţi de Eurostat. Astfel, în iunie faţă de mai, producţia din sectorul construcţiilor a crescut în patru state UE, a scăzut în alte şase şi a stagnat în Spania, Franţa şi Ungaria. Datele pentru celelalte state membre nu sunt disponibile. Cele mai putenice creşteri au fost înregistrate în Slovenia (10,5%), Polonia (5,3%), Germania (1,6%) şi Cehia (1,3%), iar cele mai abrupte scăderi în Romania (-2,4%), Portugalia (-2,2%) şi Suedia (-0,9%). Faţă de iunie 2012, lucrările de construcţii au scăzut cu 1,5% în UE, respectiv cu 3% în zona euro, cu evoluţii negative în 10 state şi pozitive în alte trei. Cele mai abrupte scăderi raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut au fost înregistrate în Polonia (-16,3%), Portugalia (-12%), Slovacia (-10,7%) şi Cehia (-9,8%), iar cele mai puternice creşteri în Ungaria (12,5%), Spania (4,1%) şi Suedia (3,1%).
În Dubai va fi ridicat cel mai înalt turn de birouri din lume
Administratorul unei platforme industriale din Dubai vrea să ridice cel mai înalt turn de birouri din lume, cu o înălţime de peste 520 de metri şi un cost estimat la aproximativ un miliard de dolari, deşi aproape jumătate din spaţiile de birouri din metropolă sunt neocupate, transmite Bloomberg. Ahmed Bin Sulayem, preşedintele zonei industriale Dubai Multi Commodities Centre (DMCC), deţinută de stat, a declarat că Dubai poate atrage chiriaşi şi investitori cu un astfel de proiect deoarece multe dintre spaţiile de birouri şi comerciale existente nu pot acomoda companii mari. Bin Sulayem a participat la dezvoltarea Almas Tower, un turn de birouri cu 68 de etaje, inaugurat în 2007, care era la acea dată cea mai înaltă clădire din Dubai. Almas Tower este ocupat în proporţie de 100%, cu alţi potenţiali chiriaşi pe lista de aşteptare, a precizat Bin Sulayem. "Criza ne-a arătat că proiectele bine proiectate, bine gandite, vor avea întotdeauna valoare şi vor atrage cerere. Rămanem fără spaţiu, iar cel mai înalt turn comercial din lume va contribui la atragerea mai multor companii", a declarat oficialul. În prezent, cea mai înaltă clădire de birouri din lume este Taipei 101, din Taiwan, la 508 metri şi 101 etaje. Boom-ul pieţei imobiliare din Dubai a lăsat în urmă un stoc uriaş de spaţii de birouri neatractive pentru companii din diverse motive, de la design la locaţie şi chiar acţionariat.
Cartelul berarilor
Mai mulţi mari producători de bere din Germania au manipulat timp de două decenii preţurile la bere prin formarea unui cartel şi ar putea primi amenzi totalizand sute de milioane de euro, potrivit săptămanalului german Focus, preluat de publicaţia Der Spiegel. În ultima perioadă au apărut în mai multe randuri în presa germană informaţii referitoare la o investigaţie a autorităţilor privind un cartel al berii, dar dezvăluirile Focus arată amploarea conspiraţiei producătorilor de bere, notează Der Spiegel. Potrivit unui document al autorităţilor federale obţinut de Focus, companii mari producătoare de bere din Germania s-au înţeles ilegal în privinţa preţurilor aproape două decenii. Şeful companiei Veltins, Volker Kuhl, a declarat anchetatorilor, în timpul unei investigaţii de la sfarşitul lunii ianuarie, că producătorii brandurilor de bere premium s-au pus de acord să crească preţurile în urma unor discuţii telefonice sau la întalniri organizate la evenimente ale industriei de profil. Ulterior transmiteau informaţiile şi producătorilor mai mici, a spus el.
Creditele neperformante au atins un nou record în Spania
Creditele neperformante din Spania au crescut în luna iunie la un nivel record, de 11,6% din soldul total, sau 176,4 miliarde euro, pe fondul pieţei imobiliare îngheţate, recesiunii economice şi şomajului ridicat. Astfel, rata creditelor neperformante a urcat de la 11,2% în luna mai şi a depăşit recordul anterior, de 11,4%, înregistrat în noiembrie, potrivit Guardian. Creditele neperformante acumulate în urma prăbuşirii pieţei imobiliare, în 2008, răman o problemă nerezolvată, iar şomajul record de 26,3% împinge tot mai multe persoane fizice spre default. Mai multe bănci, printre care şi BBVA, a doua mare instituţie financiară din Spania, estimează că nivelul creditelor neperformante va continua să crească pană în primul trimestru al anului viitor. Zona euro a ieşit din recesiune în trimestrul al doilea, cu o creştere economică de 0,3% faţă de primele trei luni ale anului, în principal datorită evoluţiei peste aşteptări a Germaniei şi Franţei. Produsul Intern Brut al Spaniei a continuat să scadă, însă unii economişti anticipează că statul iberic, a patra mare economie din zona euro, va reveni pe creştere înainte de sfarşitul acestui an.
Şomajul a ajuns la nivelul din 2005 şi 2006
Rata şomajului înregistrată în luna iulie, de 5,29 la sută, indică o creştere atat faţă de luna anterioară, cat şi faţă de aceeaşi lună a anilor 2012 şi 2011, un nivel asemănător pentru această perioadă fiind înregistrat în 2005 şi 2006, cand rata şomajului a fost 5,6, respectiv 5,1 la sută. Cele mai mici rate ale şomajului, în luna iulie, începand din anul 2001, au fost înregistrate în anii 2007 şi 2008, cand Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) raporta o rată de 3,8 la sută, respectiv aproximativ 340.000 de şomeri. La polul opus, cele mai mari rate ale şomajului înregistrate în luna iulie au fost în anii 2002 şi 2001, cand acestea au ajuns la 9,2 la sută, respectiv 8,3 la sută, ceea ce însemna că în Romania erau înregistraţi, oficial, 867.398 de şomeri, respectiv 798.319 în iulie 2001. În luna iulie a acestui an, ANOFM a raportat 466.932 de şomeri înregistraţi oficial, adică o rată de 5,29 la sută, nivel comparabil cu anii 2005 şi 2006, cand erau raportaţi 489.308 şomeri, respectiv 446.789 de persoane fără loc de muncă.
