MOZAIC STIRI ECONOMICE: Un sfert din managerii americani acordă bonusuri pentru incompetenţă
Aproape 25% din managerii din America de Nord acordă prime angajaţilor cu rezultate slabe, care nu-şi ating obiectivele, întrucât în multe cazuri şefilor le este greu să le explice acestora că sunt excluşi de la prime, arată un studiu citat de MarketWatch. În plus, 18% din managerii nord-americani nu reuşesc să stabilească criterii clare pentru acordarea bonusurilor, arată un studiu realizat pe baza unui sondaj de firma de consultanţă pentru resurse umane Towers Watson. "Este uşor pentru un manager să spună «Ai avut un an grozav», dar este dificil să poarte discuţiile despre neacordarea bonusurilor", a declarat Laura Sejen, de la Towers Watson. Practica de a răsplăti egal angajaţii ar putea avea impact negativ asupra afacerilor. Companiile care folosesc acest sistem se dezvoltă mai lent, câştigă mai puţin şi au o valoare mai redusă la listarea pe bursă, afirmă Nicholas Bloom, profesor de economie la Universitatea Stanford. "Pe scurt, îşi risipesc profiturile pentru că nu sunt administrate bine", a spus Bloom. Criteriile prea dure de performanţă pentru acordarea de bonusuri pot avea un impact negativ asupra conducerii şi moralului angajaţilor, însă plata de prime celor care nu le merită nu este, de asemena indicată. "Este o mare palmă peste faţa angajaţilor care muncesc mult pentru a asigura succesul afacerii. Aceştia se vor întreba: «De ce să muncesc din greu dacă pot să pierd vremea şi să primesc şi bonus?»", afirmă Tim Sackett, preşedinte al HRU Technical Resources, firmă de servicii pentru angajatorii din IT şi inginerie. Bonusurile ar putea avea un impact mai redus decât se crede în privinţa stimulării productivităţii. Astfel, mai puţin de 50% din angajaţii participanţi la sondaj au afirmat că există o legătură clară între bonusuri şi eficienţa la locul de muncă. De asemenea, potrivit unor studii, angajaţii cu rezultate bune au o probabilitate de 2,5 ori mai redusă de a părăsi compania pentru o majorare de salariu decât cei care nu îndeplinesc obiectivele, a declarat Michael Crom, vicepreşedinte la Dale Carnegie Training. Relaţia cu şeful direct, mândria de a face parte din companie şi încrederea în conducere pot fi la fel sau chiar mai importante decât banii, a spus el.
Estimările privind imigranţii români în M.Britanie în 2014 sunt "nefondate"
Numărul românilor şi bulgarilor care vor merge să muncească în Marea Britanie anul viitor ar putea fi de doar 20.000 şi nu de 300.000 după cum se vehiculează, potrivit unui grup de lobby transpartinic Migration Matters Trust, relatează The Observer. Atul Hatwal, directorul Migration Matters, a declarat că estimarea - mult mai mică decât cea a grupurilor rivale precum MigrationWatch - se bazează pe analiza caracteristicilor istorice ale migraţiei în UE şi pe oportunităţile limitate de locuri de muncă în domenii precum munca manuală. Hatwal a declarat că datele arată că aceste afirmaţii sunt nefondate şi provocatoare. "Noi credem că lobbyul antiimigraţie a strigat lupul de prea multe ori", a declarat el. "Afirmaţia lor este că 300.000 de noi imigranţi vor veni din România şi Bulgaria în 2014. Noi credem că acest număr va fi probabil în jur de 20.000 în perioada de varf".
În prezent, românii şi bulgarii pot lucra în Marea Britanie doar în baza unei vize obţinute de angajator, dacă sunt liber-profesionişti sau muncitori sezonieri. Restricţiile temporare impuse în 2007, când cele două ţări au aderat la UE vor expira la 31 decembrie.
Au "explodat" importurile de ceapă şi usturoi
România a importat, în primele patru luni din acest an, o cantitate de 27.589 tone de ceapă, usturoi şi praz, în creştere cu aproape 72 de procente faţă de perioada similară din 2012, în timp ce exporturile au fost de peste 18 ori mai mici în aceeaşi perioadă, respectiv de numai 1.487,6 tone, potrivit datelor furnizate Agerpres de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) privind comerţul cu produse agroalimentare în ţările intra şi extra comunitare. Valoarea importurilor de ceapă, ceapă franţuzească, usturoi, praz, dar şi alte legume aliacee din primele patru luni ale anului a depăşit 7,64 milioane de euro, în timp ce, în perioada similară din 2012, a totalizat 3,42 milioane de euro pentru 16.060,69 tone de astfel de legume aduse de pe piaţa externă.
Potrivit datelor MADR, încasările din exporturile de ceapă, usturoi şi praz au totalizat, în perioada menţionată, 588.099 euro, faţă de suma de 370.286 euro în primele patru luni ale anului trecut, când a fost exportată o cantitate de aproape două ori mai mică, respectiv de 800,23 tone. Atât exporturile cât şi importurile de ceapă, ceapă franţuzească, usturoi, praz, dar şi alte legume aliacee au fost realizate în şi din ţările Uniunii Europene şi extracomunitare. În 2012, în România a fost cultivată o suprafaţă de 33.000 de hectare cu ceapă uscată, în scădere cu 3% faţă de 2011, de pe care s-a obţinut o producţie de 337.000 tone, cu 14,4% mai puţin ca în 2011.
MAE către turiştii români: Reprogramaţi sejururile în Egipt
Ministerul român de Externe atenţionează cetăţenii români că situaţia de criză din Egipt continuă şi se poate extinde pe întreg teritoriul acestui stat, astfel că le recomandă turiştilor români să-şi reprogrameze sejururile la Marea Roşie, iar operatorilor de turism să nu rişte viaţa oamenilor. MAE aminteşte că, începând cu data de 14 august 2013, autorităţile egiptene au anunţat că s-a instituit starea de urgenţă şi au fost impuse restricţii de circulaţie, care se aplică în 14 guvernorate, respectiv în Cairo, Giza, Alexandria, Suez, Ismailia, Assiut, Sohag, Beni Suef, Minya, Beheira, South Sinai, North Sinai, Fayoum şi Qena. Este interzisă circulaţia în intervalul orar 19.00 şi 06.00. Starea de urgenţă va fi valabilă 30 de zile.
Cetăţenii români care se află în această ţară sunt sfătuiţi să se adreseze Ambasadei României în Egipt şi să îşi anunţe prezenţa în regiune, comunicând coordonatele personale, pentru a putea fi contactaţi în situaţii de urgenţă.
