Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Am importat peste 7.000 tone de hârtie igienică doar în trei luni

Ziarul de Vrancea
16 aug 2013 824 vizualizări
Valoarea achiziţiilor de hartie igienică din afara ţării s-a ridicat în primul trimestru la 13,3 milioane euro

România a importat, în primele trei luni din 2013, 7.004 tone de hârtie igienică, batiste, şerveţele demachiante şi pentru mâini în valoare de peste 13,337 milioane euro, se arată în datele provizorii publicate pe site-ul Ministerului Economiei. Astfel, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, greutatea acestor produse a scăzut cu 3,64%, iar valoarea s-a diminuat cu 2,11%.  În ceea ce priveşte importul de tampoane igienice şi tampoane interne, şerveţele şi scutece pentru copii acesta a fost de peste 6.296 tone, în valoare de peste 21,2 milioane euro. În primul trimestru din 2012 importul de astfel de produse a fost de 5.382 tone în valoare 17,247 milioane euro.  Potrivit unei anchete a Institutului Naţional de Statistică (INS), în primul trimestru din acest an o gospodărie a cheltuit lunar, în medie, 40,58 lei pe articole şi produse de îngrijire personală. Din această sumă, 3,95 lei au fost pentru săpun de toaletă, 20,78 lei pe articole de parfumerie şi cosmetică şi 15,85 lei pe alte articole pentru îngrijire personală.

Un roman consumă lunar 228 grame de dulciuri

România a importat, în primul trimestru din 2013, 10.879 tone de ciocolată şi alte preparate alimentare pe bază de cacao, se arată în datele provizorii publicate pe site-ul Ministerului Economiei. Faţă de aceeaşi perioadă a 2012, cantitatea a crescut cu 11,7%. În ceea ce priveşte valoarea celor 10.879 tone, aceasta se ridică la peste 34,7 milioane euro, în creştere cu 10,23% faţă de T1 2012.  Potrivit unei anchete a INS, un român a consumat, în medie, 228 grame de ciocolată, bomboane, rahat şi alte produse zaharoase pe lună, în primul trimestru din acest an. În mediul urban consumul a fost de 251 grame de persoană lunar, iar în mediul rural de 202 grame. În Bucureşti consumul a fost de 209 grame de ciocolată, bomboane, rahat şi alte produse zaharoase.

Importurile de cartofi, în creştere de 2,4 ori

Importurile de cartofi, în stare proaspătă sau refrigerată, au crescut de aproape 2,4 ori în primele patru luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2012, totalizând 84.841,7 tone, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) privind comerţul cu produse agroalimentare. Valoarea acestor importuri realizate din ţările intra şi extra comunitare s-a apropiat de 12 milioane de euro, în primele patru luni din 2013, faţă de cele 4,448 milioane de euro cheltuite în aceeaşi perioadă din 2012 pentru o cantitate de 35.655,8 tone. Pe de altă parte, în primele patru luni ale anului au fost livrate pe pieţele externe numai 2.748 tone de cartofi româneşti, în valoare de 607.582 euro, în timp ce în perioada similară din 2012 încasările au fost de numai 287.969 euro pentru o cantitate aproape similară, respectiv de 2.771,2 tone.  Potrivit datelor INS, preţul cartofilor a înregistrat în primele şapte luni din acest an o creştere cu 10,69% faţă de decembrie 2012, deşi în iulie cartofii s-au ieftinit cu 11,61%, faţă de luna anterioară. Producţia de cartofi a României se cifrează anual între 3 şi 4 milioane de tone, cantitate suficientă pentru asigurarea consumului intern - de circa două milioane de tone anual - dar şi pentru sămânţă (circa un milion de tone), procesare şi furaje (circa 40.000 de tone) şi cu toate acestea, importurile de cartofi sunt semnificative în ultimii ani. În România se raportează anual o suprafaţă cultivată cu cartofi în jurul valorii de 240.000 hectare, existând un număr de aproximativ 200 de exploataţii cu suprafaţa de peste 10 hectare, majoritatea fiind producători mici care deţin suprafeţe de la 0,10 până la 10 hectare. Românii consumă anual, în medie, 92 de kg/cartofi pe locuitor, situându-se pe locul IV în Uniunea Europeană. Suntem depăşiţi doar de Portugalia cu 126,9 kg/locuitor/an, Irlanda - 118,7 kg/locuitor/an şi Marea Britanie cu 112,4 kg/locuitor/an


Topul salariilor pe care le pot caştiga romanii în străinătate

cele mai mici salarii oferite românilor care muncesc în străinătate sunt în Grecia, Spania şi Cipru, iar cele mai mari în Marea Britanie şi Germania


Cele mai mici salarii oferite românilor sunt în ţările care au dificultăţi economice, respectiv, Grecia, Spania şi Cipru, dar scăderi se constată şi în Italia, pentru anumite domenii de activitate (îngrijire persoane vârstnice, hoteluri, turism, restaurante, catering sau curăţenie şi menaj), a declarat ieri, Brînduşa Deac, manager PR al platfomei de recrutare Tjobs.ro."În ţările care au dificultăţi economice, precum Grecia, Spania şi Cipru, românilor le sunt oferite cele mai mici salarii. Astfel, în Grecia primesc între 600 şi 900 euro/lună şi doar pentru anumite meserii se depăşeşte nivelul de 1.000 euro. În Spania, salariile sunt cuprinse între 200 şi 600 euro, dar în ultima vreme numai oferte pentru babysitter sunt disponibile. În Cipru, bucătarii pot primi până la 1.000 euro, celelalte oferte fiind între 600 şi 800 euro', a afirmat Brînduşa Deac.  Aceasta a adăugat că, în oferta salarială a Italiei, au apărut scăderi pentru anumite domenii de activitate cum ar fi îngrijire persoane vârstnice, hoteluri, turism, restaurante, catering sau curăţenie şi menaj.
Domeniile cu cele mai mici oferte salariale sunt internship (500 euro), îngrijire persoane vârstnice (de la 650 euro până peste 1.200 euro, dacă se cer studii medicale), curăţenie-menaj (de la 600 euro şi, foarte rar, mai mult de 1.000 euro pe lună). În domeniul hotelier şi în turism, salariile lunare pornesc de la 450 euro/lună - pentru personalul fără calificare, dar depăşesc 1.200 euro, pentru anumite posturi - bucătar sau recepţioner. Aceste oferte au incluse, de obicei, cazarea şi masă, iar o parte prevăd şi "bacşişuri" (tips), astfel că, uneori, câştigul net poate fi mai mare. Potrivit analizei Tjobs, românii care doresc să muncească în străinătate aplică la oferte salariale de cel puţin cinci ori mai mari decât cele din România. Contează însă numărul ofertelor, accesibilitatea (cerinţe minime de calificare şi limbă), dar şi cât de uşor se poate ajunge în respectiva ţară, de exemplu, în Marea Britanie, demersurile sunt mai greoaie, românii având încă restricţii pe piaţă muncii de acolo. Oferta salarială pentru românii care doresc să muncească în străinătate variază nu doar în funcţie de nivelul de experienţă într-un anumit domeniu, ci depinde şi de ţară, precizează o analiză Tjobs. "Am făcut o analiză a salariilor oferite pentru câteva dintre cele mai căutate oferte de muncă pe platforma online Tjobs.ro şi am constatat diferenţe semnificative. Astfel, pentru cei care doresc un post de îngrijitor pentru persoane vârstnice, diferenţa este de 1.400 euro lunar, între Marea Britanie, care oferă un salariu maxim de 2.300 euro, şi Italia, care oferă un salariu maxim de 900 euro", arată Brînduşa Deac. Între muncitorii agricoli necalificaţi din Italia sau Suedia şi cei din Germania, unde se câştigă cel mai bine, respectiv, 1.550 euro, diferenţa salarială este de 550 euro. Ospătarii primesc 1.400 euro/lună în Marea Britanie şi cel mult 700 euro - în Cipru. În majoritatea ofertelor de acest fel, angajatorul pune la dispoziţia angajatului cazare şi masă. Şi nivelul câştigurilor bucătarilor depinde de ţară. Între Marea Britanie şi Cipru diferenţa este de 800 euro, cele mai mari câştiguri fiind în Regatul Unit (1.800 euro/lună). În majoritatea ofertelor analizate de Tjobs, se specifică şi faptul că angajatorul pune la dispoziţia angajatului cazarea şi masă. Nu au fost luate în considerare ofertele pentru bucătari şefi. Pentru cei care doresc să muncească în construcţii şi sunt specializaţi în meserii specifice, diferenţa este de 700 de euro lunar, între Polonia (1.800 euro) şi Franţa sau Germania unde salariul poate atinge 2.500 euro.  Asistenţii medicali care doresc să profeseze în clinici sau spitale din străinătate, mai puţin în centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice, au de ales între între Elveţia, care oferă până la 2.250 de euro/lună, şi Italia, unde salariul maxim este de 1.700 de euro. Cea mai mică diferenţa salarială, doar 300 euro, se întâlneşte în cazul şoferilor profesionişti. În Italia, aceştia primesc cel mult 2.000 euro, iar în Olanda, 1.700 euro.

S-a dat verde pentru opt proiecte fotovoltaice şi două parcuri eoliene

Comitetul de reglementare din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a aprobat în şedinţa din 14 august 2013, autorizaţii de înfiinţare pentru opt proiecte de producere a energiei din surse fotovoltaice şi pentru două parcuri eoliene, potrivit unui document postat pe site-ul instituţiei. În luna iulie 2013, ANRE a acordat 39 de autorizaţii de înfiinţare pentru proiecte fotovoltaice, două pentru eoliene, două pentru producerea energiei pe bază de biomasă şi o autorizaţie pentru producerea de energie hidro. Aceasta deşi, de la 1 iulie, proiectele fotovoltaice primesc doar 4 certificate verzi pe MWh, faţă de 6 certificate, restul fiind amânate până în 2017. Proiectele eoliene primesc doar un certificat din două, iar microhidrocentralele, două certificate din trei, potrivit Ordonanţei de Urgenţă 57/2013. Capacitatea instalată în centrale fotovoltaice a înregistrat un salt spectaculos în prima jumătate a anului 2013, fiind de 7,6 ori mai mare comparativ cu sfârşitul anului trecut, potrivit datelor Transelectrica. Astfel, dacă la 31 decembrie 2012 existau în România parcuri fotovoltaice cu o capacitate cumulată de 49,3 MW, la 30 iunie 2013 erau în funcţiune proiecte de 378,5 MW.  Parcurile eoliene au evoluat de la 1.822 de MW la finele anului 2012, la 2.163 de MW la finele primului semestru. În schimb, situaţia nu s-a schimbat prea mult în ceea ce priveşte proiectele pe biomasă, a căror capacitate a crescut de la 39,7 MW la finele anului trecut, la 43,2 MW. De asemenea, capacitatea instalată în microhidrocentrale a ajuns de la 425 de MW la 472 de MW.  Producătorii de energie fotovoltaică îşi vor pierde acreditarea şi nu vor mai primi certificate verzi dacă, până la 15 ianuarie 2014, nu fac dovada că terenurile pe care sunt amplasate panourile fotovoltaice nu fac parte din circuitul agricol, se arată într-un ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), publicat luni în Monitorul Oficial. Ordinul stabileşte faptul că documentaţia de acreditare trebuie să includă 'dovada că terenurile pe care sunt situate centralele electrice fotovoltaice nu se află în circuitul agricol la 31 decembrie 2013'.  În plus, nici operatorii care sunt acreditaţi deja şi produc energie în prezent nu vor mai primi certificate verzi dacă terenul pe care sunt amplasate mai este în circuitul agricol la 31 decembrie. 'Operatorii economici acreditaţi de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei până la 31 decembrie 2013 au obligaţia de a transmite la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, până la data de 15 ianuarie 2014, documentul justificativ care atestă că terenurile pe care sunt situate centralele electrice fotovoltaice nu se află în circuitul agricol la 31 decembrie 2013', se arată în document.

Şefii la Direcţiile Regionale Antifraudă vor fi numiţi luni

Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că numirile celor opt şefi ai Direcţiilor Regionale Antifraudă vor fi făcute luni după care vor fi organizate concursuri pentru înfiinţarea acestor structuri regionale. "Cred că numirile le fac luni, după care ei organizează concursurile", a spus Ponta într-o conferinţă de presă. El a apreciat că Direcţiile Regionale Antifraudă vor fi funcţionale cât mai repede şi că "sunt în line dreaptă", adăugând că regionalizarea ANAF este un prim test privind capacitatea administrativă la nivel de regiune. "Direcţia Antifraudă este o idee de reformă a administraţiei fiscale pe care n-a realizat-o nimeni în ultimii 20 de ani. Unul dintre jurnalişti pe bună dreptate spunea că e un fel de DNA al Finanţelor. Da, pentru că Direcţia Antifraudă va fi complet independentă şi politic şi administrativ. Răspunde în faţa mea ca prim-ministru. Are răspunderi şi colaborare legală şi directă cu Parchetul şi cu serviciile de informaţii, care au atribuţii în combaterea evaziunii fiscale şi contrabandei", a spus Ponta.  El a arătat că Direcţia Regională pentru zona de nord-est a fost înfiinţată la Suceava, care este un judeţ de graniţă, un judeţ puternic din punct de vedere economic. "Am considerat că este foarte bine ca sediul direcţiei să fie aici, evident cu competenţe pe toată regiunea de dezvoltare nord-est", a spus premierul.  El a mai declarat că îşi doreşte ca Direcţia Antifraudă de la Suceava, responsabilă pentru zona de nord a Moldovei, să aibă rezultate în combaterea contrabandei şi evaziunii fiscale.  "Trebuie să strângem resurse la buget pentru a avea pentru spitale, pentru drumuri, pentru şcoli, pentru mănăstiri, pentru tot ceea ce trebuie întreţinut din banul public", a spus premierul.

Hidroelectrica are un nou Directorat
 
Producătorul de electricitate Hidroelectrica, controlat de stat prrin Ministerul Economiei, are un nou Directorat, care va fi condus în continuare de Mihai Stănculescu, iar Consiliul de Supraveghere a fost reconfirmat şi completat, au declarat pentru MEDIAFAX surse din compania de stat. Din noul Directorat mai fac parte Aurel Cocoş, prezent şi pânã acum în această structură de conducere, Eugen Bădean, nimit director general comercial, Ovidiu Agliceru, numit director general tehnic, şi Mihai Teleanu, director general de dezvoltare. Brădean vine din compania Electrica, controlată tot de stat, unde a ocupat poziţia de director de strategie. Agliceru a preluat funcţia de director general tehnic, anterior deţinând poziţia de director control intern. "Mandatul Directoratului este provizoriu şi va dura până când Consiliul de Supraveghere va face eventuale schimbări, sau cel târziu până când un nou Consiliu de Supraveghere numit conform OUG 109 (privind guvernanţa corporativă - n.r.) va selecta un nou Directorat", au precizat sursele. Din nou Directorat nu mai face parte Dragoş Zachia-Zlatea, fost director general al Hidroelectria. Reprezentantul Fondului Proprietatea, care deţine 19,94% din acţiunile Hidroelectrica, s-a opus numirii Directoratului şi a votat "împotrivă" la toţi candidaţii, au menţionat sursele. Adunarea Generală a Acţionarilot Hidroelectrica a revocat miercuri întregul Consiliu de Supraveghere, iar apoi i-a reconfrimat pe toţi cei care ocupau aceste poziţii şi a numit doi membri pe locurile vacante. Remus Borza (preşedinte), Ioan Mihăilă, Remus Vulpescu, Mihai Groşan şi Oana Truţă au fost reconfirmaţi, iar Elena Popescu şi pe Gabriela Sandu, ambele reprezentând statul, au fost numite pe locurile vacante. Borza deţine firma Euro Insol, adminstratorul judiciar al Hidroelectrica în perioada insolvenţei, respectiv iunie 2012-iunie 2013.

HP România vanează un contract masiv de la Poştă

HP România a depus, marţi, singura ofertă în cadrul licitaţiei organizată de Poşta Română pentru furnizarea de echipamente IT, valoarea contractului ridicându-se la 7,94 milioane de lei (TVA inclusă). Potrivit caietului de sarcini, operatorul poştal naţional va achiziţiona servere cu monitor - 940 bucăţi, staţii de lucru cu monitor - 3.400 bucăţi, imprimante matriceale format A3 şi A4 - 2.210 bucăţi, sisteme notebook - 30 unităţi şi imprimante laser format A4 alb-negru şi color - 90 bucăţi. Noile echipamentele IT le vor înlocui pe cele vechi aflate în dotarea unităţilor poştale. Poşta este cel mai mare operator local de profil şi are o reţea teritorială de 5.600 de unităţi poştale şi 32.000 de angajaţi. Acţionarii companiei sunt Ministerul pentru Societatea Informaţională - 75% şi Fondul Proprietatea - 25%. Cu afaceri de 1,26 miliarde de lei în 2012, compania avea la sfârşitul anului trecut datorii totale de 568,2 milioane de lei, în creştere cu 2,9% faţă de 2011.

Corporaţiile o vor pe Merkel cancelar

Şefii marilor companii cu afaceri internaţionale speră că Angela Merkel îşi va păstra postul de cancelar după alegerile parlamentare din Germania, programate în septembrie, întrucât ar consolida perspectivele economice ale zonei euro, arată un sondaj citat de Financial Times. Alegerile parlamentare din Germania vor avea loc la 22 septembrie, iar unele proiecte europene importante, precum formarea unei uniuni bancare, au fost blocate până la încheierea votului. Din cei peste 1.500 de directori de companii consultaţi în cadrul sondajului trimestrial FT/Economist Global Business Barometer, peste 60% au afirmat că ar fi mai încrezători în perspectivele economice ale Europei dacă Merkel îşi păstrează funcţia de cancelar. Doar 16% afirmă că ar avea mai puţină încredere, în timp ce restul au răspuns că nu ştiu. Deşi zona euro a revenit pe creştere economică în aprilie-iunie, după şase trimestre de contracţie, doar 7% dintre şefii de companii consultaţi consideră încheiată criza din zona euro, în timp ce peste 80% afirmă că uniunea monetară se confruntă în continuare cu dificultăţi. Principalele riscuri sunt cele economice şi din piaţa financiară, precum şi cele politice, au adăugat aceştia. Procentajul directorilor de companii care se aşteaptă la îmbunătăţirea situaţiei economiei globale este uşor mai ridicat decât al celor care anticipează o înrăutăţire a situaţiei, arată sondajul.


Google, în război cu Microsoft

Google a blocat din nou aplicaţia de YouTube dezvoltată de Microsoft pentru Windows Phone, sistem de operare destinat smartphone-urilor, acuzând că încalcă termenii şi condiţiile de utilizare a site-ului, după ce versiunea iniţială a acesteia a fost dezactivată în luna mai. Aplicaţia pentru Windows Phone a fost lansată în această săptămâna de Microsoft, la mai multe luni după ce Google a dezactivat în mai versiunea iniţială, întrucât nu afişa publicitatea Google. "Din păcate, Microsoft nu a operat îmbunătăţirile necesare browser-ului, pentru a permite o experienţă YouTube adecvată, şi a relansat o aplicaţie care încalcă termenii şi condiţiile de utilizare. Aceasta a fost dezactivată", se arată într-un comunicat al Google, citat de publicaţia americană Forbes. Unul dintre vicepreşedinţii Microsoft a afirmat, într-o postare pe blog, că Google inventează motive pentru a bloca aplicaţia. "Ni se pare că motivele Google pentru blocarea aplicaţie sunt inventate, astfel încât să nu putem asigura utilizatorilor noştri aceeaşi experienţă de care au parte utilizatorii Android şi iPhone. Obstacolele create de Google sunt imposibil de depăşit, iar ei ştiu asta", a declarat David Howard, vicepreşedinte şi adjunct al şefului departamentului juridic al Microsoft. Un purtător de cuvânt al Microsoft a declarat, însă, pentru portalul The Verge, că cele două companii lucrează pentru a remedia situaţia. Microsoft întâmpină dificultăţi pe pe piaţa smartphone, dominată autoritar de sistemul de operare Android al Google, urmat de iOS al Apple.

China vrea să ancheteze Oracle şi IBM

China pregăteşte anchetarea companiilor IBM, Oracle şi EMC Corp din cauza unor chestiuni legate de securitate, ca urmare a dezvăluirilor fostului contractor american Edward Snowden privind programul masiv de spionaj al agenţiei americane NSA, inclusiv în China. Companiile vor fi investigate de Ministerul Siguranţei Publice şi un centru de cercetare al executivului chinez, potrivit presei locale, preluate de New York Times. Informaţia referitoare la anchetă vine după ce Snowden a dezvăluit programul masiv de spionaj al NSA atât în SUA cât şi în străinătate, inclusiv accesarea fără permisiune a unor reţele informatice importante ale universităţilor din China şi Hong Kong. Documentele furnizate presei de Snowden arată că NSA a avut acces la volume mari de date, precum emailuri sau înregistrări video ale companiilor mari din IT, inclusiv Facebook şi Google, în cadrul unui program guvernamental numit Prism. "În prezent, din cauza superiorităţii tehnologice, multe din sistemele noastre tehnologice de bază sunt dominate de echipamente şi programe software ale companiilor din străinătate, dar scandalul Prism implică probleme legate de siguranţa naţională", a scris, vineri, publicaţia Shanghai Securities News. China, acuzată în mod repetat de spionaj cibernetic de către SUA, s-a folosit de acuzaţiile aduse de Snowden pentru a învinui Statele Unite de ipocrizie. Autorităţile de reglementare chineze şi poliţia au început în ultimele săptămâni o serie de investigaţii vizând practicile de afaceri ale companiile străine, dar şi locale.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.