Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Economia se taraie

Ziarul de Vrancea
14 aug 2013 629 vizualizări
Economia a avansat cu 0,3% în trimestrul al doilea, creşterea fiind de 1,7% în primul semestru

Produsul Intern Brut (PIB) a urcat în trimestrul al doilea, faţă de precedentele trei luni, cu 0,3%, astfel că în prima jumătate a anului creşterea economică s-a plasat la 1,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, estimează Institutul Naţional de Statistică (INS). "Conform primelor estimări, Produsul intern brut în trimestrul II 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,3% comparativ cu trimestrul I 2013 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,3% pe seria brută şi cu 1,2% pe seria ajustată sezonier", arată INS, într-un comunicat. În primul semestru, PIB a avansat cu 1,7%, atât pe serie brută cât şi pe serie ajustată sezonier. Economia a fost susţinută de creşterile de circa 6% înregistrate în primul semestru de exporturi şi producţia industrială. Ritmul de creştere a fost însă limitat de lipsa lucrărilor de infrastructură şi de scăderea investiţiilor, atât cele străine cât şi cele realizate de stat, şi este mai mic decât cel estimat de premierul Victor Ponta. La jumătatea lunii iulie Ponta a declarat pentru Bloomberg că economia României ar putea creşte în acest an cu o rată mai mare faţă de cea prognozată iniţial, după o majorare a PIB de 2,4% în primul semestru. În primul trimestru economia a urcat cu 0,7% faţă de trimestrul anterior, ca serie brută, şi cu 2,2% comparativ cu primele trei luni ale anului precedent. INS va anunţa 4 septembrie datele provizorii privind evoluţia PIB în trimestrul al doilea. Săptămâna trecută, BNR a revizuit prognoza de creştere economică din acest an la peste 2%, pe baza evoluţiei exporturilor, a producţiei industriale şi a anului agricol bun. De asemenea, Fondul Monetar Internaţional a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României pentru acest an la 2% şi la 2,25% anul viitor. Anterior, FMI şi autorităţile române estimau o creştere de 1,6% în acest an şi de 2% anul următor.

Zona euro a ieşit din recesiune

Zona euro a ieşit din recesiune în trimestrul al doilea, cu o creştere eocnomică de 0,3% faţă de primele trei luni ale anului, după o perioadă de un an şi jumătate de contracţie economică, cea mai îndelungată perioadă de declin de la adoptarea monedei unice europene, în 1999. Media estimărilor economiştilor indica o creştere de 0,2% în zona euro în trimestrul al doilea. În primele trei luni ale anului, PIB-ul zonei euro a scăzut cu 0,3% faţă de ultimul trimestru din 2012. Cu inflaţia la 1,6% şi un şomaj record de 12,1%, situaţia economică rămâne una dificilă în Europa. Pieţele nu au afişat o reacţie semnificativă după publicarea datelor privind PIB-ul zonei euro, potrivit Wall Street Journal.  Moneda euro este în stagnare faţă de dolar, la aproximativ 1,32 dolari pe euro, iar cotaţiile obligaţiunilor guvernamentale germane nu înregistrează variaţii semnificative, situaţie similară şi pe bursele vest-europene. Economia zonei euro a ieşit în trimestrul al doilea din cea mai lungă recesiune înregistrată de la formarea blocului monetar, în principal datorită creşterilor înregistrate de Germania şi Franţa, pe fondul primei perioade prelungite de linişte pe pieţele financiare de la izbucnirea crizei datoriilor de stat, în urmă cu trei ani, notează Bloomberg. Faţă de trimestrul al doilea al anului trecut, economia zonei euro a scăzut cu 0,7%, potrivit Eurostat. PIB-ul Uniunii Europene a crescut cu 0,3% în trimestrul al doilea faţă de primele trei luni ale anului, dar a înregistrat o contracţie de 0,2% raportat la perioada corespunzătoare a anului trecut. Germania şi Franţa, cele mai mari economii europene, au înregistrat creşteri de 0,7%, respectiv 0,5% ale PIB în intervalul aprilie-iunie faţă de primul trimestru din acest an, depăşind estimările economiştilor.

Afacere controversată la varful asigurărilor
u ANI cere cercetarea fostului vicepreşedinte al CSA Tudor Baltă pentru conflict de interese

ANI a cerut Parchetului Curţii de Apel Constanţa să îl cerceteze pe fostul vicepreşedinte al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) Tudor Baltă, pentru conflict de interese, întrucât a participat la şedinţa în care s-a aprobat funcţionarea unei societăţi în care este acţionar. Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Tudor Baltă a participat, în calitate de vicepreşedinte al CSA, la şedinţa Consiliului din 3 august 2010, în cadrul căreia s-a aprobat cererea Companiei de Asigurări Reasigurări Exim (CARE) România SA de obţinere a autorizaţiei de funcţionare ca societate de asigurare, în condiţiile în care deţine 30.000 de acţiuni la această firmă. Tudor Baltă a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în perioada 28 iunie 2006 - 29 aprilie 2013, a precizat ANI, într-un comunicat de presă remis, ieri, presei. Astfel, ANI a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa să verifice dacă există indicii privind săvârşirea de către Tudor Baltă a infracţiunii de conflict de interese, prevăzută de articolul 253 indice 1 din Codul Penal. Potrivit articolului 253 indice 1 din Codul Penal, "fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă".  ANI a precizat că Tudor Baltă a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum şi drepturile de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Baltă consideră că nu a existat conflict de interese atunci când a participat la şedinţa în care a fost aprobată funcţionarea unui asigurător unde este acţionar, pentru că avea alte atribuţii şi acţiunile reprezentau doar 0,9% din capitalul societăţii. "În opinia mea, nu am fost în conflict de interese atunci când am participat la şedinţa în care asigurătorul CARE România a primit autorizaţia de funcţionare. În calitate de vicepreşedinte al fostei Comisii de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) aveam atribuţii în coordonarea Fondului de Garantare şi în domeniul reglementărilor contabile. Atribuţiile privind autorizarea unei companii de asigurare sau a unui broker de asigurări erau de competenţa preşedintelui CSA şi a celuilalt vicepreşedinte CSA", a declarat Tudor Baltă. El mai spune că pachetul de acţiuni deţinut la CARE România SA la momentul autorizării reprezenta 0,9% din capitalul social al companiei. "Conform Legii 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supravegherea asigurărilor, pentru a fi incompatibil, ar fi trebuit să deţin peste 10% din capitalul social al CARE România", a spus fostul vicepreşedinte al CSA.

Dezvăluirile Consiliul Fiscal l-au supărat pe Ponta

Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că reprezentanţii Consiliului Fiscal "au avut o mică eroare" la calculul veniturilor bugetare şi că gradul de realizare a încasărilor este de 60%. "Cred că cei de la Consiliul Fiscal au avut o mică eroare. (...) Mai discutaţi cu dânşii o dată, că nu e grav să greşeşti, ci să perseverezi", le-a spus Ponta membrilor cabinetului. Consiliul Fiscal a anunţat marţi că execuţia veniturilor bugetare în primele şase luni arată "o nerealizare semnificativă, de peste 6,5 miliarde lei" faţă de programul aferent primului semestru, respectiv încasări reprezentând doar 93,7% din suma programată, excluzând impactul schemelor de stingere în lanţ a unor obligaţii bugetare de tip swap. "Cele mai mari nerealizări de venituri faţă de program au fost înregistrate în cazul sumelor primite de la UE (-3.347 milioane lei), impozitului pe profit (-827 milioane lei), accizelor (-713 milioane lei), TVA (-485 milioane lei) şi veniturilor nefiscale (-467 milioane lei)", se arată într-un comunicat al Consiliului Fiscal, transmis marţi. Potrivit datelor anunţate de Ministerul Finanţelor Publice, veniturile la buget au însumat în primul semestru 97,544 miliarde lei, reprezentând 15,6% din PIB, în creştere cu 4,8% faţă de veniturile colectate în prima jumătate a anului trecut. Consiliul Fiscal arată însă că execuţia la şase luni fără influenţele swap indică 97,3 miliarde lei, sub nivelul programat, de 103,81 miliarde lei. Consiliul a concluzionat că rectificarea bugetară decisă la finele lunii iulie de către Guvern încalcă mai multe reguli fiscal bugetare, cea mai importantă fiind ţinta de deficit, şi a fost făcută pe baza unor proiecţii nerealiste, numai din impozitul pe venit şi contribuţii din asigurări veniturile fiind supraestimate cu 1 miliard de lei. Consiliul arată că majorarea proiecţiei veniturilor bugetare se datorează exclusiv unei noi scheme de stingere "în lanţ" de tip swap a arieratelor bugetare. Conform acestei scheme, încă 1,12 miliarde lei vor fi transferaţi din bugetul de stat către bugetele locale şi către anumite companii de stat, astfel încât în final aceste transferuri să conducă la stingerea unor obligaţii restante către buget, efectul schemei fiind unul neutru asupra deficitului bugetar.

Fiscul strange cu zece maini şi dă numai cu una

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) rambursează în august TVA în valoare de 1,272 miliarde lei pentru deconturile cu opţiune de rambursare existente la 5 august 2013, a anunţat miercuri instituţia. Deconturile cu compensare şi restituire totalizează 1,231 miliarde lei, din care se compensează suma de 43,22 milioane lei şi se restituie 1,188 miliarde lei, se arată într-un comunicat al ANAF. Totodată, deconturile cu compensare integrală totalizează 40,76 milioane lei. În cazul compensărilor totale sau parţiale se soluţionează toate deconturile pentru care s-a emis decizia de rambursare, iar în cazul sumelor de restituit plata se efectuează în două tranşe, respectiv 442,8 milioane lei la 9 august şi 745,93 milioane lei la 29 august.

Investitorul agresiv Carl Icahn sparge trezoreria Apple

Miliardarul american Carl Icahn a preluat o participaţie de 1,5 miliarde de dolari la Apple şi face presiuni pentru a determina compania să răscumpere acţiuni utilizând rezervele uriaşe de lichidităţi acumulate, care se apropiau de 150 miliarde de dolari la jumătatea anului. Apple a anunţat în acest an că a alocat 55 miliarde de dolari în cash pentru dividende speciale şi răscumpărarea de acţiuni, schema urmând să fie desfăşurată până la finele anului 2015. Cea mai mare parte din rezervele companiei au fost acumulate în afara Statelor Unite, astfel că programul de răscumpărare în beneficiul acţionarilor va fi finanţat în mare măsură prin credite, pentru a evita plata taxelor aferente profitului repatriat. Carl Icahn, cunoscut ca unul dintre cei mai agresivi investitori, insistă ca Apple să deruleze de urgenţă programul de răscumpărare, considerând că preţul actual al acţiunilor este unul scăzut, avantajos pentru companie. "E o decizie uşoară să cumperi acţiuni la o companie care se poate împrumuta la dobânzi scăzute. Chiar şi cu profitul în stagnare, credem că acţiunile ar trebui să valoreze 625 de dolari", a afirmat Icahn. Acţiunile Apple erau cotate la 489,57 dolari la finalul şedinţei de marţi, când au crescut cu 5% după apariţia informaţiilor privind investiţia lui Icahn, notează Wall Street Journal. Deşi investitorul nu a precizat valoarea investiţiei, surse apropiate situaţiei au declarat pentru WSJ că este vorba despre 1,5 miliarde de dolari. Miliardarul estimează că Apple poate obţine finanţare la o dobândă de aproximativ 3%, iar preţul optim pentru răscumpărarea de acţiuni ar fi de 525 dolari pe unitate. Icahn s-a folosit de Twitter pentru a-şi promova mutarea şi intenţiile. Investitorul este cunoscut pentru acumularea de participaţii semnificative la diverse companii şi implicarea agresivă în decizii de management care pot creşte pe termen scurt valoarea acţiunilor.

Vânzările de smartphone-uri le-au depăşit pe cele de telefoane simple

Vânzările de smartphone-uri la nivel global le-au depăşit în trimestrul al doilea pentru prima dată pe cele de telefoane mobile simple, după ce au consemnat un avans de 46,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit firmei de cercetare Gartner, citată de MarketWatch. Pe ansamblul anului 2013, Gartner se aşteaptă ca vânzările de telefoane mobile, smartphone-uri şi telefoane cu funcţii de bază, să se situeze la 1,82 miliarde de unităţi. Vânzările globale de smartphone-uri au crescut în trimestrul al doilea cu 46,5%, la 225 milioane de unităţi, în timp ce telefoanele mobile simple s-au situat la numai 210 milioane de unităţi în aceeaşi perioadă. Pe piaţa smartphone, sistemul de operare Android, al grupului Google, şi-a întărit poziţia, cu o cotă de piaţă de 79% în trimestrul al doilea, comparativ cu 64,2% în perioada similară din 2012. Cota de piaţă a sistemului de operare iOS al Apple, principalul rival al Google, a scăzut de la 18,8% la 14,2%.

Brazilia cere  de la Samsung 100 milioane dolari

Brazilia a intentat un proces Samsung referitor la condiţiile dificile de muncă de la o fabrică operată de grupul sud-coreean în regiunea Amazonului şi cere daune de peste 100 de milioane de dolari, a anunţat Ministerul Muncii, citat de AFP. Autorităţile au descoperit că angajaţii fabricii lucrau până la 15 ore pe zi, inclusiv zece ore în picioare, iar în unele situaţii ajungeau să lucreze şi aproape o lună fără zile libere. Verificările au vizat fabrica Manaus, una dintre cele mai mari 25 de unităţi de producţie ale grupului. Fabrica are 6.000 de angajaţi şi aprovizionează America Latină. Samsung "îşi supune angajaţii riscului de îmbolnăvire din cauza activităţii repetitive şi a ritmului intens de lucru la liniile de asamblare", a notificat Ministerul Muncii. Guvernul brazilian vrea să obţină "daune morale colective" de 250 milioane de reali (108 milioane de dolari) în procesul intentat Samsung. Grupul se confruntă deja cu circa 1.200 de plângeri depuse de angajaţii fabricii. Samsung a informat, miercuri, că va coopera cu autorităţile.

Tarom, la un pas să bat palma cu Poşta Română

Operatorul aerian Tarom a depus singura ofertă în cadrul licitaţiei organizată de Poşta Română pentru achiziţionarea de servicii de transport aerian al trimiterilor poştale internaţionale, valoarea estimată a contractului fiind de 1,43 milioane de euro (inclusiv TVA) pentru 12 luni. "Cantităţile maxime, pentru toate destinaţiile, ce fac obiectul contractului sunt 676.460 kg pentru trimiterile prioritare şi 201.016 kg pentru cele neprioritare", se precizează în caietul de sarcini al licitaţiei. Poşta este cel mai mare operator local de profil şi are o reţea teritorială de 5.600 de unităţi poştale şi 32.000 de angajaţi. Acţionarii companiei sunt Ministerul pentru Societatea Informaţională - 75% şi Fondul Proprietatea - 25%.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.