MOZAIC STIRI ECONOMICE: Guvernul a atras numai 6% din investiţiile pe care şi le-a propus: Străinii aduc investiţii cu punguţa
Investiţiile străine directe atrase de România în primul semestru au totalizat 666 milioane de euro, în scădere cu 19% faţă de perioada similară a anului anterior, când fluxul de capital străin intrat pe piaţa locală a atins 826 milioane de euro. Creditele intragrup au însumat 570 milioane euro, iar participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au totalizat 96 milioane euro, potrivit datelor BNR. Guvernul îşi propune să atragă până la sfârşitul anului investiţii de "minimum 10 miliarde euro" în energie, resurse minerale, agricultură, industrie şi infrastructură, care să creeze cel puţin 50.000 locuri de muncă, conform planului naţional lansat în iulie. Executivul mizează în acest sens şi pe relansarea relaţiilor politice şi economice externe atât cu Europa, cât şi cu Asia. Anul trecut investiţiile străine directe atrase de România au scăzut pentru al patrulea an consecutiv, la 1,6 miliarde de euro, reducerea fiind de 11% faţă de nivelul de 1,8 miliarde de euro consemnat în 2011. Pe de altă parte, contul curent al balanţei de plăţi a avut în primul semestru un excedent de 695 milioane euro, faţă de un deficit de 2,78 miliarde euro în aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale şi al veniturilor, respectiv surplusului înregistrat de balanţa serviciilor. Deficitul balanţei comerciale a scăzut cu 2,02 miliarde euro, la venituri reducerea a fost de 356 milioane euro, iar balanţa serviciilor a avut un surplus de 1,15 miliarde euro, faţă de un deficit de 21 milioane euro, a anunţat luni Banca Naţională a României. Datoria externă pe termen mediu şi lung la 30 iunie însuma 78,91 miliarde euro (79,8% din total datorie externă), în creştere cu 0,3% faţă de 31 decembrie 2012. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie o valoare de 19,91 miliarde euro (20,2% din total datorie externă), în scădere cu 1,6% faţă de 31 decembrie 2012.
Autorităţile române au stins afacerea licenţelor Microsoft
MSI a achitat ultima tranşă de 5.63 milioane euro pentru utilizarea licenţelor de Ministerul Educaţiei
Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) a transferat către UniCredit Ţiriac, la 25 iulie, suma de 25 milioane de lei (5,63 milioane de euro) pentru utilizarea a 186.087 licenţe Microsoft de Ministerul Educaţiei, în baza unui contract cesionat către bancă de D-Con.Net AG (Elveţia). Plata reprezintă ultima tranşă (a treia) dintr-un contract încheiat în august 2011 şi valabil până la 31 decembrie 2012, prin care MSI s-a obligat să achite D-Con.Net AG, în trei tranşe, suma de 13,9 milioane de euro pentru închirierea dreptului de utilizare a unui număr de 186.087 de licenţe Microsoft pentru Ministerul Educaţiei. "Plata efectuată a fost aferentă contractului subsecvent 108/17.08.2011", se arată într-un răspuns al MSI remis la solicitarea MEDIAFAX. Anterior, ministerul a achitat două tranşe, respectiv 3.746.748 euro în anul 2011 şi 5.078.925,50 euro în anul 2012. "A treia şi ultima tranşă de plată, în valoare de 5.078.925,50 euro, va fi achitată în anul 2013", se menţiona într-un răspuns al MSI din 20 martie. În urma unei licitaţii din iulie 2009, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (actualul MSI) s-a obligat să plătească, până în 2012, suma de 90,18 milioane de euro (TVA inclusă) pentru dreptul de utilizare a unui număr de 163.427 licenţe Microsoft de către circa 30 de instituţii publice, printre acestea numărându-se mai multe ministere. Furnizorul dreptului de utilizare a licenţelor a fost asocierea de firme D-Con.Net AG, D-Con.Net GmbH, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweiz AG, Dim Soft SRL şi Microsoft România (în calitate de subcontractant), singurul ofertant care s-a înscris la licitaţia organizată de minister. Contractul încheiat între D-Con.Net AG şi MSI a fost cesionat către UniCredit Ţiriac Bank în septembrie 2009. În intervalul 2010-2012, MSI a plătit, în trei tranşe, suma de 90,18 milioane de euro pentru închirierea cu opţiune de cumpărare a drepturilor neexclusive de utilizare a licenţelor Microsoft pe o durată de 3 ani, până la 30 septembrie 2012, pentru instituţiile administraţiei publice centrale prevăzute în anexa nr. 2 la HG 460/2009. În total, pentru utilizarea licenţelor Microsoft în perioada 2009-2012, suma pe care MSI a plătit-o se ridică la 104,1 milioane de euro, respectiv 90,2 milioane de euro şi 13,9 milioane de euro. Pentru asigurarea legalităţii utilizării licenţelor Microsoft utilizate în instituţiile publice în intervalul 2013-2015, părţile au încheiat un alt contract în valoarea totală de 33,25 milioane de euro. "Plăţile se vor efectua în perioada 2013-2015 în tranşe egale anuale de 11.084.730,86 euro", se arată în răspunsul MSI. În intervalul 2005-2009, autorităţile române au plătit pentru utilizarea licenţele Microsoft în perioada 2004-2009 suma de 105,08 milioane de dolari, în baza unu contract semnat în aprilie 2004 între Secretariatul General al Guvernului (SGG) şi Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria, partenerul Microsoft Ireland Operations Limited.
Preţurile legumelor îl ajută pe Isărescu
Preţurile de consum au scăzut în iulie cu 0,34% faţă de luna anterioară, după ce alimentele s-au ieftinit cu 1,6%, astfel că rata anuală a inflaţiei a ajuns la 4,41%, potrivit datelor anunţate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). Cele mai mari reduceri de preţuri au fost înregistrate la categoriile "legume şi conserve de legume" - 13,3% şi "fructe şi conserve din fructe" - 4,49%. Faţă de luna iunie, preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,5%, respectiv cu 0,3%. Cel mai mult s-au scumpit ţigările şi energia electrică, preţurile urcând cu 8,04%, respectiv 5,57%, iar în ceea ce priveşte serviciile principala creştere, de aproape 9%, este cea cu apa, canalizarea şi salubritatea. Banca Naţională a României a redus săptămâna trecută prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, la 3,1%, de la proiecţia anterioară de 3,2%, respectiv 3,3%. ţinta de inflaţie a băncii centrale este de 2,5% plus/minus un punct procentual. "La sfârşitul lunii septembrie, poate chiar mai devreme, inflaţia va intra în intervalul de variaţie din jurul ţintei", a declarat miercuri guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În iunie preţurile de consum ale populaţiei au stagnat faţă de luna anterioară, rata anuală a inflaţiei plasându-se la 5,37%.
Statele emergente şi-au pierdut suflul
Economiile dezvoltate, precum Statele Unite, Europa şi Japonia, contribuie pentru prima dată din 2007 mai mult decât cele emergente - China, India, Brazilia - la creşterea economică mondială, potrivit estimărilor Birdgewater Associates, semn al unei schimbări de viteză. Tranziţia remarcată de analiştii Bridgewater ar putea influenţa fluxurile de capital la nivel global şi ar putea răsturna proiecţiile şi planurile marilor companii, construite în ultimii ani în jurul unui boom economic pe pieţele emergente, notează Wall Street Journal (WSJ). Schimbarea se datorează în principal Japoniei, care a revenit pe creştere economică solidă după mai bine de 15 ani de stagnare cu reprize de declin. Economia japoneză a crescut cu 2,6% în trimestrul al doilea. Deşi rata de creştere din ultimul trimestru încheiat este mai redusă faţă de 3,8% în primele trei luni ale anului, Japonia afişează totuşi o dinamică solidă, mai ales în raport cu perioada îndelungată de deflaţie, semn că politicile controversate adoptate în toamna anului trecut de premierul Shinzo Abe au început să dea roade. În Statele Unite, economia înregistrează creşteri timide, dar evoluează stabil, iar Europa este pe cale să iasă dintr-o recesiune prelungită. În marile economii emergente, precum China, India, Brazilia sau Rusia, creşterea economică a încetinit semnificativ faţă de ratele de boom din ultimii ani. FMI estimează că economia mondială va creşte cu 3,3% în acest an, faţă de 3,2% anul trecut şi 4% în 2011.
Ungaria şi-a încheiat socotelile cu FMI
Ungaria a terminat de restituit un împrumut luat de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) în contextul crizei financiare, după ce a achitat luni, înante de scadenţă, ultimele tranşe rămase de plată, în valoare de 2,15 miliarde de euro. Plata sumei de 2,15 miliarde de euro s-a efectuat în dolari, euro şi lire sterline, conform cererii FMI, a anunţat, luni, Ministerul Economiei de la Budapesta, citat de cotidianul Portfolio. Din această sumă, 1,8 miliarde de euro ar fi ajuns la scadenţă abia anul următor, ultima tranşă fiind programată pentru trimestrul al treilea. Prin plata anticipată a fost economisită suma de 3,5 miliarde de forinţi (12 milioane de euro) reprezentând cheltuieli cu dobânzile, a menţionat Ministerul Economiei. Banca centrală a Ungariei a plătit săptămâna trecută, de asemenea anticipat, ultimele tranşe, de aproape 730 miloane de euro, ale unui împrumut luat de la FMI în cadrul acordului stand-by aprobat la sfârşitul anului 2008. Ungaria a încheiat la sfârşitul anului 2008 un acord de împrumut în valoare de 20 de miliarde de euro cu FMI, UE şi Banca Mondială, în contextul izbucnirii crizei financiare globale. FMI a acceptat în iulie o cerere a Băncii Naţionale a Ungariei privnd închiderea biroului din Budapesta al instituţiei financiare internaţionale. Fondul a informat că nu intenţionează să numească un înlocuitor al actualului reprezentant în Ungaria, al cărui mandat se încheie în august.
Coreea de Sud se confruntă cu o criză de electricitate
Ministerul sud-coreean al Energiei sfătuieşte administraţiile publice să închidă climatizarea sau să prefere scările în locul ascensoarelor, pentru a economisi energie, după închiderea a două centrale, relatează AFP. Centrala Dangjin III, cu o capacitate de 500 de megawaţi, a fost oprită şi nu ar trebuie repusă în funcţiune mai devreme de o săptămână din cauza problemelor tehnice, a anunţat un purtător de cuvânt al distribuitorului de electricitate Korea Power Exchange (KPE). O altă centrală, cea din Seocheon, care funcţionează tot pe cărbune, s-a oprit timp de o oră, luni dimineaţă, şi funcţionează doar la jumătate din capacitate, ceea ce înseamnă în total 200 de megawaţi, a adăugat purtătorul de cuvânt. "Facem faţă unei crize energetice care va fi probabil cea mai gravă", a declarat ministrul Comerţului, Industriei şi Energiei Yoon Sang-Jick, în timp ce Coreea de Sud este traversată de un val de căldură şi mai multe reactoare ale centralelor sale nucleare au fost oprite. Ministrul a cerut uzinelor, persoanelor particulare şi magazinelor să îşi limiteze consumul de electricitate în cursul următoarelor zile.
SUA caută înlocuitor pentru cel mai puternic bancher din lume
SUA caută un nou şef al Rezervei Federale, care să îl înlocuiască pe actualul preşedinte Ben Bernanke, al cărui mandat expiră în ianuarie 2014, iar preşedintele Barack Obama crede că actualul vicepreşedinte al Fed Janet Yellen şi fostul secretar al Trezoreriei Larry Summers sunt foarte calificaţi. "Sincer, cred că Larry Summers şi Janet Yellen sunt candidaţi foarte bine calificaţi", a spus Obama, adăugând că decizia finală va fi una dintre cele mai importante decizii economice din mandatul său. Plecarea lui Bernanke, numit la conducerea băncii centrale în 2006 de către preşedintele George W. Bush şi reconfirmat în post în 2010 de către Obama, face obiectul unor numeroase speculaţii, într-o perioadă în care Fed este pe cale să hotărască restrângerea politicii de stimulare a economiei. "Preşedintele Rezervei Federale nu este doar unul dintre cei mai importanţi lideri politici din SUA, este şi unul dintre cei mai importanti lideri politici din lume", a declarat preşedintele Obama. El a dat asigurări că există un număr mare de candidaţi remarcabili, iar criteriul principal de selecţie va fi dedicarea totală pentru această funcţie.
Economia Germaniei a crescut peste aşteptări
Economia Germaniei a crescut cu aproximativ 0,75% în trimestrul al doilea, peste aşteptările pieţei, potrivit estimărilor guvernului german. Ministerul economiei estimează o creştere de aproximativ 0,75%, a declarat pentru Bloomberg o sursă apropiată situaţiei. Media estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg indică o rată de creştere de 0,6%. Datele oficiale vor fi prezentate în această săptămână. O creştere peste estimări în Germania ar putea pune capăt recesiunii prelungite din zona euro, confirmând aşteptările preşedintelui Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care a declarat recent că se aşteaptă la o tranziţie treptată către revenirea economiei în a doua parte a acestui an. Analiştii estimează că economia zonei euro a crescut cu 0,2% în trimestrul al doilea. Creşterea economică a Germaniei a fost sprijinită în trimestrul al doilea de consumul privat şi producţia industrială, a anunţat săptămâna trecută ministerul Economiei.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
