MOZAIC STIRI ECONOMICE: Comerţul este cea mai riscantă afacere
Numărul firmelor aflate în diverse stadii ale procedurii de insolvenţă a scăzut în primul semestru cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 12.739, cele mai multe fiind din sectorul comerţului, construcţii, transporturi şi hoteluri şi restaurante, potrivit Coface. "Numărul insolvenţelor la finalul lunii iunie a scăzut şi faţă de primul trimestru al anului cu 13%. Poate părea bine, dar din păcate nu este pentru că ponderea insolvenţelor companiilor mari e aproape dublu comparativ cu anul trecut, ceea ce duce la un impact social puternic. O companie mare atrage după ea în insolvenţă circa alte zece companii", a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, Constantin Coman, country manager Coface. Noutatea consemnată în acest an este dată de intrarea în insolvenţă a multor companii medii şi mari, chiar dacă numărul insolvenţelor este mai mic faţă de anul 2010. În primele şase luni au intrat în insolvenţă nouă companii cu cifre de afaceri de peste 50 de milioane de euro, respectiv Mechel Campia Turzii, Oltchim, Dobrogea Grup, Laminorul, Aromet, Grup Romet, Romtem, Ecoforest şi EOL General Service, din care cinci firme sunt din sectoarele metalurgic şi construcţii. Sectoarele cu cele mai multe insolvenţe sunt comerţul cu amănuntul - 22%, comerţul cu ridicata şi distribuţia - 16%, construcţii - 15%, transporturi - 7% şi hoteluri şi restaurante - 7%. "La 1.000 de firme active, domeniul construcţiilor e pe primul loc cu cele mai multe firme în insolvenţă, urmat de hoteluri şi restaurante, transporturi, activităţi recreative, metalurgie, tranzacţii imobiliare, fabricarea lemnului, producţia şi furnizarea de energie electrică. Tendinţa din ultimii ani este că insolvenţele se concentrează în cateva sectoare, astfel că primele trei sectoare au 50-54% din totalul insolvenţelor, iar primele cinci sectoare cumulează 65-70%", a mai spus Coman. Valoarea medie a cifrei de afaceri a firmelor intrate în insolvenţă în primul semestru a fost de 2,32 milioane de lei, aproape de două ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce indică faptul că au intrat în insolvenţă firme mai mari. Totodată, numărul firmelor cu cifră de afaceri peste un milion de euro care au intrat în insolvenţă s-a dublat comparativ cu prima jumătate a anului trecut, la 414 companii. "Ceea ce este ciudat analizand indicatorii companiilor este că toţi indicatorii s-au îmbunătăţit faţă de anii trecuţi: pierderea netă a fost de 7,59% faţă de 22,7% în primul semestru al anului trecut, gradul de îndatorare a fost de 96,5% faţă de 103%, ponderea datoriilor în cifra de afaceri era 107,3% comparativ cu 178,59%, iar numărul de zile în care-şi încasează banii (DSO) a fost de 139,2 zile faţă de 138,7 zile", a precizat directorul Coface. Media datoriilor înregistrate de firmele insovente în primele şase luni a fosr de 2,5 milioane de lei/firmă, faţă de 2,3 milioane lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. Ponderea companiilor mijlocii, mari şi foarte mari era de 3-4% din totalul firmelor intrate în insolvenţă în primul semestru din ultimii trei ani, însă ponderea cifrei de afaceri aferentă în totalul cifrei de afaceri a crescut de la 32% în 2011 la 59% în acest an.
Leac pentru şomajul din randul tinerilor
Rata şomajului în randul tinerilor la nivel global este estimată de Organizaţia Mondială a Muncii la 12,6% în acest an
Dezvoltarea antreprenoriatului va reduce şomajul în randul tinerilor, aflat în continuă creştere, soluţie care trebuie susţinută însă prin finanţare, mentorat şi scăderea birocraţiei, spune Mihaela Matei, marketing supervising associate la EY Romania. "Antreprenoriatul vine cu două surse de scădere a şomajului: cu cat mai multe companii sunt înfiinţate, cu atat mai mult va creşte numărul de angajaţi, iar cu cat mai mulţi tineri vor deveni antreprenori şi se vor auto-susţine, numărul şomerilor va scădea. (...) Pentru creşterea numărului de antreprenori, însă, este nevoie de finanţare şi mentorat. Finanţarea fără mentorat este ineficientă, la fel ca şi mentoratul fără finanţare. În general, 88% dintre antreprenorii care au mentori oameni de afaceri experimentaţi supravieţuiesc în business", a mai arătat Matei. Astfel, 88% dintre antreprenorii care au mentori oameni de afaceri experimentaţi supravieţuiesc în business. Pe langă mentorat şi finanţare, birocraţia este o altă problemă cu care se confruntă antreprenorii. "Este nevoie să fie redusă birocraţia, un subiect la fel de des adus în discuţie cand se analizează sprijinirea start-up-urilor şi a antreprenorilor ca şi problema finanţării. Tinerii antreprenori au nevoie pentru a reuşi de un mediu mai simplu şi prietenos din punctul de vedere al reglementărilor şi al fiscalizării. Mai mult de 53% dintre antreprenorii chestionaţi de EY consideră că această simplificare ar susţine în mod crucial eforturile lor antreprenoriale. Cei mai mulţi antreprenori tineri sunt frustraţi de mediul de fiscalizare şi reglementare. În prezent, acesta este în general gandit pentru companiile mai mari", mai spune Matei. Rata şomajului în randul tinerilor (15-24 de ani) la nivel global este estimată de Organizaţia Mondială a Muncii la 12,6% în acest an (73,4 milioane de tineri), aproape de varful înregistrat în 2009, de 12,7%, iar tendinţa este de creştere. Pană în 2018, rata şomajului în randul tinerilor este proiectată să crească pană la 12,8%, în timp ce raportul dintre şomajul în randul tinerilor şi cel în randul adulţilor se va păstra la nivelul ultimilor ani, respectiv la 2,7. Cele mai afectate ţări sunt cele cu economii dezvoltate şi Uniunea Europeană, alături de Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. În aceste regiuni, şomajul în randul tinerilor a continuat să crească începand cu 2008 iar, în economiile dezvoltate şi Uniunea Europeană, rata a urcat chiar şi cu 24,9% între 2008-2012. În acelaşi timp, există o discrepanţă între abilităţile celor care îşi caută loc de muncă şi cunoştinţele şi abilităţile cerute de angajatori. Potrivit unui studiu OMM din 2013, citat de Mihaela Matei, în Romania această discrepanţă a scăzut cu 3,5 puncte procentuale între 2010-2011, de la 12% la 8,5%, cea mai mare reducere după Estonia şi Grecia dintre ţările analizate.
Construcţia conductei de gaz Iaşi – Ungheni a intrat în linie dreaptă
Proiectul de construcţie a conductei de gaz Iaşi - Ungheni (Republica Moldova) are un buget de 26,49 milioane euro, din care 7 milioane euro reprezintă contribuţia financiară a Uniunii Europene. Contractul pentru acest proiect, derulat prin Programului Operaţional Comun "Romania - Ucraina - Republica Moldova 2007-2013", a fost semnat joi, a anunţat Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Proiectul va fi derulat de ANRM, în calitate de lider de proiect, în parteneriat cu Ministerul Economiei din Republica Moldova, are o durată de implementare de 17 luni şi urmăreşte asigurarea unui nivel superior de securitate energetică pentru Republica Moldova şi partea estică a Romaniei, prin diversificarea surselor de alimentare cu gaz. Printre beneficiarii finali ai acestui proiect se numără firmele, consumatorii casnici sau furnizorii de servicii sociale.
Ministerul Finanţelor se împrumută la costuri în scădere
Ministerul Finanţelor Publice a atras 300 milioane lei printr-o licitaţie pentru vanzare de obligaţiuni cu maturitate de zece ani, iar costurile de finanţare au scăzut uşor, randamentul mediu ajungand la 4,97% pe an. Ministerul a primit ordine de subscriere în valoare cumulată de 918 milioane lei, însă a atras doar suma vizată, de 300 milioane lei. Randamentul maxim acceptat a fost de 4,99% pe an. Titlurile vandute joi fac parte dintr-o emisiune de obligaţiuni lansată iniţial în ianuarie 2013 şi care ajunge la maturitate în aprilie 2023. Emisiunea a fost redeschisă deja de cinci ori, Finanţele împrumutand în total 2,907 miliarde lei. La precedenta redeschidere a acestei emisiuni, de la finele lunii iunie, Trezorezia a respins ofertele considerand prea mari randamentele cerute. Atunci, pe piaţa secundară randamentul acestor titluri era de circa 5,6% pe an, faţă de 5,03% pe an la redeschiderea aceleaşi emisiuni de la finalul lunii mai. Trezoreria a împrumutat în luna august deja 600 milioane lei, în condiţiile în care a programat pentru această lună emisiuni de titluri de stat de aproape 2 miliarde lei. În luna august ajung la scadenţă titluri de 700 milioane lei şi 447 milioane euro. În luna anterioară, împrumuturile au fost de 1,748 miliarde lei şi 336,5 milioane euro, în condiţiile în care Ministerul Finanţelor Publice avea programate emisiuni de titluri de stat de 1,76 miliarde lei şi, respectiv, de 150 milioane euro. De la începutul anului, Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat de pe piaţa internă 29,166 miliarde lei, la care se adaugă emisiuni în valută, interne şi externe, de 1,42 miliarde de euro şi 1,5 miliarde de dolari.
Android se menţine lider cu 80% pe piaţa smartphone
Sistemul de operare Android dezvoltat de Google continuă să domine piaţa smartphone-urilor, cu o cotă de piaţă de aproape 80% în trimestrul al doilea, în timp ce Apple iOS s-a menţinut pe locul al doilea, iar Windows Phone a obţinut o creştere puternică, dar rămane cu mult în urmă. Piaţa smartphone-urilor a crescut cu 51,3% comparativ cu trimestrul al doilea din 2012, de la 156,2 milioane la 236,4 milioane unităţi livrate, faţă de 216,3 milioane în primele trei luni ale anului. Astfel, 79,3% din smartphone-urile vandute la nivel mondial în trimestrul al doilea sunt echipate cu sistemul de operare Android, faţă de 69,1% în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate de compania de cercetare IDC. Creşterea Android se datorează în principal lansării varfului de gamă Samsung Galaxy S4 şi ascensiunii puternice a grupului sud-corean LG, dar şi a producătorilor chinezi low-cost Huawei, Lenovo şi ZTE. Ca volum, Android a înregistrat o creştere de 73,5% a vanzărilor, de la 108 milioane la 187,4 milioane unităţi. Apple iOS, sistemul de operare prezent pe modelele iPhone, a înregistrat o scădere a cotei de piaţă de la 16,6% la 13,2%, în timp ce volumul livrărilor a urcat cu 20%, de la 26 milioane la 31,2 milioane unităţi. "Declinul înregistrat de iOS în trimestrul al doilea a fost determinat de evoluţia ciclică a iPhone. Avand în vedere că nu a fost lansat niciun produs nou de la debutul iPhone 5, acum aproape un an, cota de piaţă a Apple a fost vulnerabilă la apariţia noilor modele ale companiilor concurente. În următoarea perioadă sunt aşteptate atat un nou iPhone, cat şi o nouă versiune a iOS, astfel că Apple este bine poziţionată să recupereze din cota de piaţă în a doua parte a acestui an", comentează Ramon Llamas, director de cercetare la IDC, într-un comunicat transmis de companie.
Internet de mare viteză fără întreruperi în avione
Liniile aeriene vor putea oferi în curand pasagerilor internet de mare viteză în timpul zborului, fără întreruperi, chiar şi deasupra oceanelor, datorită evoluţiei serviciilor prin satelit, iar companiile specializate promit că, odată cu scăderea costurilor, broadband-ul în avion va deveni gratis. Conexiunile care asigură în prezent serviciile de internet în zbor, improvizate din servicii destinate telefoanelor mobile şi televiziunii DTH, vor fi înlocuite de semnale puternice, concentrate pe aeronave, transmise de sateliţi performanţi, potrivit Bloomberg. Cererea semnificativă pentru servicii de internet de mare viteză în avion va genera suficiente afaceri pentru a facilita scăderea costurilor, astfel că broadband-ul în zbor va deveni într-un final gratis, potrivit directorilor executivi din industrie, contactaţi de Bloomberg. În prezent, conexiunile la internet în avion oferă viteze scăzute de descărcare, sunt întrerupte de numeroase "zone moarte" şi nu satisfac pasagerii.
Aportul agriculturii la PIB, greu de estimat
Coface estimează că economia va creşte în acest an cu 1% - 1,5%, proiecţia neluand în considerare aportul agriculturii la PIB, factor care variază foarte mult de la un an la altul, astfel că avansul poate ajunge spre 2% incluzand efectul generat de sectorul agricol. Fondul Monetar Internaţional a îmbunătăţit recent prognoza de creştere economică a Romaniei pentru acest an la 2% şi la 2,25% anul viitor, pe fondul unor exporturi mai puternice în primul semestru şi a unei producţii agricole mai bune. Ministrul delegat al Bugetului, Liviu Voinea, a declarat anterior că estimarea de creştere economică pentru acest an a fost ridicată, în urma discuţiilor cu FMI, de la 1,6% la 1,9%, Guvernul estimand însă pentru sfarşitul anului un avans al PIB peste noua ţintă. Deşi există semnale favorabile de creştere în 2013, cu un an agricol bun, acestea nu sunt resimţite în economia reală, de către firme, care se confruntă în continuare cu multe probleme, cele mai importante fiind lipsa de lichiditate şi accesul dificil la creditare, potrivit reprezentanţilor Coface.
Veniturile Cosmote sunt în scădere
Veniturile Cosmote Romania au scăzut uşor în trimestrul al doilea, la 111,4 milioane euro, în urma reducerii tarifelor de interconectare, dar profitul EBITDA a urcat cu 1 milion de euro, la 30,1 milioane euro, cu o marjă de caştig îmbunătăţită faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. "Trimestrul al doilea din 2013 a fost definit de o constantă competiţie acerbă şi de praguri de reglementare care au avut un impact direct asupra business-ului", a declarat Konstantinos Apostolou, Chief Financial Officer Cosmote Romania, într-un comunicat transmis joi de companie. Astfel, veniturile Cosmote Romania au coborat cu 2,1% în trimestrul al doilea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, de la 113,8 milioane euro la 111,4 milioane euro. Veniturile din servicii au scăzut cu 2,2%, pe fondul reducerii tarifelor de interconectare, notează compania. Numărul clienţilor companiei era de 6,033 milioane la 30 iunie, în coborare cu 6,1% faţă de 6,422 milioane la jumătatea anului trecut, potrivit unui comunicat publicat joi de grupul elen OTE, compania-mamă a operatorului de telefonie mobilă.
