MOZAIC STIRI ECONOMICE: Dispare painea de pe rafturile magazinelor de cartier?
Aproape 75.000 de puncte de vânzare a pâinii s-ar putea închide de la 1 ianuarie 2014, dacă autorităţile vor aproba până la 1 septembrie proiectul de Hotărâre de Guvern iniţiat de patronatul din industria de morărit şi panificaţie, care prevede ca pâinea să se vândă numai în magazine specializate sau în raioane organizate în acest scop în magazinele generale. Potrivit preşedintelui Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN), Aurel Popescu, se estimează că, în România, pâinea se vinde în circa 150.000 de puncte de vânzare, iar după implementarea acestor măsuri numărul acestora se va reduce la jumătate. "În momentul de faţă, este o debandadă totală (n.r. - în procesul de vânzare a pâinii). Pâinea se vinde şi la tarabă în piaţă, se vinde şi din navetă la colţul străzii, se vinde în chioşcuri, în tonete, se vinde în magazine în care se vând detergenţi sau ciorapi ori alte mărfuri care pot împrumuta mirosul produselor alimentare şi, pe acest considerent, noi am venit cu un proiect de Hotărâre de Guvern - care acum este în analiză la Autoritatea Sanitar Veterinară şi la Protecţia Consumatorilor -, ca pâinea să se vândă numai în magazine specializate sau în raioane specializate în magazinele generale", a declarat Aurel Popescu, ieri, la Antena 3.
"Şi înainte de '90 pâinea se vindea în magazine specializate"
Preşedintele ROMPAN a explicat că acest lucru nu se poate face imediat cum apare acest act normativ, ci este nevoie de o perioadă de acomodare pentru comercianţi, astfel încât aceştia să se poată adapta noilor reguli. "Actul normativ trebuie să dea o perioadă de acomodare pentru comercianţi să se poată organiza şi mai ales în mediul rural, astfel încât să-şi organizeze raionul specializat, iar în act va fi definit foarte clar ce înseamnă raionul specializat, astfel încât să avem şi noi un comerţ civilizat", a precizat Popescu. În opinia acestuia, în urma aplicării proiectului ROMPAN, primul care va câştiga va fi consumatorul, deoarece acesta va găsi o gamă mai diversificată de produse de panificaţie, întrucât comerciantul care vinde pâine în raion sau în magazin specializat va fi nevoit să comande la mai mulţi furnizori, va exista o concurenţă între furnizori şi, în acelaşi timp, se va crea posibilitatea pentru consumator să îşi aleagă produsul pe care îl doreşte şi este bun din punct de vedere calitativ. "În prezent, aceşti comercianţi care vând pâinea în locuri neadecvate comandă câteva navete de pâine ca să poată să vadă consumatorul, să vină să ia pâine şi mai cumpără şi un detergent sau o pereche de ciorapi. Şi înainte de '90 pâinea se vindea în magazine specializate sau în raioane de pâine. Aşa este şi în celelalte ţări membre ale Uniunii Europene, numai la noi această democraţie prost înţeleasă a permis un comerţ care pur şi simplu este ieşit din comun", a adăugat el. În plus, aplicarea noului act normativ, ar permite şi un act de control mai facil, într-un număr mai mic de magazine. "Dacă acest proiect de act normativ va fi gata la 1 septembrie, e posibil ca de la 1 ianuarie 2014 să intrăm într-un comerţ civilizat în vânzarea pâinii", a precizat Aurel Popescu. În ceea ce priveşte reticenţa exprimată de FMI cu privire la rezultatele ce se vor obţine de autorităţile române în domeniul combaterii evaziunii fiscale în urma reducerii la 9% a TVA-ului la pâine, preşedintele ROMPAN a atras atenţia asupra faptului că reprezentanţii Fondului vin din ţări unde această taxă aplicată la pâine şi la produsele de bază este sub 10%. "De ce la ei merge şi la noi nu ar putea să meargă?", a conchis acesta.
Scădere a exporturilor de produse agroalimentare în 2013
n cele mai exportate produse răman graul, porumbul şi tutunul
România a exportat în primele patru luni ale acestui an 1,963 milioane de tone de produse agroalimentare în ţările intra şi extracomunitare, cu aproape 10 procente mai puţin decât în perioada similară a anului trecut, când exporturile au totalizat 2,17 milioane de tone, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Importurile de alimente au totalizat, în perioada menţionată, 1,744 de milioane de tone, în creştere uşoară cu 4%, comparativ cu cele 1,675 milioane de tone de importuri realizate în aceeaşi perioadă din 2012. Uniunea Europeană rămâne principalul partener al României în comerţul cu produse agroalimentare, în primele patru luni fiind importate din ţările membre 1,366 milioane de tone de alimente, respectiv 78% din total importuri, valoarea acestora ajungând la 1,276 miliarde de euro. În primele patru luni, exporturile din ţările UE au totalizat 798.441 tone de produse agroalimentare, adică 40% din total exporturi, iar încasările au ajuns la 714,526 milioane euro. Pe de altă parte, din ţările terţe, importurile s-au ridicat la 388.200 tone, puţin peste 22% din totalul acestora, valorând 89,612 milioane de euro, în timp ce exporturile au totalizat 1,165 milioane tone, circa 60% din total, încasările fiind de 489,286 milioane euro.
În perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2013, deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a crescut cu 58% în primele patru luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2012, totalizând 362,79 milioane de euro la finele lunii aprilie 2013. Valoarea importurilor de alimente a depăşit 1,56 miliarde de euro în perioada analizată, în timp ce sumele încasate din exporturi au fost de numai 1,203 miliarde de euro. Cel mai exportat produs pe pieţele intra şi extra comunitare a fost grâul, care a adus României aproape 239 de milioane de euro pentru 919.085 tone, fiind urmat de porumb, pentru care au fost încasate 163,06 milioane de euro (315.538 tone) în perioada menţionată. Ţigările de foi, trabucurile şi ţigaretele (10.142 tone) au ocupat poziţia a treia la încasări din exporturi, cu 145,64 milioane euro, din seminţele de floarea soarelui, chiar şi sfărâmate, au fost obţinute 112,69 milioane de euro pentru 175.483 tone, animalele vii, specia bovină, au adus României 45,23 milioane de euro pentru 17.692 tone, iar încasările din uleiul de de seminţe de floarea soarelui au totalizat 45,88 de milioane de euro pentru o cantitate de 47.576 tone. Potrivit datelor MADR, la importuri, România a adus de pe pieţele externe, în primele patru luni ale acestui an, o cantitate de 71.004 de tone de porumb, suma cheltuită depăşind 72,84 de milioane de euro.
De asemenea, în topul importurilor, se mai află carnea de porc proaspătă sau refrigerată, cu 35.963 de tone, în valoare de 61,22 milioane de euro, turţe şi alte reziduuri solide cu 55,86 milioane euro (128.844 tone) şi preparatele de tipul celor folosite pentru hrana animalelor (85.423 tone) în valoare de 51,46 milioane de euro. A
Guvernul SUA apără Apple în războiul brevetelor cu Samsung
Guvernul Statelor Unite a invalidat decizia prin care Comisia Internaţională a Comerţului de la Washington a interzis importul modelelor iPhone 4 şi iPad 2 3G în urma unei acţiuni intentate de Samsung Electronics, care susţine că produsele Apple încalcă un număr de brevete pe diverse tehnologii. Reprezentantul SUA pentru Comerţ, Michael Froman, desemnat de preşedintele Barack Obama să evalueze cazul, a anunţat sâmbătă că interdicţia pe importul iPhone 4 şi iPad 2 3G din China este nefundamentată, deoarece brevetele se referă la tehnologii fundamenale pentru funcţionarea dispozitivelor mobile, transmite Bloomberg. Astfel, guvernul american intervine pentu prima dată din 1987 într-o decizie de abitraj a Comisiei (International Trade Commission - ITC). Atunci, preşedintele Ronald Reagan a răsturnat o decizie privind importul de chip-uri de memorie pentru computere produse de Samsung.
Decizia administraţiei Obama ar putea descuraja viitoare litigii între companii legate de drepturile de proprietate intelectuală pe diverse tehnologii. Apple şi Samsung se judecă în 30 de ţări, pe 5 continente, fiecare companie încercând să obţină interdicţii pe produsele rivale din considerente de încălcare a brevetelor de invenţie. "În final această decizie ar putea conduce la relaxarea legislaţiei în domeniul brevetelor de invenţie şi ar putea pune capăt războiului dintre Samsung şi Apple, care aduce numai pierderi de ambele părţi", comentează pentru Bloomberg un analist din Seul. Purtătorul de cuvânt al Apple Kristin Huguet a declarat că grupul salută decizia administraţiei americane. Reprezentanţii Samsung s-au arătat dezamăgiţi de hotărâre.
Romania ar putea primi gaz kazah via Bulgaria
Însărcinatul cu afaceri al Kazahstanului în România, Talgat Kaliyev, consideră că propunerea Guvernului de la Astana de a livra gaz României printr-o extensie a conductei South Stream din Bulgaria către ţara noastră este "cea mai realistă şi profitabilă". "Poziţia geostrategică a României, calitatea sa de membru al Uniunii Europene reprezintă factori cheie în strategia Kazahstanului de a-şi extinde şi consolida poziţiile pe piaţa energetică europeană. Rompetrol, parte a companiei naţionale KazMunaiGaz, deţine deja o cotă semnificativă pe pieţele energetice din România, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Turcia şi Franţa, datorită faptului că principalele sale instalaţii de producţie, mai exact Rompetrol Rafinare, sunt amplasate în Năvodari, pe teritoriul românesc. Propunerea făcută de guvernul meu a fost foarte clară: să furnizeze gaz României prin conducta South Stream. Cred că în acest moment este cea mai realistă şi profitabilă propunere", a declarat, pentru Agerpres, Talgat Kaliyev. Această opţiune a fost prezentată de partea kazahă în timpul vizitei efectuate de premierul român Victor Ponta la Astana, la sfârşitul lunii iunie. În timp ce preşedintele Traian Băsescu a calificat ideea ca fiind "copilărească", şeful Guvernului a afirmat că este "un lucru pozitiv faptul că se caută alte soluţii de colaborare în domeniul livrării de energie".
Întrebat dacă Astana a primit un răspuns concret din partea Bucureştiului la propunerea făcută, diplomatul kazah a spus că această chestiune va fi discutată la următoarele negocieri.
Producţia totală de lapte de vacă a scăzut în 2012
Producţia totală de lapte de vacă, în anul 2012, a fost de 41,8 milioane de hectolitri, în scădere cu 4,4%, comparativ cu anul anterior, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Potrivit sursei citate, pe parcursul anului trecut, producţia totală de lapte de vacă ajunsese la 41,823 milioane de hectolitri (inclusiv consumul viţeilor), cu 1,905 milioane de hectolitri mai mică, respectiv cu 4,4%. Scăderi au fost înregistrate în regiunile de dezvoltare Sud Muntenia (cu 11,2%), Vest (cu 8,3%), Nord-Vest (cu 7,1%), Sud-Vest Oltenia (cu 4,1%), Sud-Est (cu 2,5%) şi Nord-Est (cu 1,7%). Pe de altă parte, creşteri ale producţiei totale de lapte de vacă s-au consemnat în regiunile: Centru (1,8%) şi Bucureşti - Ilfov (1,9%). În ceea ce priveşte efectivele de bovine la 100 de hectare teren, România se afla printre primele zece ţări ale Uniunii Europene, după Franţa, Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Irlanda, Italia, Spania, Polonia, Olanda şi Belgia.
Vodafone cere daune de 1 miliard de euro de la Telecom Italia
Grupul britanic Vodafone a acţionat în justiţie operatorul italian Telecom Italia pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa locală, solicitând plata unor daune de peste 1 miliard de euro. Acţiunea a fost intentată într-o instanţă civilă din Milano, Vodafone susţinând că Telecom Italia a făcut o serie de abuzuri în perioada 2008 - 2013 pentru a împiedica creşterea concurenţei pe piaţa italiană a telefoniei fixe, a declarat un reprezentant al grupului britanic. Autorităţile antitrust din Italia au sancţionat în luna mai Telecom Italia, după o investigaţie care a durat 3 ani, cu o amendă de 104 milioane euro pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţă. Grupul a anunţat că va contesta amenda. Telecom Italia deţine şi operează cea mai mare reţea de telefonie fixă din Italia.
Vodafone notează, în plângere, că acţiunile Telecom Italia au păgubit clienţii, au limitat abilitatea Vodafone Italy de a creşte pe piaţa telefoniei fixe şi a forţat compania să suporte costuri artificiale pentru a-şi desfăşura activitatea pe piaţă.
Guvernul ungar negociază cu băncile conversia în forinţi a creditelor ipotecare în valută
Guvernul ungar negociază cu băncile conversia în forinţi a creditelor ipotecare în euro şi franci elveţieni pentru gospodăriile care întâmpină dificultăţi financiare, fiind vizate active bancare de aproximativ 6,1 miliarde euro, reprezentând 25% din soldul împrumuturilor către populaţie. Ministrul Economiei, Mihali Varga, a afirmat că în urma discuţiilor avute în ultimele zile cu băncile şi societatea civilă s-a convenit că împrumuturile ipotecare în monedă străină reprezintă un produs neperformant şi ar trebui eliminate de urgenţă. Măsura va afecta aproximativ 570.000 de credite în franci elveţieni şi euro, potrivit Portofolio.hu, împrumuturi care au creat probleme semnificative pentru Ungaria şi pentru bănci, odată cu deprecierea abruptă a forintului în ultimii ani, după criza financiară mondială din 2008.
Oficialităţile de la Budapesta nu au oferit încă informaţii privind ratele de conversie luate în calcul, soldul creditelor afectate sau mecanismul de conversie. Cabinetul premierului Viktor Orban, liderul partidului Fidesz, care se pregăteşte pentru alegeri generale anul viitor, a promis o soluţie pentru datornicii care şi-au cumpărat locuinţe cu credite în valută în perioada de boom.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
SJA Vrancea | Activităţi de educaţie pentru promovarea integrității desfășurate la Liceul de Artă “Gh. Tătărescu” – Focșani
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
Iuriet cristian, acum 3916 zile, 5 ore, 51 minute, 32 secunde 
