MOZAIC STIRI ECONOMICE: Se schimbă legislaţia privind produsele tradiţionale
"Astfel, producătorii din industria alimentară din România nu vor mai avea voie să scrie pe unele alimente produs tradiţional dacă acestea sunt fabricate în serie, iar producătorii tradiţionali vor trebui să respecte anumite condiţii şi criterii specifice tradiţionalităţii pentru a-şi putea atesta produsele obţinute în gospodării", a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu. Acesta reglementări sunt necesare întrucât în ultimii ani au fost organizate o mulţime de târguri tradiţionale, în cadrul cărora se vindeau produse tradiţionale, dar pentru care, în unele cazuri, existau suspiciuni că ar fi fost cumpărate din supermarketuri şi după anumite "retuşuri" de ambalare sau etichetare erau ulterior vândute ca produse tradiţionale, dar la preţuri mult mai mari.
Un logo naţional
Ordinul publicat pe site-ul MADR privind atestarea produselor tradiţionale stabileşte condiţiile şi criteriile pentru atestarea acestora şi se va aplica fără a aduce atingere altor prevederi specifice, iar produsele tradiţionale vor fi marcate cu un logo naţional prevăzut în anexele ordinului. În ordin sunt definiţi termenii folosiţi precum "produs tradiţional", care este "un produs obţinut din materii prime din zona de producţie şi care nu are în compoziţia lui aditivi alimentari cu excepţia celor naturali, dar şi care prezintă o reţetă tradiţională, un mod de producţie şi/sau de prelucrare şi un procedeu tehnologic tradiţional şi care se distinge în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii". De asemenea, este definit şi termenul de "tradiţionalitate", respectiv "elementul sau ansamblul de elemente prin care un produs se distinge în mod clar de alte produse similare aparţinând aceleiaşi categorii". "Pentru a figura în registrul menţionat, produsul tradiţional trebuie să fie fabricat din materii prime obţinute în zona de producţie, să prezinte o reţetă tradiţională specifică locului de prelucrare, prin care să reflecte un tip tradiţional de producţie şi/sau de prelucrare, să aibă în procesul de obţinere a produsului şi
operaţiuni de prelucrare realizate manual şi să dovedească un mod de lucru tradiţional. Materialele şi obiectele care vin în contact cu produsele tradiţionale vor respecta prevederile legale in vigoare", se menţionează în ordin. De asemenea, ordinul prevede ca înregistrarea să nu fie permisă în cazul unui produs a cărui tradiţionalitate se datorează provenienţei sau originii sale geografice şi aplicării unei inovaţii tehnologice.
Verificare la faţa locului
Pentru a fi atestat ca produs tradiţional, acesta trebuie să fie conform unui caiet de sarcini, care trebuie să conţină, printre altele, numele produsului, iar acesta trebuie să fie unic, descrierea caracteristicilor produsului tradiţional, prin indicarea principalelor însuşiri organoleptice, fizico-chimice şi microbiologice, care să definească tradiţionalitatea acestuia, dar şi descrierea caracteristicilor materiilor prime şi a ingredientelor folosite în procesul de fabricaţie. După depunerea tuturor acestor documente, reprezentanţii împuterniciţi ai MADR verifică dacă documentaţia depusă corespunde prevederilor prezentului ordin şi comunică în scris solicitantului, în maximum 15 zile de la înregistrare, dacă sunt neconformităţi, ulterior verificând la faţa locului realitatea datelor înscrise în aceasta.
Potrivit datelor MADR, dinamica înregistrării produselor tradiţionale în registrul de atestare a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, numărul acestora dublându-se sau chiar triplându-se în decursul unui an. Dacă în 2005 au fost înregistrate la MADR 280 de produse, numai în decursul unui singur an, în 2011, numărul acestora a explodat până la 1.050, ajungându-se la un total de 4.400 în prezent. Acest sistem de înregistrare este unul voluntar, netaxabil şi nu beneficiază de protecţie naţională sau comunitară. Cele mai multe produse, în număr de 1.474, erau cele din lapte şi produse lactate, iar în jur de 1.441 cele din carne şi produse din carne. De asemenea, mai sunt înregistrate produsele de morărit şi panificaţie, băuturi alcoolice, conserve legume-fructe, peşte şi produse din peşte, miere şi grăsimi vegetale.
Aproximativ 43.000 de absolvenţi s-au înregistrat pentru şomaj
Un număr de 43.008 absolvenţi s-au înregistrat pentru indemnizaţia de şomaj, în perioada 1 iunie - 31 iulie, se arată într-un comunicat al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Dintre cei 43.008 absolvenţi, 3.970 au fost înregistraţi în baza de date a ANOFM în iunie, iar 39.038 - luna trecută. Pentru luna iulie, statisticile ANOFM indică faptul că 648 absolvenţi provin din învăţământul primar, gimnazial şi profesional, 35.728 au studii liceale sau post-liceale, iar 2.662 absolvenţi au venit dinspre universităţi. După ce s-au înscris la agenţiile de ocupare a forţei de muncă sau la alţi furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă, acreditaţi, absolvenţii pot beneficia de serviciile de mediere a muncii pe locurile de muncă vacante declarate de angajatori, precum şi de serviciile de informare şi consiliere profesională. De asemenea, pot participa la cursuri gratuite de formare profesională. Absolvenţii care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu reuşesc să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale, beneficiază de indemnizaţie de şomaj, în cuantum de 50% din valoarea indicatorului social de referinţă, pe o perioadă de şase luni. ANOFM precizează că "indemnizaţia de şomaj nu se acordă automat tuturor celor care s-au înscris în termenul legal de 60 de zile de la absolvire, ci se acordă la cerere. Solicitarea, însoţită de documentele necesare, se depune la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă din raza de domiciliu sau de reşedinţă". Indemnizaţia poate fi solicitată în cel mult 12 luni de la data absolvirii şi se acordă o singură dată, pentru fiecare formă de învăţământ absolvită. Pentru anul 2013, indicatorul social de referinţă are valoarea de 500 lei.
BCR a modificat proiecţia de inflaţie pentru finalul acestui an la 3,3%
Banca Comercială Română (BCR) a modificat proiecţia de inflaţie pentru finalul acestui an la 3,3%, a declarat Eugen Sinca, analist şef, BCR şi vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar - Bancari din România (AAFBR). "Noua noastră estimare de inflaţie este de 3,3% pentru finalul anului 2013, în interiorul ţintei BNR şi uşor sub previziunea anterioară de 3,6%. Principalul element care ne-a determinat să modificăm estimarea de inflaţie pentru 2013 este producţia agricolă foarte bună din această vară", a spus Sinca. Pe de altă parte, acesta crede că reducerea TVA pentru pâine va avea numai un efect marginal asupra inflaţiei din septembrie, datorită zonei nefiscalizate de pe piaţa produselor alimentare şi tendinţei comercianţilor de a păstra preţurile constante.
România, locul II în UE la creşterea preţurilor producţiei industriale, în iunie
România s-a situat în iunie pe locul doi în Uniunea Europeană la creşterea preţurilor producţiei industriale, comparativ cu perioada similară din 2012, în condiţiile în care indicatorul a crescut cu 0,3% în zona euro (EA17) şi cu 0,6% în Uniunea Europeană (EU27), arată datele publicate vineri de Oficiul european de statistică (Eurostat). Cele mai importante creşteri de preţuri la producţia industrială au fost înregistrate în Estonia (14,2%), România (4,9%) şi Danemarca (3,6%), iar cele mai semnificative scăderi au fost înregistrate în Cipru (minus 2,1%), Polonia (minus 1,3%) şi Suedia ( minus 1,2%).
Cel mai scăzut consum de paine, în Moldova
Românii din mediul urban au consumat 8 kilograme de pâine/persoană în medie pe lună, în primul trimestru al acestui an, în timp ce în mediul rural s-au consumat 9,1 kilograme de persoană, potrivit unei anchete realizate de Institutul Naţional de Statistică. Pe regiuni, cel mai mare consum mediu de pâine şi produse de franzelărie s-a înregistrat în regiunea Sud-Vest Oltenia (10,7 kg/persoană), iar cel mai scăzut, în regiunea Nord-Est (6,5 kg/persoană). La 31 iulie, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că datele oficiale arătau că românii consumă din ce în ce mai puţină pâine. Astfel, dacă în anii 1999-2000, consumul oficial era de 1,8 milioane de tone, în 2010 acesta ajungea la numai 558.000 de tone.
Guvernul a decis în această săptămână să reducă la 9% TVA la pâine, de la 1 septembrie. Consumul mediu lunar de carne şi preparate din carne pe o persoană a fost, în trimestrul întâi din 2013, de 4,1 kg lunar. În mediul urban consumul de carne şi preparate din carne a fost de 4,2 kg/persoană, faţă de 3,9 kg/persoană în rural. Pe regiuni, cel mai mare consum s-a înregistrat în regiunea Vest (5,1 kg/persoană), iar cel mai scăzut în Sud-Est si Sud-Muntenia (3,8 kg/persoană).
Excedent de 44,3 milioane euro în comerţul cu tutun şi băuturi
România a înregistrat în primele patru luni din acest an un excedent al balanţei comerciale de 44,3 milioane euro în comerţul cu băuturi şi tutun, se arată într-un document al Institutului Naţional de Statistică (INS). Exporturile FOB de băuturi şi tutun au totalizat în primele patru luni 183,7 milioane euro, în creştere cu 8,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit datelor provizorii, conform clasificării standard de comerţ internaţional. În ceea ce priveşte importurile CIF de băuturi şi tutun, valoarea acestora a fost de 139,4 milioane euro, în creştere cu 3,3%. Din cele 183,7 milioane euro, din exporturi, 155,4 milioane euro sunt reprezentate de tutun brut şi prelucrat, iar restul de băuturi. În ceea ce priveşte importurile de 139,4 milioane euro, suma de 87,1 milioane euro este reprezentată de tutun brut şi prelucrat şi 52,3 milioane euro de băuturi.
La finalul lunii mai, în industria tutunului lucrau 1.600 persoane, la fel ca şi la finalul lunii precedent, în timp ce în cea a băuturilor erau 19.200 de angajaţi, numărul crescând cu 100 faţă de aprilie.
Rata şomajului din SUA a scăzut la minimul din decembrie 2008
Rata şomajului din Statele Unite a scăzut de la 7,6% în iunie la 7,4% în iulie, nivel minim începând din decembrie 2008, după ce numărul locurilor de muncă din economia americană, cu excepţia sectorului agricol, a crescut cu 162.000. Rata şomajului a scăzut ca urmare a avansului numărului de persoane angajate, însă şi datorită retragerii unor persoane de pe piaţa muncii, potrivit cotidianului de Wall Street Journal. Numărul locurilor de muncă din economia americană, fără sectorul agricol, a crescut în iulie cu 162.000, faţă de un avans de 188.000 în iunie, a anunţat vineri Departamentul Muncii din SUA. Economiştii consultaţi de agenţia Dow Jones estimau un avans de 183.000 de locuri de muncă şi o rată a şomajului de 7,5%. Ultimele date sugerează că încetinirea economiei americane ar putea afecta angajatorii, notează Wall Street Journal. Taxele mai mari, reducerile de cheltuieli ale autorităţilor federale şi creşterea mai lentă din afara SUA au tras în jos economia americană în ultimele luni, în timp ce ritmul angajărilor s-a menţinut la un nivel solid de la începutul anului. În ultimele 12 luni, economia americană a adăugat în medie 189.000 de posturi în fiecare lună, astfel că şomajul a scăzut de la 8,2% în iulie 2012. "Creşeterea constantă a economiei determină companiile să angajeze", a declarat Gus Faucher, economist la PNC Financial Services.
Avansul PIB din ultimul an a fost, însă, anemic şi a determinat Rezerva Federală să anunţe miercuri că menţine programul de sprijinire a economiei prin achiziţii lunare de obligaţiuni în valoare de 85 de miliarde de dolari, notează Wall Street Journal. Economia SUA a înregistrat o creştere de 1,7% în trimestrul al doilea, după un avans de 1,1% în primele trei luni.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
