MOZAIC STIRI ECONOMICE: Condiţii avantajoase de creditare pentru fermieri
Băncile vor acorda agricultorilor, în contul adeverinţelor APIA, credite cu o dobândă maximă ROBOR (rata medie a dobânzilor în lei pe piaţa interbancară) la 6 luni ^4% pentru Fondul European de Garantare Agricolă, respectiv maxim ROBOR ^ 4,5% pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Plafoanele sunt prevăzute într-un ordin al ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, care stabileşte şi comisionul încasat de bancă, de sub 1%. Nivelurile dobânzilor şi comisionului vor fi valabile pentru creditele acordate atât beneficiarilor plăţilor directe cât şi pentru beneficiarii axelor I, III şi IV din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). APIA va încheia convenţii cu băncile interesate şi le impune acestora câteva condiţii, pe lângă cele privind dobânzile. Astfel, instituţiile de credit trebuie să deţină sucursale sau agenţii în cel puţin 30% din judeţe şi să fi finanţat în perioada 2008-2012 anumite activităţi din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale şi axei, respectiv axa IV Leader). Totuşi, APIA poate încheia convenţii şi cu băncile care nu îndeplinesc cerinţa privind reţeaua teritorială, dar vin cu oferte de creditare sub nivelul general impus şi acceptă ca acestea să fie înscrise în convenţie. APIA va încheia acte adiţionale la toate convenţiile aflate în derulare, introducând prevederile noului ordin.
Rata de absorbţie a ajuns la 60%
Ministerul Agriculturii arată, într-un comunicat, că noile prevederi vor încuraja fermierii şi beneficiarii PNDR să solicite credite bancare care să conducă astfel la creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene. Pentru dezvoltarea rurală, rata a ajuns la aproape 60%, dintr-un total de 8,12 miliarde euro, potrivit ministerului. Instituţia arată, de asemenea, că noul cadru legislativ a fost adoptat după consultări cu băncile care au durat aproape un an.
Agricultura beneficiază de plăţi europene şi subvenţii naţionale de peste trei miliarde euro anual, dar absorbţia fondurilor pentru dezvoltare rurală se confruntă cu accesul dificil la credite, în special din cauza nivelurilor dobânzilor cerute de bănci.
Se pun bazele celui mai mare grup de publicitate din lume
Publicis Groupe, din Franţa, şi Omnicom, din SUA, au convenit să fuzioneze, printr-o tranzacţie exclusiv prin schimb de acţiuni, în urma căreia vor forma cel mai mare grup de publicitate din lume, detronând actualul lider, WPP, potrivit Bloomberg. Acţionarii fiecăreia dintre cele două companii vor deţine aproximativ 50% din noua entitate, care se va numi Publicis Omnicom Group, se arată într-un comunicat comun transmis, ieri, de Publicis şi Omnicom. Actualii şefi ai Publicis, Maurice Levy, şi Omnicom, John Wren, vor fi codirectori generali. Companiile au împreună o valoare combinată pe bursă de 35 miliarde de dolari şi venituri de 23 miliarde de dolari anul trecut. Alianţa va aduce sub acelaşi acoperiş agenţii precum BBDO Worldwide (Omnicom) cu Leo Burnett şi Saatchi & Saatchi (ambele Publicis), sporind prezenţa pe toate pieţele importante. Tranzacţia va asigura noului grup şi mai multă greutate pentru a negocia tarife mai bune pentru clienţi în privinţa publicităţii TV, internet şi print, într-o perioadă în care industria globală de profil arată semne de recuperare. Bloomberg a scris la sfârşitul lunii iunie că Publicis şi Omnicom sunt în fazele finale ale unei alianţe.
Fuziunea va atrage, probabil, atenţia autorităţilor de reglementare din Europa şi SUA, având în vedere poibila cotă de piaţă şi domeniile comune de activitate.
UE şi China s-au pus de acord în privinţa comerţului cu panouri solare
UE şi China au pus capăt disputei comerciale privind panourile solare
Uniunea Europeană (UE) şi producătorii de panouri solare din China au ajuns la un acord în valoare de mai multe miliarde de dolari pentru încheierea unei dispute vizând preţurile de dumping la care companiile chineze exportă în ţările europene. Acordul pune capăt unor negocieri aprige, care au durat mai multe luni, potrivit Wall Street Journal. "Pot anunţa că sunt mulţumit cu oferta referitoare la preţuri transmisă de exportatorii chinezi de panouri solare. Este soluţia amiabilă pe care o doreau atât UE, cât şi China", a declarat comisarul UE penrtru Comerţ, Karel De Gucht. Camera de comerţ a Chinei responsabilă de exporturile de panouri solare, care a condus negocierile din partea părţii chineze, a acceptat ca panourile solare să fie exportate în UE la preţul minim de 56 de eurocenţi pe watt, a spus un diplomat european. Tarifele negociate se aplică panourilor solare, dar şi componentelor folosite pentru producţia acestora. Preţul minim nu este obligatoriu pentru companiile chineze, dar cele care nu respectă înţelegerea vor fi afectate de tarifele antidumping anunţate deja de Comisia Europeană. Deşi în prezent acestea se situează la 11,8%, de pe 6 august vor urca la 47,6%.
Înţelegerea dintre Comisie şi camera de comerţ chineză se referă doar la panouri solare care produc până la 7 GW pe an, urmând ca toate importurile de panouri ce depăşesc acest plafon să intre sub incidenţa tarifelor.
Negocierile referitoare la tarifele antidumping sunt printre cele mai ample derulate de Comisia Europeană până în prezent, iar unii observatori s-au temut chiar că ar putea declanşa un conflict comercial de proporţii între UE şi China
Inflaţia de bază CORE2 ajustat a fost 2,85% la finalul primului semestru din 2013
Inflaţia de bază CORE2 ajustat a fost, la finalul primului semestru din 2013, de 2,85%, situându-se cu 0,25 puncte procentuale peste proiecţia Băncii Naţionale a României (BNR), potrivit datelor publicate pe site-ul instituţiei.
Astfel, pentru finalul trimestrului II din acest an proiecţia Băncii Naţionale a României pentru CORE2 ajustat era de 2,6%. CORE2 ajustat este inflaţia de bază care elimină din calculul IPC total o serie de preţuri asupra cărora influenţa politicii monetare (prin gestionarea cererii agregate) este puţin semnificativă sau nulă, precum cele administrate, volatile (legume, fructe, ouă, combustibili), ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice. Pentru finalul trimestrului III din acest an BNR estimează o inflaţie CORE2 ajustat de 2,2%, iar pentru sfâşitul anului de 2,1%.
Preţurile de consum au rămas relativ stabile în iunie, rata lunară a inflaţiei fiind de 0,01, în timp ce rata anuală a urcat uşor, de la 5,32% în mai la 5,37%, fiind în linie cu prognoza Băncii Naţionale a României (BNR) pentru primul semestru, de 5,3%. Conform unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS), preţurile mărfurilor alimentare au scăzut, în luna iunie 2013, cu 0,72%, comparativ cu mai, în timp ce mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,26%, iar tarifele la servicii s-au majorat cu 0,88%. Rata medie lunară a inflaţiei a fost în primul semestru de 0,3%, similară cu cea din primele şase luni din 2012. În ultimele 12 luni, creşterea medie a preţurilor pe total (iulie 2012 - iunie 2013), faţă de precedentele 12 luni (iulie 2011 - iunie 2012), determinată pe baza IPC este 5%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,5%.
Pentru acest an, Comisia Naţională de Prognoză estimează o rată medie anuală a inflaţiei de 4,3%, creşterea preţurilor de consum la sfârşitul anului fiind preconizată la 3,5%, conform Prognozei de primăvară pe termen mediu 2013-2016. Ţinta de inflaţie a BNR pentru 2013 este de 2,5%, plus/minus un punct procentual.
