MOZAIC STIRI ECONOMICE: Republica Moldova cere despăgubiri de la Remar Paşcani
Ministrul moldovean al Transporturilor Vasile Botnari a declarat că va cere despăgubiri firmei româneşti care a moderinzat mai multe trenuri moldoveneşti, în contextul în care trei dintre cele patru garnituri se află în continuare în depou, iar CFM suportă pierderi zilnice, relatează ProTV Chişinău. Potrivit postului, motoarele s-au defectat, iar vopseaua s-a "cojit" deja, în contextul în care modernizarea celor patru trenuri a costat opt milioane de lei moldoveneşti (aproximativ 492.500 de euro), un proiect din timpul mandatului de ministru al Transporturilor al liberalului Anatol Salaru. Acesta nu a putut să fie contactat, precizează postul. După ce ProTV Chişinău a difuzat un reportaj despre trenurile modernizate în România care stau în depouri, ministrul Transporturilor a efectuat o "inspecţie" la Căile Ferate. Botnari s-a declarat foarte nemulţumit de faptul că trei dintre cele patru trenuri modernizate sunt defecte. El şi-a exprimat nemulţumirea faţă de faptul că vopseaua de pe trenuri "s-a şters deja", după un an de la "renovare". În plus, garniturile nu consumă mai puţin, aşa cum s-a anunţat iniţial. Potrivit postului, nici mecanicii nu sunt "încântaţi" de trenurile modernizate.
Trenurile au fost modernizate la Remar Paşcani, uzină aflată în portofoliul companiei Grampet, cotrolată de Gruia Stoica. Reprezentanţii societăţii afirmă că vor remedia defecţiunile.
Primul tren modernizat se află şi el în depou, de aproximativ două luni. După ce s-a defectat de mai multe ori, specialiştii nu pot spune ce problemă are, potrivit televiziunii, care adaugă că una dintre cele trei garnituri a fost reparată deja şi este pregătită să fie pusă în circulaţie sâmbătă. Până în prezent, pierderile nu au fost estimate, însă unii oficiali afirmă că acestea vor fi prezentate uzinei producătoare. Al cincilea tren modernizat urmează să ajungă la Chişinău până la începutul lui septembrie. Valoarea contractului privind moderinzarea celor cinci garnituri de tren a fost de aproximativ 11 milioane de euro.
Peste 11.300 locuri de muncă vacante, la nivel naţional, în perioada 25-31 iulie
Numărul locurilor de muncă disponibile pentru şomeri s-a majorat, la nivel naţional, cu 559 faţă de săptămâna trecută, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), oferind 11.398 posturi vacante pentru perioada 18-24 iulie. Cele mai multe locuri de muncă sunt în judeţele Cluj - 1.890, Iaşi - 593, Timiş - 612. La polul opus se află judeţele Ialomiţa - 58, Bacău - 56, Sălaj - 48, Mehedinţi - 30, Caraş-Severin - 29, Suceava - 21 locuri de muncă vacante. În Bucureşti sunt disponibile 743 de posturi. Pentru persoanele cu studii superioare sunt oferite 938 locuri de muncă, cele mai multe fiind pentru ingineri şi subingineri (inginer mecanic - 48, inginer de sistem software - 28, inginer nave - 23, inginer construcţii civile, industriale şi agricole -13), dar şi de analist servicii client - 134, asistent medical generalist - 76, programator - 71, farmacist - 27, consilier vânzări asigurări - 19, analist calitate şi analist credite - câte zece posturi. Pentru studii medii, profesionale şi lucrători necalificaţi sunt disponibile 10.460 locuri de muncă, cele mai multe de muncitor necalificat în industria confecţiilor - 856, confecţioner-asamblor articole din textile - 717, operator confecţioner industrial îmbrăcăminte din ţesături, tricotaje, materiale sintetice - 506, muncitor necalificat la asamblarea-montarea pieselor - 597, agent de vânzări - 208, şofer autocamion/maşină de mare tonaj - 244, vânzător - 206 etc.
Persoanele interesate se pot adresa agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă de domiciliu sau de reşedinţă sau pot accesa pagina de internet a ANOFM pentru a vizualiza locurile de muncă vacante din fiecare judeţ, pe meserii, precum şi persoanele de contact cărora le pot solicita informaţii suplimentare.
Oltchim trimite în şomaj tehnic peste 700 de salariaţi
Un număr de 715 salariaţi ai Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) vor intra în şomaj tehnic în perioada 29 iulie - 8 septembrie, ca urmare a lipsei de materii prime, capitalului de lucru şi funcţionării la capacitate redusă a instalaţiilor, a anunţat vineri compania. Salariaţii vor beneficia de o indemnizaţie de 80% din salariul de bază. Totodată, combinatul urmează să-şi reducă programul de lucru de la 5 zile la 4 zile, în perioada 29 iulie-8 septembrie, pentru angajaţii aparţinând Direcţiei Petrochimice. Liderul sindical al Oltchim Râmnicu Vâlcea, Mihai Diculoiu, a declarat joi că 271 de angajaţi de la Oltchim Râmnicu Vâlcea au primit deja deciziile de intrare în şomaj tehnic începând cu 29 iulie. "Această serie de salariaţi care pleacă în şomaj tehnic vine după ce, în urmă cu două luni, 909 angajaţi au fost disponibilizaţi şi sperăm că este printre ultimele măsuri de trimitere în şomaj tehnic şi că la finalul lunii septembrie Oltchim va fi privatizat într-o formulă de succes care să includă şi rafinăria de la Piteşti, cea de la Arpechim", a declarat Diculoiu. Potrivit liderului sindical, în prezent la Oltchim lucrează 2.330 de salariaţi.
Combinatul Oltchim se află în insolvenţă din luna ianuarie a acestui an, iar privatizarea a eşuat anul trecut întrucât Dan Diaconescu nu a plătit suma la care s-a angajat, respectiv 45 milioane de euro.
Deficit bugetar de 1,06% din PIB la jumătatea anului
Bugetul general consolidat a înregistrat în primele şase luni un deficit de 6,62 miliarde lei, uşor sub nivelul de anul trecut, în condiţiile în care cheltuielile de capital au coborât cu aproape 10% (780 milioane lei), iar cele de personal şi bunuri cu 18% (3,5 miliarde lei) şi 7% (1 miliard lei). Concomitent, au scăzut cu 19,2% cheltuielile privind proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, la 5,2 miliarde lei, precum şi cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă, cu 33,3%, la 444 milioane lei. În luna iunie au fost efectuate cheltuieli de capital de 700 de milioane lei, cu 53% mai puţin decât media pe primele cinci luni. Potrivit unei note publicate de Ministerul Finanţelor Publice, creşterea cheltuielilor de personal de 18% a fost cauzată de reîntregirea salariilor personalului bugetar şi a plăţii hotărârilor judecătoreşti şi la subvenţii (^9,3%), în timp ce cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut de asemenea cu 6,8%, ca urmare a accelerării procesului de achitare a arieratelor de către autorităţile locale şi a plăţilor din fondul naţional de sănătate. Datele MFP mai arată că subvenţiile au crescut în prima jumătate a anului cu 9,3%, la 3,33 miliarde lei, în timp ce bugetul de pensii a beneficiat de transferuri de 6,6 miliarde lei, în condiţiile unor contribuţii de 18,5 miliarde lei şi a unor cheltuieli totale de 24,8 miliarde lei. La jumătatea anului, veniturile bugetului general consolidatau însumat 97,5 miliarde lei, reprezentând 15,6 % din PIB, reflectând o creştere nominală de 4,8%, respectiv o scădere în termeni reali. Încasările din impozitul pe venit şi contribuţiile de asigurări sociale au crescut cu ^9,3% şi respectiv ^4,3%, datorită creşterii veniturilor salariale, ca urmare a reîntregirii salariilor personalului bugetar şi a majorării salariului minim de la 1 februarie 2013. Faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent veniturile din TVA au crescut cu 2,3%, în condiţiile în care încasările din TVA au crescut cu 4,8%, în timp ce rambursările de taxă au fost cu 14,8% mai mari. Accizele au crescut (^4,2%) ca urmare a majorării accizei la motorină incepand cu ianuarie 2013 şi a cursului de schimb luat în calcul la plataaccizelor. Încasările din impozitul pe profit s-au redus cu 5,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012.
România s-a angajat în ultima scrisoare de intenţie convenită cu FMI să se încadreze în acest an într-un deficit bugetar pe cash de 2,1% din PIB.
Profitul Samsung a urcat cu 50% în trimestrul doi
Samsung, cel mai mare producător de electronice la nivel mondial, a înregistrat în trimestrul al doilea un profit net de 6,8 miliarde dolari, în urcare cu 50% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, însă sub estimările analiştilor, pe fondul scăderii cererii pentru smartphone-uri premium. Profitul net după reglarea intereselor minoritare a avansat la 7.580 miliarde woni (6,8 miliarde dolari), de la 5.050 miliarde woni în al doilea trimestru al anului trecut, potrivit unui comunicat transmis vineri de Samsung Electronics. Media estimărilor analiştilor indica un câştig de 8.020 miliarde woni (7,2 miliarde dolari), potrivit Bloomberg.
Vânzările de smartphone-uri premium, cel mai profitabil segment al pieţei, încetinesc semnificativ din cauza cererii tot mai reduse pe fondul apropierii pieţelor dezvoltate de maturitate. Totodată, Samsung se confruntă cu stagnarea cererii pentru televizoare, piaţă pe care ocupă de asemenea poziţia de lider. Principalii câştigători ai saturării pieţei smartphone-urilor în ţările bogate sunt producătorii chinezi low-cost, precum Huawei, având în vedere că pieţele de creştere, precum India şi China, avantajează produsele cu preţuri mai mici. Samsung controlează aproape o treime din piaţa smartphone-urilor, urmată de Apple şi, la mare distanţă, de producătorii chinezi. Preţul mediu al smartphone-urilor comercializate a scăzut cu 16% de la începutul anului trecut, de la 450 dolari la 375 dolari, potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă IDC.
Cota Apple pe piaţa smartphone-urilor a scăzut la cel mai redus nivel din 2010
Cota de piaţă a Apple după vânzările de smartphone-uri la nivel global a scăzut în trimestrul al doilea la 13,6%, cel mai redus nivel din ultimii trei ani, faţă de 16,6% în perioada corespunzătoare a anului trecut, pe fondul creşterii în popularitate a mărcilor chineze cu preţuri mai mici. Apple a livrat 31,2 milioane de smartphone-uri în trimestrul al doilea, în timp ce Samsung s-a menţinut lider de piaţă cu 76 milioane de unităţi livrate şi o cotă de 33,1%, potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă Strategy Analytics, citate de Bloomberg. Astfel, volumul vânzărilor Apple a crescut cu 20% în perioada analizată, faţă de un avans de 47% la nivelul pieţei. Principalii câştigători au fost producătorii chinezi Huawei şi ZTE, dar şi grupul sud-coreean LG. LG a urcat pe locul al treilea după Samsung şi Apple, cu o cotă de piaţă de 5,3%, urmat de ZTE cu 5% şi Huawei cu 4,8%, potrivit Strategy Analytics. Într-un top realizat de compania de cercetare de piaţă IDC, Samsung şi Apple sunt urmate de LG, Lenovo şi ZTE.
Transgaz a pierdut peste 25 milioane euro din cauza Nabucco
Transportatorul de gaze Transgaz Mediaş (TGN) a cheltuit 110,7 milioane de lei (25,1 milioane de euro) pentru proiectul gazoductului Nabucco Vest, iar întrucât proiectul nu s-a concretizat compania de stat va raporta această sumă drept pierdere. Această sumă ar putea creşte cu alte 6,6 milioane de lei, înregistrate drept cheltuieli pentru dezvoltarea Nabucco, potrivit unui comunicat al Transgaz transmis vineri Bursei de Valori Bucureşti. Grupul austriac OMV, liderul consorţiului Nabucco, a alocat 55 milioane euro pentru acoperirea pierderilor legate de Nabucco Vest.
Acţionarii consorţiului Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaş (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) şi GDF Suez (Franţa). Consorţiul spera să convingă consorţiul Şah Deniz II, care dezvoltă zăcământul uriaş de gaze naturale Şah Deniz, din Marea Caspică, să selecteze Nabucco Vest ca rută de transport al gazelor spre Europa.
Consorţiul Şah Deniz II a ales însă o altă conductă, respectiv Trans-Adriatic Pipeline (TAP), cu destinaţia în Italia, ca rută de export către Europa. Trasngaz este controlat de stat, prin Ministerul Finanţelor Publice.
