Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Topirea gheţarilor ne costă peste 60.000 miliarde dolari

Ziarul de Vrancea
25 iul 2013 540 vizualizări
Cele mai afectate vor fi ţările în curs de dezvoltare, care vor plăti 80% din pagubele totale

Topirea rapidă a gheţii din Oceanul Arctic este "o bombă cu ceas economică", ale cărei costuri la nivel global se vor ridica la cel puţin 60.000 de miliarde de dolari, din cauza efectelor schimbărilor climatice, afirmă cercetători de la universităţile Cambridge şi Erasmus din Rotterdam. Reducerea suprafeţei calotei polare arctice la un nivel minim record a fost văzută într-o oarecare măsură ca benefică din punct de vedere economic, întrucât deschide mai multe căi pentru traficul naval şi oportunităţi de explotare de resurse într-o regiune care ar putea conţine 30% din rezervele încă nedescoperite de gaze naturale ale lumii şi 13% din cele de petrol, scrie Financial Times. Totuşi, rolul cheie al regiunii arctice în reglarea oceanelor şi climei înseamnă că topirea gheţurilor va cauza schimbări climatice care vor afecta recoltele agricole, vor produce inundaţii şi vor distruge infrastructură, afirmă cercetători de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie şi de la Universitatea Erasmus din Rotterdam, din Olanda. Schimbările climatice vor cauza costuri care probabil vor depăşi beneficiile de trei sau patru ori, a afirmat Chris Hope, de la Cambridge Judge Business School. "Oamenii calculează beneficiile în miliarde de dolari, iar noi discutăm de posibile costuri, distrugeri şi alte efecte de ordinul zecilor de mii de miliarde de dolari", a spus el.
Ritmul de creştere a temperaturilor în regiunea arctică este de mulţi ani de cel puţin două ori mai rapid faţă de restul planetei. În vara anului trecut, gheaţa arctică din timpul verii acoperea cea mai redusă suprafaţă de la începerea observaţiilor prin satelit, în 1979. Potrivit calculelor cercetătorilor europeni, ţările în curs de dezvoltare vor suporta 80% din pagubele totale de 60.000 de miliarde de dolari , întrucât au o capacitate mai redusă de a face faţă unor dezastre precum inundaţii, secete sau furtuni.

În 2013, dezastrele naturale au provocat pierderi de 85 miliarde dolari

Dezastrele naturale au provocat în prima jumătate a anului pierderi economice în valoare de aproximativ 85 miliarde de dolari, cele mai grave incidente fiind inundaţiile masive din Europa şi cutremurul din China din luna aprilie, potrivit unui raport al grupului britanic Aon, citat de Bloomberg.
Pierderile economice provocate de dezastre naturale în primul semestru din acest an au crescut cu 10 miliarde de dolari faţă de nivelul din aceeaşi perioadă a lui 2012, dar se plasează cu 15% sub media ultimilor 10 ani. Pierderile economice acoperite de asigurare au totalizat în perioada analizată peste 20 miliarde de dolari, cu aproximativ 20% mai puţin decât în primele şase luni ale anului trect. "Cel mai costisitor dezastru natural din prima jumătate a lui 2013 a fost, de departe, situaţia de inundaţii masive din Europa Centrală din mai şi iunie", se arată în raport. Furtunile din Europa, care au ucis 23 de persoane, au provocat pierderi economice estimate la 22 miliarde de dolari, din care 5,3 miliarde de dolari sunt acoperite de asigurări. Cutremurul din China din 20 aprilie, care a provocat moartea a 200 de oameni, a cauzat pagube eocnomice de 14 miliarde de dolari. Pierderi economice semnificative au fost înregistrate şi în urma secetei din Brazilia şi China şi fenomenelor meteorologice severe care au provocat tornade în Statele Unite, se mai spune în raport.

România nu a notificat CE modificarea legislaţiei privind energiile verzi

Prevederile ordonanţei de urgenţă care modifică schema de sprijin pentru energia regenerabilă se aplică din 1 iulie, deşi actul normativ nu a fost notificat Comisiei Europene.  "Am trimis notificare informală în 17 iulie către Consiliul Concurenţei, dar să vedem dacă notificăm toată legea, sau doar partea care vizează marii consumatori. Notificarea presupune un volum de muncă foarte mare, nu este o hârtie care se face într-o zi", a declarat ieri Niţă. Guvernul nu a notificat Comisia Europeană în legătură cu schimbarea legii energiei regenerabile, deşi Niţă spunea în luna mai că "în mare" Comisia a fost de acord cu schimbările legislative. Reprezentanţii Comisiei spun că anunţul făcut de Niţă în luna mai este incorect, lipsind notificarea. Totodată, CE a cerut Guvernului să transmită informaţii "consolidate" privind legislaţia care prevede ajutorul de stat pentru energiile regenerabile, datele nefiind însă comunicate.
Guvernul a decis, la începutul lunii iunie, să amâne acordarea unui certificat din cele două alocate producţiei de energie eoliană până în 2017. Decizia a nemulţumit investitorii în astfel de unităţi de producţie a electricităţii. Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.

Rompetrol deschide benzinării în Franţa

Compania Dyneff, din grupul Rompetrol, a finalizat în parteneriat cu grupul Total construcţia unui terminal de produse petroliere în valoare de 41 milioane de dolari în portul Port la Nouvelle şi a investit alte 10 milioane de dolari în deschiderea a două benzinării în Franţa. Terminalul construit împreună cu grupul francez Total va fi extins în anii următori, potrivit unui comunicat al Rompetrol, companie controlată de grupul kazah de stat KazMunayGas. Una dintre benzinării este sub brandul Rompetrol, iar cealaltă sub denumirea Dyneff. Dyneff livrează anual aproximativ 2,3 milioane metri cubi de produse petroliere în Franţa şi Spania.
Comunicatul mai precizează că Rompetrol, cu afaceri de 10,8 miliarde de dolari anul trecut, intenţionează să devină una dintre cele mai importante companii petroliere integrate din Europa, din regiunea Mării Negre şi a Mării Mediterane.

Orange România a avut în primul semestru venituri de aproape 450 milioane euro

Orange România a avut în prima jumătate a anului venituri de aproximativ 450 milioane euro, valoare apropiată de cea raportată pentru aceeaşi perioadă a anului trecut, pe fondul unei creşteri a numărului clienţilor companiei cu 154.000, la 10,2 milioane, şi diminuării tarifelor de interconectare. Astfel, veniturile Orange România au coborât cu 0,6%, de la 452 milioane euro în primul semestru al anului trecut la 449 milioane euro, dar au urcat uşor în trimestrul al doilea, cu 0,2%, la 230 milioane euro, potrivit unui comunicat transmis ieri de operator. Dacă se exclude efectul reducerii tarifelor de interconectare, creşterea veniturilor la nivelul celui de-al doilea trimestru este de 3,8%, precizează Orange România.
Compania avea 10,2 milioane clienţi la finalul lunii iunie, faţă de 10,283 milioane la sfârşitul anului trecut. "Se înregistrează o tendinţă de migrare a utilizatorilor dinspre cartele preplătite către abonamente. Astfel, în ultimele 12 luni umărul de abonaţi a crescut cu peste 6%", se spune în comunicatul Orange România. De asemenea, traficul de internet pe mobil înregistrat în reţeaua Orange a urcat cu 90% faţă de perioada similară a anului trecut, odată cu creşterea vânzărilor de smartphone-uri, dezvoltării aplicaţiilor şi serviciilor oferite. Orange România a lansat la finalul anului trecut serviciile de date la mare viteză 4G pentru tablete şi modemuri, disponibile şi pentru smartphone-uri începând din luna aprilie. Totodată, operatorul a intrat în iunie pe piaţa serviciilor de televiziune, prin Orange TV, cu o ofertă de 100 de canale, din care peste 40 sunt transmise în format HD.

Economia britanică a înregistrat cea mai rapidă creştere din 2011

Creşterea economiei britanice s-a accelerat în trimestrul doi din 2013 datorită majorării cheltuielilor consumatorilor şi companiilor, arată cifrele publicate ieri de Oficiul Naţional de Statistică (ONS). Datele ONS sunt în linie cu estimările analiştilor. Comparativ cu trimestrul doi din 2012, economia britanică a înregistrat un avans de 1,4% în perioada aprilie-iunie 2013, faţă de 0,3% în precedentele trei luni. Este cea mai rapidă creştere din 2011. A fost pentru prima dată din trimestrul trei din 2010 când toate sectoarele economiei - agricultură, producţie, construcţii şi servicii - au înregistrat creştere. Sectorul serviciilor, cu un avans de 0,6% în trimestrul doi, a furnizat cea mai semnificativă contribuţie la creşterea generală a Produsului Intern Brut. Producţia industrială a urcat cu 0,6% şi sectorul construcţiile a înregistrat o expansiune de 0,9% în perioada aprilie-iunie 2013. Premierul britanic David Cameron a declarat luni că economia ţării se consolidează, ceea ce ar trebui să permită Guvernului să reducă impozitele. Datorită recentelor date care arată o redresare solidă a PIB-ului Marii Britanii, Guvernul şi-ar putea realiza mai uşor obiectivele de reducere a deficitului, care au fost extinse până în 2017-2018.
În 4 iulie, Banca Angliei (BoE) a decis să nu injecteze noi fonduri în economia britanică, la prima şedinţă de politică monetară sub conducerea noului guvernator, canadianul Mark Carney. De asemenea, cei nouă membri ai comitetului de politică monetară de la BoE au decis să menţină dobânda de referinţă la nivelul record de 0,5%. Începând din 2009 şi până în prezent, Banca Angliei a injectat 375 de miliarde de lire sterline în economia britanică.

Electrica cere 2 miliarde de euro de la Enel, E.ON şi CEZ

Compania de stat Electrica SA cere grupurilor Enel, E.ON şi CEZ penalităţi cuprinse între 1,5 şi 2 miliarde euro pentru neîndeplinirea unor clauze din contractele de privatizare, dar cele trei companii susţin că au de plătit sume mult mai mici, de până la 700 milioane euro. "Pretenţiile Electrica sunt în jur de 1,5-2 miliarde de euro. În schimb, cei vizaţi vin în apărare cu alt mecanism de calcul al penalităţilor, din care rezultă că au de plătit între 500 şi 700 milioane de euro", a declarat, ieri, Gabriel Dumitraşcu, şeful direcţiei de privatizare din Departamentul pentru Energie. Electrica SA consideră că cele trei grupuri nu şi-au îndeplinit o serie de obligaţii din contractele de privatizare şi a deschis procese la Curtea de Arbitraj de la Paris.
CEZ (Cehia), E.ON (Germania) şi Enel (Italia) au cumpărat cinci filiale Electrica de distribuţie şi furnizare a energiei electrice.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.