MOZAIC STIRI ECONOMICE: Zona euro, aproape de sfârşitul recesiunii
Industria prelucrătoare şi sectorul serviciilor din zona euro au înregistrat în luna iulie evoluţii neaşteptat de favorabile, indicii celor două ramuri ale economiei înregistrând cele mai bune performanţe din ultimii doi ani, semn că Europa poate fi aproape de ieşirea dintr-o recesiune prelungită.
Indicele industriei manufacturiere din zona euro, calculat pe baza unui sondaj în rândul managerilor de achiziţii din companii, a crescut în iulie pentru prima dată în ultimii doi ani şi a depăşit cota care diferenţiază între contracţie şi creştere economică, potrivit unui raport publicat ieri de compania britanică de cercetare Markit Economics, preluat de Bloomberg.
Totodată, indicele compus al industriei manufacturiere şi sectorului serviciilor a depăşit de asemenea cota de recesiune, urcând la cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni. "Datele de astăzi, mai bune decât ne aşteptam, sprijină ipoteza că economia zonei euro lasă recesiunea în urmă. Măsurile de stimulare monetară introduse de BCE (Banca Centrală Europeană - n.r.), îmbunătăţirea situaţiei economice mondiale şi temperarea austerităţii fiscale au oprit, în sfârşit, contracţia economică", a comentat un economist de la ING Bank, Amsterdam.
Astfel, după un an şi jumătate de contracţie, economia zonei euro a stagnat în trimestrul al doilea şi va reveni pe creştere în perioada iulie-septembrie, estimează economiştii contactaţi de Bloomberg.
Evoluţia favorabilă a indicilor industriei prelucrătoare şi sectorului serviciilor a fost susţinută în principal de creşterile înregistrate în Germania, dar şi de frânarea ritmului de contracţie indicat de datele culese în Franţa.
Isărescu, despre creşterea economică: Mai bine 4%, decat 7%
Creşterea economică a României este mai bine să fie de 4% pe an dacă acesta este potenţialul şi nu 7%, a declarat, ieri, într-o conferinţă referitoare la perspectiva economică a României, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu. "Sper că vom învăţa, o dată pentru totdeauna, că, dacă accelerăm creşterea economică dincolo de un nivel sustenabil în perioadele preelectorale nu facem decât să grăbim declinul în perioada post electorală. Trebuie ca această ţară să vrea un ciclu lung de dezvoltare cu cât mai puţine declinuri. Mai bine să avem 4% dacă acesta este potenţialul economiei româneşti pe an, nu 7% dar să fie pe vreo 10-12 ani. Concomitent cu acest tip de creştere economică cred că trebuie să finalizăm infrastructurile din România. M-am tot gândit ce cuvânt să folosesc, modernizare e deja un cuvânt erodat, eu am intenţia să folosesc cuvântul europenizare a infrastructurilor româneşti dar cred că finalizarea sună bine, să le terminăm o dată pentru totdeauna. Atenţie, nu mă refer la infrastructurile fizice de tipul celor de transport, mă refer şi la cele umane de tip sănătate, educaţie", a spus Isărescu.
Potrivit acestuia, educaţia reprezintă o sursă majoră ca şi sănătatea pentru asigurarea capitalului uman, atât de important în economia modernă.
Analiştii Economist Intelligence Unit au semnalat, într-un raport publicat recent, că economia românească va înregistra în 2013 o creştere de 2,4%, stimulată de o recoltă bună şi creşterea exporturilor spre ţările care nu sunt membre UE, urmând ca ritmul de creştere să se accelereze în perioada 2014-2017, la o rată medie anuală de sub 4%. Comisia Naţională de Prognoză a menţinut la 1,6% estimarea privind creşterea Produsului Intern Brut în 2013, în prognoza de primăvară pe termen mediu 2013-2016.
PepsiCo şi-a mărit cota pe piaţa băuturilor
Profitul net al PepsiCo a crescut cu 35% în trimestrul al doilea, de la 1,49 miliarde de dolari în urmă cu un an la 2,01 miliarde de dolari, susţinut de îmbunătăţirea veniturilor pe segmentul alimentelor în regiunea Americilor.
Grupul a reiterat estimările privind profitul operaţiunilor de bază din acest an, dar anticipează că ratele de schimb valutar vor avea un impact negativ de 2% asupra rezultatelor. În luna aprilie, PepsiCo estima acest impact la numai 1%. Veniturile grupului au avansat cu 2,1%, la 16,81 miliarde de dolari. Veniturile pe segmentul alimentelor au urcat în regiunea Americilor cu 5,2%, la 6,03 miliarde de dolari, iar cele pe segmentul băuturilor au scăzut cu 1,7%, la 5,26 miliarde de dolari.
Potrivit Bloomberg, rezultatele l-ar putea ajuta pe directorul general Indra Nooyi să respingă presiunile exercitate de investitorul Nelson Peltz, de la Trian Fund Management, pentru achiziţia Mondelez International (fosta Kraft Foods) sau pentru separarea activităţilor de producţie de alimente de cele producătoare de băuturi, în scopul creşterii profiturilor acţionarilor.
Peltz a afirmat săptămâna trecută, la New York, că PepsiCo ar trebui să cumpere Mondelez la un preţ de 35-38 dolari pe acţiune, într-o tranzacţie evaluată la până la 67,8 miliarde de dolari. În ultimul an, PepsiCo şi-a mărit cota pe piaţa băuturilor şi şi-a menţinut dominaţia pe cea a snack-urilor, în SUA.
Profitul Ford a crescut cu 18% în trimestrul al doilea
Profitul net al Ford a crescut cu 18% în trimestrul al doilea, la 1,23 miliarde de dolari, depăşind aşteptările analiştilor, iar grupul american şi-a îmbunătăţit estimările privind câştigul înainte de taxe pentru întreg anul.
Profitul pe acţiune excluzând unele elemente s-a situat la 45 de cenţi, peste nivelul de 37 de cenţi anticipat de analiştii consultaţi de Bloomberg.
Cererea în creştere pe piaţa din China pentru modelul Focus, precum şi cea pentru Fusion în SUA, arată că eforturile directorului general, Alan Mulally, de a înnoi gama de modele Ford dă rezultate. Ford se aşteaptă ca, după rezultatele bune din trimestrul al doilea, profitul înainte de taxe din acest an să fie egal sau să depăşească nivelul de opt miliarde de dolari de anul trecut. Anterior, producătorul auto estima un profit înainte de taxe în linie cu cel din anul precedent. De asemenea, Ford şi-a îmbunătăţit aşteptările şi pentru Europa, unde anticipează pentru acest an o pierdere de 1,8 miliarde de dolari, faţă de 2 miliarde de dolari cât prognoza anterior.
Veniturile grupului american au crescut de la 33,3 miliarde de dolari în trimestrul al doilea al anului trecut la 38,1 miliarde de dolari.
Rezultatele globale ale Ford sunt afectate de piaţa dificilă din Europa, unde dificultăţile economice au împins vânzările auto la minimul ultimelor două decenii, notează Bloomberg. Pierderea operaţională a Ford Europa s-a redus în trimestrul al doilea la 348 milioane de dolari, de la 404 milioane de dolari în urmă cu un an. Ford îşi menţine planul de a ajunge pe zero în Europa până în 2015, a declarat, în luna iulie, şeful operaţiunilor din Europa ale grupului, Stephen Odell.
Cosmote România va primi un credit de 225 mil. euro pentru reţeaua 4G
Cosmote România va primi de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi alte 7 bănci o finanţare de 225 milioane euro pentru reînnoirea licenţelor şi îndeplinirea obligaţiilor de plată pentru spectrul alocat serviciilor mobile 4G. Celelalte şapte bănci care participă la finanţarea sindicalizată sunt ING Bank, Société Génerale, Erste Group Bank, Eurobank Private Bank Luxembourg, Citibank, NBG Bank Malta Limited şi Raiffeisen Bank International.
În urma unei licitaţii a autorităţii de reglementare în comunicaţii (ANCOM) încheiată în septembrie 2012, Cosmote România, Orange România, RCS&RDS, Vodafone România şi 2K Telecom s-au angajat să plătească 682,14 milioane euro pentru licenţele telecom în frecvenţele de 800, 900, 1.800 şi 2.600 MHz. Defalcat, Vodafone România a plătit 228,52 milioane euro, Orange România 227,14 milioane euro, Cosmote România 179,88 milioane euro, RCS&RDS 40 milioane euro, iar 2K Telecom 6,6 milioane de euro. Banii au fost viraţi în două tranşe, una la 31 decembrie 2012 şi cealaltă la 30 iunie 2013.
Cosmote România este al treilea operator local de telefonie mobilă în funcţie de numărul de clienţi şi cifra de afaceri, după Orange şi Vodafone. În luna aprilie a acestui an, operatorul a lansat comercial serviciile 4G în Bucureşti (zona de nord), Otopeni, Ploieşti, Cluj, Iaşi şi în staţiunile turistice Sinaia, Buşteni, Predeal. Reţeaua 4G permite viteze de descărcare de până la 75 Mbps, respectiv de încărcare de până la 37,5 Mbps.
