Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Comerţul pe internet va creşte de 3 ori până în 2018

Ziarul de Vrancea
23 iul 2013 699 vizualizări
Schimburile comerciale "online" între principalele economii ale lumii vor depăşi 300 miliarde de dolari în următorii cinci ani

Comerţul online cu bunuri între marile economii ale lumii va creşte de trei ori în următorii cinci ani, datorită numărului tot mai ridicat de clienţi şi a campaniilor internaţionale desfăşurate de retaileri, potrivit rezultatelor unui studiu dat publicităţii de PayPal, divizie a EBay. Comerţul internaţional pe internet între SUA, China, Germania, Marea Britanie, Australia şi Brazilia va urca de la 105 miliarde de dolari în acest an la 307 miliarde de dolari în 2018, transmite Bloomberg. Principalele categorii de produse după cifra de afaceri vor fi îmbrcămintea, încălţămintea şi accesoriile vestimentare, urmate de produsele de sănătate şi înfrumuseţare şi electronice, potrivit raportului. EBay, cea mai mare piaţă de comerţ online din lume, caută să se extindă pe plan internaţional, mai ales pe pieţele emergente, unde potenţialul de creştere este mai ridicat faţă de economiile dezvoltate.
Aproximativ un sfert din veniturile EBay şi peste jumătate din afacerile PayPal au fost generate anul trecut de operaţiuni din afara SUA. PayPal se concentrează în special pe China, potrivit preşedintelui companie, David Marcus. "Dacă analizăm oportunităţile din China, vedem că există 40 de milioane de firme mici dintre care numai 5 milioane exportă bunuri prin intermediul internetului. Deci există un potenţial enorm de creştere", a afirmat Marcus.
Dezvoltarea comerţului online internaţional va fi accelerată în bună măsură şi de răspândirea dispozitivelor mobile cu acces la internet, precum smartphone-urile şi tabletele. Compania anticipează că, în anul 2018, dispozitivele mobile vor servi drept platforme pentru tranzacţii internaţionale de 106 miliarde de dolari, faţă de 36,4 miliarde de dolari în acest an.

Şase companii s-au înscris pentru construcţia secţiunii moldoveneşti a gazoductului Iaşi-Ungheni

Şase companii, dintre care majoritatea străine, s-au înscris în concursul pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni pe teritoriul Republicii Moldova. Comisia de evaluare a ofertelor pentru concursul de selectare a executorului lucrărilor de construcţie a "Conductei de interconectare a sistemului naţional de transport gaze din România cu sistemul de transport gaze din Republica Moldova pe direcţia râul Prut - satul Todireşti", a deschis luni ofertele depuse, începându-şi astfel activitatea, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei şi Comerţului. Cele şase companii sunt din Austria, Italia, România, Turcia şi Republica Moldova. Patru oferte au fost depuse de consorţii compuse din câteva companii şi două - de către companii unice. Comisia de evaluare va activa în conformitate cu Ghidul practic al procedurilor de contractare pentru acţiunile externe ale Uniunii Europene (PRAG) şi legislaţia Republicii Moldova. Deşi nu există un termen limită pentru evaluarea ofertelor, contractantul urmează a fi selectat până la data de 27 august 2013, când urmează a fi lansate lucrările de construcţie.
Gazoductul Iaşi-Ungheni va conecta reţelele de gaze ale României şi Republicii Moldova şi va putea transporta 1,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an. Conducta de gaz va avea o lungime totală de 43,2 kilometri, dintre care aproximativ 32 de kilometri pe teritoriul României. Construcţia gazoductului are drept scop consolidarea securităţii energetice a Republicii Moldova. Autorităţile Republicii Moldova au anunţat că vor lansa lucrările de construcţie la 27 august. România ar putea acorda între 9 şi 12 milioane de euro Republicii Moldova pentru construcţia conductei.

Economia Franţei a ieşit din recesiune

Economia Franţei a ieşit din recesine în trimestrul al doilea, a declarat ministrul de Finanţe, Pierre Moscovici, citând estimări ale băncii centrale şi biroului de statistică privind un avans al PIB de 0,2% în perioada aprilie-iunie. "Trebuie acum să lucrăm pentru a transforma această ieşire din recesiune într-o recuperare reală", a spus ministrul, citat de cotidianul britanic The Guardian. Economia a înregistrat o contracţie de 0,2% în primele trei luni ale anului. Aşteptările privind recuperarea economiei Franţei au fost susţinute şi de datele publicate ieri privind încrederea companiilor în economie. Astfel, un indicator al încrederii companiilor a crescut uşor, de la 86 de puncte în iunie la 87 de puncte în iulie. Un avans mai puternic decât anticipau analiştii a fost consemnat în industrie, unde indicatorul a urcat de la 93 de puncte la 95 de puncte, maximul ultimului an.

Orange investeşte site-ul de video sharing Dailymotion

Orange va investi 30 milioane euro în site-ul de video sharing Dailymotion, având ca ţintă triplarea vânzărilor platformei în următorii trei ani, la aproximativ 100 milioane euro, a declarat directorul general al grupului francez, Stephane Richard. Anul trecut, Dailymotion a avut o cifră de afaceri de 37 milioane euro. Anterior, vânzarea unei participaţii de 75% la Dailymotion către Yahoo a eşuat, după opoziţia guvernului francez. Richard a afirmat că Orange nu mai ia în calcul vânzarea site-ului, deşi mai multe companii şi-au exprimat interesul după prăbuşirea înţelegerii cu Yahoo.
Dailymotion va face aproximativ 60 de angajări, majoritatea în Franţa, şi va deschide reprezentanţe în Spania, Japonia, Canada şi Brazilia în cadrul unui plan de extindere, a declarat şeful Orange. Site-ul a fost preluat de Orange prin două tranzacţii derulate în 2011 şi la începutul acestui an, pentru suma totală de 127 milioane euro, potrivit TechCrunch. Potrivit datelor ComScore, Dailymotion are peste 112 milioane de vizitatori unici lunar şi 2,5 miliarde de vizualizări de filme la nivel mondial.

Exporturile Marii Britanii în România ar putea să crească cu 60% în patru ani

Guvernul britanic speră ca în următorii patru ani exporturile către România să crească cu circa 60% prin înfiinţarea unui centru de afaceri care va oferi companiilor insulare acces şi expunere mai bune pe piaţa românească. Centrul de afaceri româno-britanic a fost înfiinţat de Ambasada Marii Britanii şi Camera de Comerţ Britanico-Română. În cadrul proiectului, Ambasada britanică va acorda Camerei de Comerţ bilaterale un grant în valoare de circa 200.000 de euro. "Acesta este un pas înainte în sprijinul pe care îl acordăm relaţiilor economice dintre România şi Marea Britanie. Acesta este parte a unui proiect care cuprinde 20 de pieţe prioritare în întreaga lume. Acordăm sprijin companiilor britanice în pieţe ca Mexic, Rusia, India, Brazilia, iar din Europa am selectat două ţări prioritare, pentru a sprijini relaţiile comerciale, respectiv Polonia şi România. Sperăm să vedem o creştere puternică atât a investiţiilor britanice în România cât şi a relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări", a declarat ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris. El a adăugat că prin această măsură se urmăreşte de asemenea, facilitarea accesului companiilor britanice care vor să investească sau să aibă relaţii comerciale în România. "Scopul este de a înfiinţa un centru de afaceri româno britanic finanţat printr-un grant de la Guvernul Marii Britanii acordat Camerei de Comerţ Britanico-Română, iar prin acesta sperăm ca până în 2017 să vedem o creştere de 60% a exporturilor britanice în România", a adăugat Harris.
În România sunt înfiinţate aproape 4.300 de firme cu capital britanic, Marea Britanie fiind al 11 lea investitor de pe piaţa locală, cu 4,6 miliarde de euro. La finele anului trecut schimburile bilaterale România-Marea Britania au totalizat 2,9 miliarde de euro, în creştere de la 2,7 miliarde euro în 2011. Exporturile britanice în România s-au ridicat anul trecut la peste 1,6 miliarde de euro, în timp ce importurile din România au fost de 1,3 miliarde de euro. Investitiţiile din Marea Britanie reprezintă 27% din totalul fluxului atras de România în prima jumătate a acestui an

Creditul pentru firme şi populaţie a crescut în luna iunie cu 1,1%

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în iunie cu 1,1% (1,1% în termeni reali) faţă de luna anterioară, până la 224,15 miliarde lei, susţinut de împrumuturile în valută şi deprecierea leului, potrivit datelor anunţate ieri de Banca Naţională a României (BNR). Creditul în lei s-a majorat cu 0,3% (0,3% în termeni reali), iar cel în valută exprimat în lei a urcat cu 1,6% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 0,2%). La 30 iunie, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere cu 1,3% (-6,3% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2012, pe seama majorării cu 2,2% a componentei în lei (-3% în termeni reali) şi a diminuării cu 3,3% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 3,5%), se arată într-un comunicat al BNR. Creditul guvernamental a scăzut în iunie cu 4,5%, la 74,64 miliarde lei. La 30 iunie, creditul guvernamental a înregistrat o diminuare de 7,4% (-12,1% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2012. Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au scăzut cu 0,9%, la 77,06 miliarde lei, dar au înregistrat o creştere de 2% faţă de intervalul similar al anului trecut.

Aproape 2,1 milioane de pasageri pe aeroporturile româneşti, în T1

Peste două milioane de pasageri s-au îmbarcat sau au debarcat pe aeroporturile româneşti, în primul trimestru al anului în curs, potrivit statisticilor Ministerului Transporturilor. Din acest total, mai mult de 1,067 milioane de pasageri au plecat de pe aeroporturile româneşti, în timp ce restul de 1,019 milioane au sosit în România. Pe rutele interne, au fost transportaţi 268.000 de pasageri, în timp ce pe cursele internaţionale au circulat 1,819 milioane de pasageri. De asemenea, aeronavele au transportat 7.100 de tone de mărfuri, în perioada raportată, toate internaţional. Cantitatea de mărfuri încărcată şi descărcată în aeroporturile româneşti (inclusiv poştă) a fost de 7.050 tone. Din total, 3.082 de tone de mărfuri au fost încărcate de pe aeroporturile româneşti, în timp ce 3.968 de tone de mărfuri au fost aduse în ţară. Numărul mişcărilor de aeronave a fost, în primele trei luni ale anului, de 28.550. În 2012, numărul pasagerilor care s-au îmbarcat sau au debarcat pe aeroporturile româneşti a fost de 10,728 milioane persoane.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.