Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Cum au devenit peste noapte smartphone-urile un produs banal

Ziarul de Vrancea
22 iul 2013 636 vizualizări
Peste un miliard de oameni deţin în prezent un telefon "inteligent"

Smartphone-ul şi-a pierdut strălucirea de noutate absolută în tehnologie, devenind un produs banal, omniprezent, astfel că preţul mediu al unui terminal a scăzut din 2012 de la 450 de dolari la 375 de dolari, limitând creşterea mărcilor de top şi avantajând nou-veniţii care joacă la volum.
Telefoanele conectate permanent la internet, încărcate cu aplicaţii diverse, după gusturile şi necesităţile clientului, au trecut în ultimii cinci ani de la produs de nişă la mainstream. Vânzările anuale de telefoane "inteligente" au crescut la aproape 300 miliarde de dolari în 2012, iar peste un miliard de persoane din întreaga lume deţin în prezent un smartphone, potrivit unei analize Bloomberg. Piaţa se apropie de saturaţie în Statele Unite şi celelalte economii dezvoltate, peste jumătate dintre utilizatorii de telefoane mobile deţinând acum un smartphone. În marile economii emergente, precum China şi India, unde potenţialul de creştere este uriaş, preferinţele înclină în proporţie copleşitoare către modelele ieftine, astfel că, per total, cererea pentru smartphone-urile de top este în scădere. Astfel, preţul mediu al unui smartphone a scăzut, de la începutul anului trecut, de la 450 de dolari la 375 dolari, potrivit estimărilor companiei de cercetare de piaţă IDC. Transformarea pieţei a redus deja marjele de profit ale liderilor Samsung şi Apple, în timp ce fostele glorii Nokia şi BlackBerry ar putea avea surprize neplăcute, deoarece mizează pe un entuziasm tot mai greu de găsit în rândul consumatorilor.

Companiile din China, marii caştigători

Tranziţia pieţei smartphone către maturitate a produs însă şi câştigători. Companiile chineze specializate în modele cu preţuri mai mici, precum Huawei sau Lenovo, au înregistrat recent creşteri puternice şi au ambiţii mari. "Era creşterii puternice în zona premium a trecut. Companiile chineze ştiu să supravieţuiască cu marjele reduse de profit anunţate în bătălia care va urma", comentează pentru Bloomberg un analist de la ABI Research.
Declinul preţului mediu al smartphone-ului aminteşte de schimbările din industria computerului personal la sfârşitul anilor '90, potivit analiştilor din industrie. Atunci, milioane de clienţi dornici să intre pe internet au optat pentru PC-uri ieftine în defavoarea mărcilor consacrate, provocând scăderea preţului mediu la aproximativ 1.000 de dolari în 2002, de la aproape 2.000 de dolari în 1996, potrivit datelor IDC. Astfel, producătorii de smartphone-uri al căror profit depinde în principal de produsele premium, cu preţuri mari, au început să aibă probleme. Samsung a pierdut în luna iunie peste 25 miliarde de dolari din valoarea de piaţă, după ce analiştii şi-au redus estimările privind vânzările vârfului de gamă Galaxy S4, care costă peste 600 de dolari/euro fără abonament. Producătorul taiwanez HTC a ratat estimările analiştilor privind vânzările şi profitul în trimestrul al doilea după o evoluţie dezamăgitoare a modelui de top HTC One, încadrat de asemenea în categoria de preţ 600-700 dolari.
Analiştii anticipează că Apple va anunţa în următoarele zile venituri în stagnare pentru trimestrul încheiat la 30 iunie, cea mai slabă evoluţie din ultimii 10 ani, în principal ca urmare a frânării vânzărilor iPhone. Valoarea acţiunilor Apple a scăzut cu 39% faţă de recordul atins în septembrie, odată cu declinul marjelor de profit.
Analiştii consideră că declinul mărcilor de top ar putea fi încetinit prin inovare, spre exemplu lansarea accesoriilor electronice, precum ceasul inteligent sau ochelarii conectaţi la internet, însă majoritatea utilizatorilor sunt în prezent mulţumiţi de funcţiile şi caracteristicile oferite de smartphone-urile ieftine.

Apple testează ecrane mai mari pentru iPhone şi iPad

Apple testează ecrane mai mari pentru iPhone şi iPad împreună cu furnizorii de piese din Asia, potrivit unor surse din industrie citate de Wall Street Journal, semn că gigantul american ar putea căuta să-şi diversifice gama de produse pentru a răspunde cererii. În ultimele luni, Apple a cerut furnizorilor din Asia prototipuri de ecrane pentru smartphone cu diagonala mai mare de 4 inci şi display-uri pentru tabletă de aproape 13 inci, potrivit surselor citate. iPhone 5 are un ecran de 4 inci, iar iPad de 9,7 inci, completate de varianta iPad mini, de 7,9 inci. Compania a modificat anul trecut în premieră ecranul iPhone, de la 3,5 inci la 4 inci, şi a lansat iPad-ul de dimensiuni mai mici. Contactat de WSJ, un reprezentant al Apple a refuzat să comenteze informaţiile.
Testele derulate de companie împreună cu furnizorii sugerează că Apple caută modalităţi de a satisface necesităţile tot mai diverse ale consumatorilor. Rivalii companiei americane oferă smartphone-uri şi tablete de diferite mărimi, la preţuri puternic diferenţiate. Samsung Electronics, cel mai mare producător de smartphone-uri, are o strategie de tipul "de toate pentru toţi", acoperind cu produsele sale toate segmentele de preţ şi categoriile de mărime, pentru a atrage cât mai mulţi clienţi.
În primul trimestru al acestui an, Samsung a avut o cotă de 33,1% pe piaţa smartphone-urilor, urmat de Apple cu 17,9%, potrivit datelor Strategy Analytics.

Finanţele au atras 300 milioane lei prin obligaţiuni la nouă luni

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras 300 milioane lei prin obligaţiuni cu scadenţa reziduală de nouă luni, la un randament de 4,39%, iar cererea a fost de peste patru ori mai mare, de 1,317 miliarde de lei. Valoarea indicativă a emisiunii a fost de 300 milioane lei. Titlurile ajung la maturitate în aprilie 2014. Cea mai recentă licitaţie pentru titluri cu o maturitate apropiată a fost organizată de MFP la jumătatea lunii iulie, când au vândut certificate la şase luni, la un randament mediu de 4,24% pe an. Administratorii datoriei publice au mai vândut obligaţiuni din aceeaşi emisiune în luna aprilie, când au împrumutat 600 milioane de lei, la un randament de 4,99% pe an. Ministerul Finanţelor Publice a programat pentru luna iulie emisiuni de titluri de stat de 1,76 miliarde lei şi, respectiv, de 150 milioane euro, în condiţiile în care în această lună ajung la scadenţă titluri de 3,778 miliarde lei.
De la începutul anului, Ministerul Finanţelor Publice a împrumutat de pe piaţa internă 28,23 miliarde lei, la care se adaugă emisiuni în valută, interne şi externe, de 1,42 miliarde de euro şi 1,5 miliarde de dolari.

România, în topul celor mai mici datorii publice din UE

Datoria guvernamentală a statelor din UE a crescut cu aproximativ 101,5 miliarde euro în primul trimestru faţă de finalul anului trecut, la aproape 11.112 miliarde euro, de la 85,2% la 85,9% din PIB. În acest top, România figurează pe locul al patrulea între statele cu cele cele mai mici datorii publice raportate la PIB. La finele lunii martie a anului trecut, datoria de stat din UE reprezenta 83,3% din PIB, sau 10.607 miliarde euro, potrvit datelor anunţate ieri de Eurostat. Cele mai ridicate grade de îndatorare la finalul primului trimestru al acestui an au fost înregistrate în Grecia (160,5% din PIB), Italia (130,3%), Portugalia (127,2%) şi Irlanda (125,1%).
La polul opus, cele mai scăzute datorii raportate la PIB au fost consemnate de Estonia (10% din PIB), Bulgaria (18%), Luxemburg (22,4%) şi România (38,6%). Astfel, datoria guvernamentală a României a urcat la aproape 230 miliarde lei la finele lunii martie (38,6% din PIB), faţă de 222,2 miliarde lei la finalul anului trecut (37,8% din PIB), respectiv 211,4 miliarde lei (37,7% din PIB) în martie 2012.
Guvernul Germaniei, cea mai mare economie europeană, a înregistrat după primele trei luni din acest an o datorie publică de 2.150 miliarde euro (81,2% din PIB), în scădere uşoară faţă de 2.166 miliarde euro la finele anului trecut, dar în urcare de la 2.118 miliarde euro cu 12 luni în urmă.
Datoria publică a Italiei a crescut la 2.034 miliarde euro, iar cea a Franţei la 1.870 miliarde euro.

Băncile care au provocat criza economică au revenit la profituri ameţitoare

Profiturile marilor bănci de pe Wall Street au revenit la nivelurile anterioare crizei, JP Morgan, Citigroup, Bank of America, Goldman Sachs şi Morgan Stanley raportând pentru trimestrul al doilea profituri nete cumulate de 17,6 miliarde de dolari, relatează Financial Times. Mărimea profiturilor nu a trecut neobservată la Washington, unde senatorul democrat Sherrod Brown i-a sugerat preşedintelui Rezervei Federale (Fed), Ben Bernanke, să nu cedeze apelurilor bancherilor de a relaxa reglementările bancare. "Nu este o surpriză că mega-băncilor le merge atât de bine. Totuşi, continuă să susţină că reglementările noi le omoară", a spus senatorul.
Investitorii au fost din nou atraşi de sectorul bancar, care până nu demult avea probleme din cauza activelor toxice şi a reglementărilor nou introduse, astfel că acţiunile Bank of America şi Morgan Stanley şi-au dublat valoarea în ultimele 12 luni. Pe de altă parte, băncile nu mai sunt aceleaşi după criză. JP Morgan a preluat Bear Stearns şi Washington Mutual, iar Bank of America a cumpărat Merrill Lynch. Băncile care nu au fost transformate de fuziuni au suferit restructurări masive. Instituţiile financiare au cheltuit zeci de miliarde de dolari pe achiziţii, acorduri de închidere a litigiilor şi reevaluarea în scădere a activelor, pentru a reveni la nivelurile de profit anterioare crizei. Potrivit analizelor Goldman Sachs, 90% dintre bănci au raportat profituri peste estimări în trimestrul al doilea, iar 70% dintre acestea au depăşit aşteptările şi în privinţa veniturilor.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.