Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Cum moare un oraş. Cazul Detroit

Ziarul de Vrancea
21 iul 2013 1164 vizualizări
Falimentul oraşului Detroit, cândva capitala mondială a automobilelor şi una dintre metropolele cele mai prospere din lume, este cronica unei morţi anunţate încă din anii 90 ai secolului trecut, când crizei industriale i s-au adăugat depopularea şi o administraţie coruptă, scrie EFE într-un comentariu.

Joi s-a produs ceea ce toată lumea considera de multă inevitabil, solicitarea de plasare a Detroit sub protecţia legii falimentului pentru o datorie de 18,5 miliarde de dolari. În cazul în care falimentul va fi autorizat de justiţie, se va produce cea mai mare suspendare de plăţi din istoria americană. Autorităţile oraşului speră că declararea falimentului va deschide calea către recuperarea oraşului. Falimentul ar putea fi ocazia de "a pune capăt a 60 de ani de decadenţă", a declarat vineri guvernatorul statului Michigan, Rick Snyder, care a avertizat totuşi că este posibil ca creditorii să nu-şi recupereze niciodată banii. "Din 2000, oraşul a pierdut 28% din populaţie şi cheltuim 38% din buget pentru a plăti obligaţii din trecut, cum ar fi pensiile", a declarat la rândul său managerul pentru situaţii de urgenţă al oraşului, Kevyn Orr.

Peste 70.000 de locuinţe sunt abandonate

Detroit, care ajunsese la o populaţie de peste 1,8 milioane de locuitori, mai are acum ceva mai mult de 700.000 de locuitori şi o rată a şomajului de 16%, cu 8,4 puncte procentuale mai mult decât media naţională (7,6%). În plus, 40% din iluminatul public nu funcţionează, doar o treime din ambulanţele municipale răspund apelurilor de urgenţă şi peste 70.000 de locuinţe sunt abandonate. Cartiere întregi sunt părăsite, iar în altele, locuitorii trăiesc în nesiguranţă, dat fiind că poliţia nu are la dispoziţie mijloacele necesare pentru a răspunde adecvat apelurilor de ajutor sau solicitărilor de protecţie. Între timp, autobuzele folosite la transportul public ajung chiar şi cu o oră întârziere în staţii, iar pompierii încearcă să evite pe cât posibil scările hidraulice pentru că nu există bani pentru a le certifica nivelul de securitate. Spaţiile verzi sunt năpădite de buruieni şi sunt finanţate, la fel ca şi muzeele, din banii locuitorilor zonei periferice cât de cât mai bogate care înconjoară ca o centură pauperul Detroit. Cazurile de infracţiuni au crescut îngrijorător în oraş, astfel că au apărut mici afaceri de vânători de recompense, printre puţinele care par să înflorească într-un oraş plin de magazine cu vitrine sparte. Puţina prosperitate a oraşului Detroit se limitează la impunătorul sediu al General Motors şi la cazinourile din cartierul grec Greektown.

Pe vremuri, principalul rival al New York-ului

Detroit a fost victima unui cerc vicios provocat de agonia progresivă a industriei manufacturiere, care a dus la un exod al populaţiei, ceea ce a avut drept consecinţă diminuarea veniturilor municipale la care s-au adăugat cazuri răsunătoare de corupţie. Fondat în 1701 de exploratorul francez Antoine Laumet de la Mothe, Sieur de Cadillac, Detroit s-a dezvoltat neîncetat, mai ales după ce în regiune şi-au stabilit sediile centrale "cei trei mari" ai industriei de automobile, General Motors, Ford şi Chrysler. În anii 50 ai secolului trecut, când Detroit se afla pe val după câteva decenii de prosperitate la umbra protectoare a companiilor Ford şi General Motors, cei 1,8 milioane de locuitori de atunci, care formau în majoritate o clasă medie bogată, considerau că oraşul lor se afla la acelaşi nivel cu metropole precum New York. Clădiri precum Book Tower, Gara centrală Corktown, United Artist Theater sau numeroase edificii în stil art-deco nu mai sunt acum decât o umbră a ceea ce reprezentau cândva. Oraşul s-ar putea vedea obligat să scoată la vânzare o mare parte din aceste monumente arhitecturale aflate acum în paragină sau să înstrăineze o impresionantă colecţie de artă care include opere de Tintoretto sau Matisse şi care în total ar putea atrage fonduri 2,5 miliarde de dolari, potrivit calculelor făcute de Detroit Free Press.
Soarta oraşului Detroit a început să se schimbe în anii 60, când producătorii auto au început să deschidă fabrici în alte state, unde nu existau sindicate, convenţii colective sau planuri de pensie. La toate acestea s-a adăugat şi intrarea pe piaţa din SUA a automobilelor importate din Japonia.
În SUA, falimentul este un proces legal care permite unei persoane fizice sau juridice care nu-şi mai poate onora obligaţiile financiare să fie descărcat de această povară. Legile federale permit guvernelor locale să se declare în faliment cu condiţia ca această procedură să fie permisă de legile statului în care acestea funcţionează. Fiecare stat impune propriile limite şi stabileşte anumite criterii. De exemplu, în Montana majoritatea municipiilor se pot pune sub protecţia legii falimentului, dar nu şi comitatele. În schimb, în Georgia, procedura este interzisă cu desăvârşire.
 

EIU: România va înregistra în acest an o creştere economică de 2,4%

n din 2014 ritmul de creştere se va accelera, fără să depăşească anual 4%

Economia românească va înregistra în 2013 o creştere de 2,4%, stimulată de o recoltă bună şi creşterea exporturilor spre ţările care nu sunt membre UE, urmând ca ritmul de creştere să se accelereze în perioada 2014-2017, la o rată medie anuală de sub 4%, arată un raport al Economist Intelligence Unit.
EIU avertizează însă că prognozele sale pentru 2013 ar putea fi afectate în mod negativ de un nou şoc extern sau de o recesiune mai amplă în zona euro.
Analiştii EIU consideră că există şanse minime ca Investiţiile Străine Directe să-şi revină până la finele lui 2017. În schimb, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene ar contribui la investiţiile în infrastructură, ceea ce ar stimula potenţialul de export pe termen lung. România a obţinut de la bugetul UE fonduri structurale în valoare de 22 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, comparativ cu 20 de miliarde de euro în perioada 2007-2013. De asemenea, România a obţinut prin Politica Agricolă Comună fonduri de 17,5 miliarde de euro pentru 2014-2020, faţă de 13,8 miliarde de euro în perioada 2007-2013. EIU susţine că în următorii ani rata de absorbţie a fondurilor structurale ar putea să fie mai mare decât cea de 12% înregistrată în perioada 2007-2013, însă deficienţele administrative şi nevoia ca guvernul să cofinanţeze proiectele vor limita perspectivele unei creşteri semnificative a ratei de absorbţie.

Inflaţia va continua să scadă
 
Potrivit raportului, cursul de schimb va ajunge, la finele anului, la 4,65 lei/euro şi 3,55 lei/dolar, urmând ca, în următorii ani, să scadă uşor, până la 4,06 lei/euro şi, respectiv, 3,20 lei/dolar în 2017. Pentru finele lui 2014, EIU estimează un curs de 4,36 lei/euro şi 3,38 lei/dolar, pentru 2015 de 4,3 lei/euro şi 3,42 lei/dolar şi pentru 2016 - 4,06 lei/euro şi 3,22 lei/dolar. "Ne aşteptăm ca leul să fie în continuare supus turbulenţelor în 2013, date fiind persistenţa în zona euro a nesiguranţei şi incertitudinile cu privire la calendarul de reducere a programului de achiziţionare de obligaţiuni al Federal Rezerve (Fed, banca centrală a SUA), care ar putea avea un efect negativ de domino asupra pieţelor emergente, cum este şi România, care au nevoie mare de finanţare. Am prognozat o apreciere reală modestă a monedei naţionale în perioada 2013-2017, în linie cu evoluţia productivităţii şi recuperarea economică", se arată în raport. De asemenea,
raportul susţine că rata inflaţiei se va cifra în România, la finele anului 2013, la nivelul de 3,4%, pentru sfârşitul anului viitor fiind estimată o rată a inflaţiei de 3,5%. Pentru 2015, EIU estimează o rată a inflaţiei de 3%, la finele anului, aceasta urmând să scadă în 2016 şi 2017 la 2,7%.

Piaţa auto din Rusia va deveni cea mai mare din Europa până în 2020

Piaţa auto din Rusia va inversa tendinţa negativă actuală şi va devansa Germania, devenind cea mai mare din Europa şi a cincea din lume până în 2020, potrivit unui studiu realizat de Boston Consulting Group, relatează Automotive News Europe. Producători occidentali precum General Motors, Volkswagen, Ford Motor şi Renault au investit masiv în Rusia, anticipând că piaţa va creşte odată cu dezvoltarea clasei de mijloc. Studiul anticipează că Rusia poate urma Brazilia şi China pentru a se transforma dintr-o piaţă a exportatorilor străini într-una dominată de vehicule fabricate local.
Boston Consulting anticipează că piaţa auto din Rusia va creşte în medie cu 6% pe an până în 2020, când va ajunge la un volum anual al vânzărilor de 4,4 milioane de vehicule, faţă de 2,9 milioane de unităţi în 2012. Astfel, piaţa auto din Rusia va urca pe locul cinci în lume în funcţie de vânzări, după China, Statele Unite, India şi Brazilia. Anul trecut, Rusia s-a plasat pe poziţia a şaptea, în urma Chinei, SUA, Japoniei, Braziliei, Germaniei şi Indiei. În 2009, Rusia se afla pe locul 10 la nivel mondial. Boston Consulting avertizează însă că Rusia trebuie să depăşească probleme dificile, între care instabilitatea cererii, o bază slabă de furnizori şi costurile mari de logistică. Rusia era pe cale să devină cea mai mare piaţă auto europeană înainte ca criza financiară din 2008 să afecteze cererea şi accesul la creditare.

Samsung este aproape de un acord cu FBI pentru vânzarea de telefoane Galaxy

Samsung este aproape de semnarea unui acord pentru vânzarea de telefoane din gama Galaxy către FBI, potrivit unor surse apropiate situaţiei, relatează CNBC. Acordul ar fi un succes pentru compania sud-coreeană, care este tot mai interesată de contracte cu agenţiile guvernamentale americane, o piaţă nişă dominată de mult timp de producătorul canadian de smartphone-uri BlackBerry.
FBI, care are peste 35.000 de angajaţi, foloseşte în prezent, în mare parte, aparate BlackBerry. Nu este clar dacă agenţia vrea să înlocuiască toate aparatele BlackBerry cu modele Galaxy sau dacă va folosi telefoane de la ambele companii. Un purtător de cuvânt al FBI a refuzat să comenteze. Acordul a fost dezvăluit iniţial de Wall Street Journal. Potrivit publicaţiei, Samsung este aproape de un contract mai mic pentru furnizarea de telefioane pentru U.S. Navy, au declarat surse apropiate situaţiei. Reprezentanţii Samsung şi BlackBerry au refuzat să comenteze. BlackBerry consideră însă că sistemul său de operare este cel mai bun de pe piaţă în privinţa elementelor de securitate.

Grecia a caştigat peste 1 miliard de euro, în mai, din turism

Veniturile din turism ale Greciei au crescut cu 38,5% în luna mai, depăşind 1 miliard de euro, faţă de 760 milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut, iar Ministerul de Finanţe anticipează că turismul va compensa în acest an pierderi din alte sectoare, relatează Kathimerini. Majorarea reflectă creşterea numărului de sosiri turistice cu 24,4%, potrivit datelor Băncii Greciei. Creşterea veniturilor din turism a generat un excedent al contului curent de 35,5 milioane de euro în luna mai, comparativ cu un deficit de peste 1,2 miliarde de euro în urmă cu un an. În primele cinci luni ale acestui an, Grecia a înregistrat un deficit de cont curent de 3,5 miliarde de euro, în scădere cu 49,2%, de la 6,9 miliarde de euro în intervalul simular al anului 2012. Încasările din turism au fost de 1,054 miliarde de euro în luna mai. În primele cinci luni, veniturile aduse de turism au fost de 1,733 miliarde de euro, cu 15,5% peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.