MOZAIC STIRI ECONOMICE: Iată ce a cerut Mittal Guvernului
ArcelorMittal a cerut Guvernului amanarea unor angajamente din contractele asumate la combinatele Galaţi şi Hunedoara, preluarea de reţele electrice, menţinerea în funcţiune a furnizorului de abur CET Galaţi şi exceptări de taxe locale, solicitări pentru care Executivul caută soluţii de rezolvare. La acestea se adaugă solicitările de modificare a calendarului de liberalizare a pieţei gazelor, de reducere a taxei de cogenerare şi de reglementare a problemei legate de utilizarea produselor metalice de calitate scăzută din import şi la preţ de dumping, relevă un document oficial, obţinut de MEDIAFAX, privind conţinutul negocierilor dintre conducerea ArcelorMittal şi Guvernul de la Bucureşti. Grupul ArcelorMittal, cel mai mare producător de oţel la nivel mondial, controlat de miliardarul indian Lakshmi Mittal, deţine în Romania două combinate siderurgice, la Galaţi şi Hunedoara, două fabrici de ţevi, la Iaşi şi Roman, operatorul portuar Romportmet Galaţi şi o divizie a ArcelorMittal Construction. În luna mai, dar şi în urmă cu o săptămană, premierul Victor Ponta s-a întalnit cu proprietarul ArcelorMittal, Lakshmi Mittal, şeful grupului siderurgic, care s-a întalnit şi cu preşedintele Traian Băsescu, declarand că aşteaptă să fie găsite "soluţii sustenabile" în domeniul energiei. Premierul arăta la randul său că şeful Mittal a evocat varianta retragerii din Europa din cauza preţului la energie. Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a declarat însă că nu are încredere în companiile străine care cer sprijin din partea statului, fără să ofere nimic în schimb, şi că orice investitor are responsabilităţi faţă de societatea romanească, referindu-se în acest context şi la ArcelorMittal care, în opinia sa, a primit mai multe forme de sprijin de la statul roman. Vosganian a arătat că Guvernul va semna, după aprobarea pactului pentru industria oţelului la nivelul Uniunii Europene, protocoale cu fiecare companie siderurgică în parte, prin care să stabilească ce le poate oferi acestora şi ce pot aceste companii să ofere statului. Documentul prezintă în detaliu solicitările formulate de conducerea ArcelorMittal în negocierile cu autorităţile romane şi modul în care Guvernul caută soluţii pentru a satisface aceste cereri. Problemele semnalate de Mittal în afacerile sale din Romania sunt prezentate ca fiind "critice", cu consecinţe asupra rentabilităţii în special la combinatul de la Galaţi. Preocuparea majoră a investitorului este legată de problema energiei, reprezentanţii ArcelorMittal cerand - după amanarea temporară a numărului de certificate verzi acordate pentru energia regenerabilă în scopul scăderii preţului la electricitate - şi reducerea taxei de cogenerare. În plus, investitorul a arătat că utilizarea reţelei electrice interne, care aparţine societăţii Electrica Muntenia Nord, îi impune costuri lunare de 8 milioane euro şi a solicitat ca această reţea să îi fie acordată în concesiune. Solicitarea a fost respinsă de filiala Electrica Distribuţie Muntenia Nord, cu argumentul că o eventuală preluare de către ArcelorMittal a reţelei ar scădea veniturile filialei, dar Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) a intervenit şi a cerut filialei să analizeze varianta închirierii de către ArcelorMittal a liniilor electrice. În prezent, este aşteptat punctul de vedere al Electrica Muntenia Nord la această soluţie alternativă.
Creditorii Greciei cer guvernului să reducă salariile preoţilor
Troica creditorilor internaţionali, formată din FMI, UE şi Banca Centrală Europeană, cere guvernului de la Atena să scadă salariile celor circa 9.500 de preoţi ai Bisericii Ortodoxe a Greciei, parte a programului de reducere a cheltuielilor statului. Solicitarea Troicii s-ar putea, însă, lovi de rezistenţa Bisericii, care exercită o influenţă puternică în Grecia. Reprezentanţii creditorilor au reluat propunerea, înaintată guvernului elen şi în 2011, ca statul să înceteze să plătească salariile preoţilor, sau cel puţin să împartă această cheltuială cu Biserica, potrivit cotidianului elen Parapolitika, citat de portalul GreekReporter. Guvernul contribuie cu circa 200 milioane de euro la plata salariilor preoţilor. Printr-un acord vechi de 60 de ani, statul a acceptat să plătească salariile preoţilor în schimbul unor proprietăţi extinse ale Bisericii, inclusiv terenuri. În ultimele decenii, Biserica a transferat 96% din proprietăţi către stat. Grecia a fost salvată de la colaps financiar prin două pachete de împrumturi externe de la ţările din zona euro şi FMI, totalizand peste 200 de miliarde de euro. Potrivit economiştilor, ţara va înregistra în 2013 al şaselea an de recesiune, în timp ce şomajul se află la un nivel record. Guvernul a fost nevoit să adopte măsuri dure de austeritate, inclusiv concedieri şi reduceri de salarii şi pensii, pentru a primi ajutorul financiar extern.
S-a descoperit "dezechilibrul" Grapini
Ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, a declarat ieri că a constatat un "dezechilibru" între interesele publice şi cele private şi că va căuta, împreună cu reprezentanţii altor ministere, modalităţi de reducere a fiscalităţii pentru IMM-uri. "Am constatat un dezechilibru între interesele publice şi cele private. Am încercat un echilibru, pentru că nu putem trăi doar cu vise. Am ajuns, după 23 de ani, să avem un mediu de afaceri neetic şi plin de inechităţi. (...) Vrem un mediu de afaceri echitabil şi predictibil", a afirmat Grapini într-o conferinţă. Ea a spus că va căuta, alături de ministerele Economiei, Finanţelor Publice, Bugetului şi Marilor Proiecte, modalităţi de reducere a "nenorocitei poveri fiscale pe IMM-uri". "Pană în octombrie va trebui să oferim mediului de afaceri care va fi cadrul în care va opera în 2014", a adăugat Grapini, adăugand că la 1 octombrie va fi introdus noul impozit pentru firmele din turism şi că acesta va avea ca efecte diminuarea impozitelor achitate de contribuabilii corecţi şi creşterea încasărilor bugetare. Totodată, Grapini a spus că a cerut mai mulţi bani la viitoarea rectificare bugetară, fără să precizeze suma. Tema anunţată a conferinţei de presă a fost bilanţul primelor şase luni ale Mariei Grapini la conducerea ministerului. Ministrul delegat nu a putut oferi însă nicio informaţie privind cheltuielile instituţiei sau alţi indicatori financiari.
Doamna finanţelor mondiale, la discuţii cu Isărescu, Georgescu şI Ponta
Guvernatorul Băncii Naţionale a Romaniei, Mugur Isărescu, şi prim-viceguvernatorul Florin Georgescu au participat, alături de premierul Victor Ponta, la discuţia cu directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde. Directorul general al FMI se află în Romania, luni şi marţi, urmand să susţină la Bucureşti un discurs despre identificarea unei "noi paradigme de creştere" economică în regiune. Miercuri, o misiune a Fondului va veni la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut cu Romania. Autorităţile au precizat anterior că doresc ca noul acord să fie încheiat pentru o perioadă de doi ani. Cel mai recent acord al Romaniei cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile romane ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-byde circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi finalizată în 2011. Ultimul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor romane de extindere cu trei luni a acordului, panã la sfarştul lunii iunie, astfel încat Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunãtţire a managementului companiilor de stat. Economistul Florin Cîţu îi solicită printr-o scrisoare deschisă directorului FMI Chirstine Lagarde să nu aprobe un nou acord cu Romania, considerand că economia nu mai poate suporta încă doi ani de reforme mimate, aşa cum s-a întamplat din 2009 în prezent, cand politicul s-a ascuns sub "umbrela" FMI
Raiffeisen pregăteşte o restructurare masivă
Raiffeisen Bank International pregăteşte un program masiv de reducere a cheltuielilor, vizand sume de ordinul sutelor de milioane de euro, care va presupune inclusiv închiderea unor sucursale, a declarat directorul general al băncii austriece, Karl Sevelda, într-un interviu acordat Der Standard. "Începem un program masiv de creştere a profitului şi reducere a costurilor, inclusiv închideri de sucursale. Vorbim despre sume de sute de milioane de euro", a afirmat Sevelda, citat în ediţia online a Der Standard. Sevelda a mai declarat, la finele lunii iunie, că Raiffensei trebuie să reducă masiv costurile pentru a menţine profitul la nivelul actual, în contextul unei reveniri lente a economiei în Europa de Est. Grupul nu intenţionează să se retragă din nicio ţară, iar pe unele pieţe, printre care şi Romania, vrea să dezvolte afacerile, mai ales pe segmentul de retail, a mai afirmat atunci noul CEO al băncii austriece. Raiffeisen a anunţat luni lansarea unei oferte pentru răscumpărarea unor obligaţiuni în valoare de 1,5 miliarde euro, garantate de stat şi scadente în 2014. După această operaţiune, banca va fi răscumpărat întreg portofoliul de obligaţiuni garantate de stat emise în urma crizei financiare, de 4,25 miliarde euro.
Bătaie pe certificatele emise de Finanţe
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat 300 milioane lei prin titluri de stat cu scadenţa la şase luni, exact cat şi-a propus, deşi subscrierile au fost de aproate cinci ori mai mari, iar randamentul mediu a fost de 4,24%. Subscrierile au totalizat 1,48 miliarde lei, cererea ridicată fiind explicată de dealeri prin faptul că în luna iulie scadenţele de titluri de stat sunt mult mai mari decat emisiunile planificate. Administratorii datoriei publice nu au mai emis certificate de trezorerie din luna mai, cea mai recentă licitaţie fiind organizată pentru titluri cu scadenţa la un an. Ministerul Finanţelor Publice a programat pentru luna iulie emisiuni de titluri de stat de 1,76 miliarde lei şi, respectiv, de 150 milioane euro, în condiţiile în care în această lună ajung la scadenţă titluri de 3,778 miliarde lei. Trezoreria a stabilit pentru luna iulie o singură emisiune de certificate de trezorerie şi patru operaţiuni pentru vanzare de obligaţiuni cu scadenţe de doi şi, respectiv, cinci ani.
DSK şi-a găsit un post călduţ în conducerea unei bănci ruse
Dominique Strauss-Kahn, fost director executiv al Fondului Monetar Internaţional (FMI), a fost numit în boardul de supraveghere al Băncii Regionale pentru Dezvoltare din Rusia, controlată de grupul petrolier Rosneft, transmite Bloomberg. Numirea lui Strauss-Kahn a fost anunţată de bancă într-un document transmis autorităţilor din Rusia. Politicianul francez a demisionat în anul 2011 de la conducerea FMI, după ce a fost acuzat în SUA de hărţuire sexuală. El a respins acuzaţiile, care au fost ulterior retrase de procurori după ce presupusa victimă şi-a pierdut credibilitatea şi din cauza absenţei unor dovezi concludente. Grupul Rosneft, controlat de stat, este cel mai mare producător de petrol şi produse rafinate din Rusia. Rosneft a început să ameninţe dominaţia Gazprom în domeniul exporturilor de gaze naturale din Rusia, anunţandu-şi intenţia de a exporta gaz natural lichefiat către Asia.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
