MOZAIC STIRI ECONOMICE: Suntem neatractivi: Investiţiile străine au scăzut cu 37%
Investiţiile străine directe atrase de Romania în primele cinci luni au totalizat 414 milioane de euro, în scădere cu 37% faţă de perioada similară a anului anterior, cand fluxul de capital străin intrat pe piaţa locală a atins 656 milioane de euro.Creditele intragrup au însumat 329 milioane euro, iar participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată 85 milioane euro, potrivit unui comunicat al BNR. Astfel în luna mai, investiţiile au coborat la 92 milioane de euro, faţă de 111 milioane de euro în luna aprilie, cand a fost consemnat cel mai mare nivel din acest an. În martie, investiţiile străine directe au fost de doar 48 de milioane de euro (minimul acestui an). În februarie, investiţiile au totalizat 60 de milioane de euro, iar în ianuarie 103 milioane de euro. Guvernul îşi propune să atragă pană la sfarşitul anului investiţii de "minimum 10 miliarde euro" în energie, resurse minerale, agricultură, industrie şi infrastructură, care să creeze cel puţin 50.000 locuri de muncă, conform planului naţional lansat, joi, la Palatul Victoria. Executivul mizează în acest sens şi pe relansarea relaţiilor politice şi economice externe atat cu Europa, cat şi cu Asia. Anul trecut investiţiile străine directe atrase de Romania au scăzut pentru al patrulea an consecutiv, la 1,6 miliarde de euro, reducerea fiind de 11% faţă de nivelul de 1,8 miliarde de euro consemnat în 2011
Cea mai abruptă scădere lunară
Romania a înregistrat, în luna mai faţă de aprilie, cea mai abruptă scădere din UE a producţiei industriale, de 10,7%, în timp ce indicatorul a coborat cu 0,6% la nivelul Uniunii, potrivit datelor prezentate ieri de Eurostat. Producţia industrială, în serie ajustată sezonier, a scăzut cu 0,3% în zona euro şi cu 0,6% în UE în luna mai faţă de aprilie, se arată într-un comunicat transmis vineri de Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene. Producţia de bunuri de folosinţă îndelungată a coborat cu 2,3% în zona euro şi cu 2,1% în UE, iar sectorul bunurilor de capital s-a contractat cu 1,5%, respectiv 1,9%. Producţia din energie a urcat cu 0,1% în zona euro şi a scăzut cu 0,3% în UE, iar industria bunurilor intermediare a crescut cu 0,4%, respectiv 0,2%. Producţia de bunuri de uz curent a urcat cu 0,6% în zona euro şi a scăzut cu 0,1% în UE. La nivelul statelor membre, cele mai abrupte scăderi au fost înregistrate în Romania (-10,7%), Lituania (6,3%) şi Suedia (-3,8%), la polul opus situandu-se Portugalia (plus 6,1%), Letonia (plus 2,2%) şi Estonia (plus 2%). Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, producţia industrială a scăzut cu 1,3% în zona euro, respectiv cu 1,6% în UE.
Vanzările Dacia au crescut cu 16,5%
u în primul semestru, producătorul de automobile a comercializat 211.400 unităţi
Vanzările Dacia au crescut cu 16,5% în primul semestru faţă de perioada similară a anului trecut, la circa 211.400 unităţi, cu evoluţii pozitive în toate regiunile, datorită succesului Duster, dinamicii mai bune a modelelor Lodgy şi Dokker şi noilor variante Logan şi Sandero, a anunţat Renault. Astfel, marca Dacia a reprezentat în primele şase luni ale anului 16,2% din vanzările Renault, potrivit unui comunicat publicat vineri de grupul francez. Vanzările de autoturisme Dacia au crescut în perioada analizată cu 16,2%, la 200.100 unităţi, în timp ce livrările de vehicule comerciale uşoare au avansat cu 21%, la 11.300 modele. În ceea ce priveşte modelele Dacia, vanzările noii variante a Sandero au crecut pe toate pieţele, printre care Belgia (99%), Spania (61%), Turcia (35%), Franţa (32%) şi Italia (32%), se spune în comunicat. Totodată, modelul Duster a înregistrat la nivelul grupului, fiind comercializat sub mărcile Renault şi Dacia, vanzări de 188.868 unităţi, în urcare cu 50%, cu un succes semnificativ în India, unde Renault a devenit cea mai mare marcă europeană. Vanzările grupului Renault la nivel global au scăzut în perioada analizată cu 1,9%, la 1,302 milioane autovehicule. Pe segmentul autoturismelor, grupul a înregistrat vanzări de circa 1,14 milioane unităţi, în stagnare faţă de prima jumătate a anului trecut. În trimestrul al doilea, grupul a consemnat o creştere cu 0,7% a vanzărilor la nivel global, precizează Renault. Scăderea din primul semestru a fost cauzată în principal de situaţia dificilă din Europa, unde piaţa auto este în declin putenic, iar vanzările au ajuns aproape de minimul ultimilor 20 de ani. Astfel, vanzările Renault pe plan internaţional au crescut cu 4,3%, la un nivel record, faţă de o scădere de 7,3% înregistrată în Europa, se arată în comunicat. Pentru piaţa romanească, grupul francez precizează într-o prezentare că a înregistrat o scădere de 19%. Aproximativ jumătate dintre autovehiculele comercializate de grup în prima jumătate a anului au mers către pieţe din afara Europei, iar cota de piaţă a Renault la nivel global a fost de 3,2%, în coborare cu 0,1%. Rusia a devenit cea de-a doua mare piaţă de desfacere a Renault după Franţa, depăşind Brazilia. Totodată, marca Renault a urcat pe locul al doilea pe piaţa rusă. Renault notează că marca Dacia a înregistrat în Europa o cotă de piaţă de 2%, cumulat pe autoturisme şi vehicule comerciale uşoare, în urcare cu 0,4 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai puternică creştere în randul mărcilor prezente pe continent în prima jumătate a anului. Creşterea se datorează în principal condiţiilor economice dificile de pe continent, care fac mai atractive maşinile low-cost.
Romania, în top 10 cele mai bune destinaţii pentru logistică
Romania este singura ţară din Europa Centrală şi de Est prezentă într-un top al celor mai atractive zece destinaţii pentru activităţi de logistică în acest an, dar şi în 2018, dominat de ţări din Europa de Vest, realizat de la dezvoltatorul de parcuri industriale şi logistică Prologis. Pentru realizarea topului au fost intervievaţi utilizatori de spaţii de depozitare din diferite sectoare de activitate, de la retail, industria auto la cea farmaceutică. Acestora li s-a cerut să realizeze un clasament al celor mai importante 100 de locaţii în funcţie de 13 criterii, primele cele mai importante fiind accesul la rutele de transport, proximitatea faţă de clienţi, costurile din domeniul imobiliar, flexibilitatea şi disponibilitatea forţei de muncă. Bucureştiul şi zona de Vest a Romaniei au fost plasate pe locul 8 în topul celor mai "dorite" destinaţii pentru activităţi de logistică în acest an şi pe cinci în 2018, cele mai bune scoruri fiind obţinute la capitolul costuri din domeniul imobiliar şi flexibilitatea şi disponibilitatea forţei de muncă. Aşa cum era de aşteptat, cel mai scăzut scor a fost obţinut la capitolul infrastructură, dar şi la terenurile şi spaţiile moderne de logistică disponibile. În top zece cele mai atractive destinaţii pentru 2013 se mai găsesc, în ordine, Venlo (Olanda), Anvers (Bruxelles), Rotterdam (Olanda), Rhein-Ruhr (Germania), Madrid, Liege şi zona centrală a Germaniei, Ile de France şi Dusseldorf. Pentru 2018, primul loc rămane Venlo (Olanda), acesta fiind urmat de Rotterdam, Anvers şi Rhein-Ruhr. Romania a reuşit să surclaseze pieţe precum Frankfurt pe Main, Praga, Munchen, Hamburg, Barcelona sau vestul Angliei. Prologis este unul dintre cei mai mari dezvoltatori de parcuri industriale şi de logistică din lume, în Romania deţinand un proiect situat în apropierea autostrăzii Bucureşti-Piteşti. Prologis Park Bucharest A1 cuprinde patru clădiri, totalizand 107.000 metri pătraţi, iar terenul deţinut de companie în zonă permite construcţia a încă 186.000 metri pătraţi de astfel de spaţii.
Poşta Romană are un nou preşedinte CA
Consiliul de Administraţie (CA) al Poştei Romane are un nou preşedinte, Marian Pantazescu, administrator în companie din decembrie 2012, acesta înlocuindu-l pe Adrian Constantin Volintiru, care a renunţat la mandat invocand motive personale, a anunţat vineri operatorul poştal naţional. "CA al Companiei Naţionale Poşta Romană (CNPR) l-a desemnat în unanimitate pe Marian Pantazescu în funcţia de preşedinte al CA. Anterior, această funcţie a fost deţinută de Adrian Constantin Volintiru, al cărui mandat de administrator neexecutiv şi preşedinte al CA a încetat, din motive personale. Pantazescu face parte din CA al Poştei Romane, ca administrator neexecutiv, din luna decembrie 2012, în urma implementării de către companie a prevederilor OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice", se arată într-un comunicat al Poştei Romane. În comunicat se spune că Poşta Romană parcurge un proces de restructurare şi modernizare care are ca obiectiv imediat restabilirea echilibrului între volumul de prestaţii poştale şi numărul de angajaţi ai companiei. "Direcţiile strategice ale administratorilor CNPR urmăresc continuarea misiunii de furnizare a serviciului universal în condiţii de eficienţă pentru CNPR, echilibrarea balanţei operaţionale şi înregistrarea de profit, stabilizarea şi optimizarea fluxului de numerar, precum şi continuarea eforturilor de optimizare şi raţionalizare la nivelul reţelei de subunităţi poştale", se menţionează în comunicat. De asemenea, administratorii au ca obiectiv repoziţionarea portofoliului de produse şi servicii cat şi a politicii tarifare, pe baza criteriilor de competitivitate, precum şi introducerea unor programe de perfecţionare a salariaţilor poştali şi creşterea productivităţii în muncă.
Nokia a prezentat smartphone-ul Lumia 1020
Nokia a prezentat smartphone-ul Lumia 1020, mizand pe o cameră de înaltă rezoluţie, servicii avansate de localizare şi navigaţie şi alte specificaţii tehnice premium pentru revigorarea vanzărilor şi revenirea pe profit, într-o piaţă dominată de Samsung şi Apple. Modelul Lumia 1020 este echipat cu o cameră digitală de 41 megapixeli, care facilitează capturarea unor imagini mai clare, a declarat directorul general al Nokia, Stephen Elop, care a prezentat joi seară la New York noul smartphone produs de compania finlandeză. Terminalul va fi disponibil începand din 26 iulie la operatorul american AT&T, la un preţ de 299,99 dolari cu abonament pe doi ani. Asemenea celorlalte telefoane Lumia, noul model rulează sistemul de operare Windows Phone dezvoltat de Microsoft. "Microsoft trebuie să se apropie cumva de consumatori şi este puţin probabil să poată concura cu platformele de aplicaţii ale Apple şi Google. Camera ar putea fi cheia", comentează pentru Bloomberg un analist de la Current Analysis Inc. Astfel, Nokia mizează pe propriile tehnologii de imagine digitală în încercarea de a eclipsa modelele varf de gamă ale concurenţei - Apple iPhone 5 are o cameră cu rezoluţia de 8 megapixeli, iar Samsung Galaxy S4 este echipat cu un senzor de 13 megapixeli. Modelul este echipat cu tehnologie de stabilizare a imaginii, buton separat pentru acţionarea camerei şi flash pe bază de xenon, a precizat Nokia. De asemenea, utilizatorul poate regla din software puterea flashului, viteza de declanşare sau expunerea. Lumia 1020 are un ecran cu diagonala de 4,5 inci, procesor cu două nuclee la frecvenţa de 1,5 GHz, 2 GB de memorie ram şi 32 GB disponibili pentru stocare. Ecranul este construit din sticlă rezistentă la lovituri şi zgarieturi, iar modelul este disponibil în trei culori - alb, negru sau galben.
Producţia de petrol a SUA a atins cel mai ridicat nivel din 1992
Producţia de petrol a Statelor Unite a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani, datorită expoatării zăcămintelor de şist, facilitand reducerea consumului din import şi împingand cea mai mare economie a lumii spre independenţă energetică. Noile tehnici de foraj, precum fracturarea hidraulică a formaţiunilor de roci de şist, au determinat creşterea producţiei de petrol a SUA cu 1,8% în săptămana 1-5 iulie, la 7,4 milioane barili pe zi, cel mai ridicat nivel din ianuarie 1992, potrivit datelor prezentate de Administraţia pentru Informaţii în domeniul Energiei, citate de Bloomberg. Creşterea producţiei din Dakota de Nord şi Texas a facilitat de asemenea exporturi mai mari de produse rafinate. Astfel, SUA a devenit cel mai mare exportator de produse petroliere la nivel mondial, inclusiv în ceea ce priveşte benzina şi motorina. Exploatarea la scară largă a zăcămintelor de şist din SUA a determinat scăderea influenţei Organizaţiei ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), deşi cererea continuă să crească la nivel mondial.
Economia Coreei de Nord dă semne de viaţă
Economia nord-coreeană a înregistrat anul trecut cea mai puternică creştere din 2008, în pofida izolării pe plan internaţional pe fondul sancţiunilor economice aplicate în urma testelor cu rachete balistice şi dezvoltării de arme nucleare. Produsul Intern Brut al Coreei de Nord a crescut anul trecut cu 1,3%, după un avans de 0,8% în 2011, potrivit estimărilor prezentate de banca centrală a Coreei de Sud, transmite Bloomberg. Datele Băncii Coreei arată că economia Coreei de Nord s-a contractat în patru din ultimii şapte ani. "Agricultura şi pescuitul au înregistrat o creştere de 3,9% datorită utilizării mai răspandite a îngrăşămantului în producţia de porumb şi orez", se arată într-un comunicat al băncii centrale a Coreei de Sud. Producţia de porci şi păsări a urcat cu 12,3%, notează instituţia de la Seul. Datele prezentate de Coreea de Sud reprezintă una dintre puţinele oportunităţi de a evalua situaţia economică a Coreei de Nord, care nu publică astfel de informaţii. Banca centrală a Coreei de Sud prezintă anual estimări privind condiţiile din economia Nordului, pe baza datelor obţinute de la serviciile de informaţii.
Exxon Mobil mai deschide un front în Marea Neagră
Exxon Mobil va investi 735 milioane de dolari în două proiecte de explorare la mare adancime în sectorul ucrainean al Mării Negre, a anunţat ministerul Energiei de la Kiev, compania americană fiind încurajată de descoperirile recente din largul ţărmului romanesc, transmite Bloomberg. Potrivit unui acord încheiat cu guvernul Ucrainei, Exxon va efectua studii seismice şi va fora două puţuri în apele ucrainene, pentru a evalua resursele potenţiale din zonă. Acordul cuprinde un "bonus" de 335 milioane de dolari pentru guvernul de la Kiev şi promisiunea de a investi alte 400 milioane de dolari în lucrările din Marea Neagră. De asemenea, grupul american pregăteşte lucrări de explorare în sectoarele Mării Negre care aparţin de Bulgaria şi Rusia, trasmite Bloomberg. Marea Neagră este aproape necunoscută industriei petroliere, cu mai puţin de 100 de puţuri forate, faţă de peste 7.000 în Marea Nordului. Evoluţia tehnologiilor şi cererea tot mai ridicată din regiune generează interes pentru proiecte de explorare la adancimi de peste 300 de metri, notează Philipp Chladek, analist Bloomberg Industries.
