MOZAIC STIRI ECONOMICE: Factura la electricitate scade cu 4%
Valorea facturii la electricitate se va diminua în medie cu 4% în august, ca efect al amanării acordării de către stat a unor certificate pentru producătorii de energie regenerabilă, potrivit vicepreşedintelui ANRE Emil Calotă, care crede că "bula energiei verzi se va calma" la începutul lui 2014. "Opinia publică ar trebui să se calmeze vizavi de impactul negativ sau pozitiv al energiilor regenerabile în piaţa de energie. O abordare relativ simplă ar putea să fie de genul: Aşa cum bula imobiliară a făcut atat de multe valuri acum caţiva ani şi s-a calmat (…), cred că şi bula energiei verzi a ajuns la faza de calmare şi considerăm că începand cu 2014 investiţiile şi funcţionarea acestui sector vor intra în parametri de normalitate", a declarat ieri Calotă. El a afirmat, într-o conferinţă pe teme energetice, că efectul în facturi al aplicării noii legislaţii în privinţa energiei regenerabile va fi de 34%. Avand în vedere că din valoare unei facturi la electricitate costul cu certificatele verzi reprezintă 12%, rezultă că facturile ar urma să scadă cu 4%. "Elementele din OUG 57 care sunt conforme cu legislaţia cadru naţională şi europeană intră în vigoare din 1 iulie. Sunt şi anumite elemente care sunt discuţia comună a Consiliului Concurenţei, ANRE şi Ministerului Energiei, iniţiatorul ordonanţei, a căror aplicare stă încă sub semnul întrebării pentru a nu naşte la nivelul Comisiei Europene suspendarea aplicării în întregime sau chiar declanşarea unei proceduri de invetigaţie", a mai spus Calotă. OUG 57, aprobată de Guvern în luna iunie, prevede că producătorii de energie regenerabilă vor primi pana în 2017 doar o parte a certificatelor verzi, restul urmand să le fie transmise eşalonat din 2018. Companiile din domeniu au anunţat că noile reglementări vor duce la retragerea unor investiţii de peste 3 miliarde de euro în unităţi de producţie în Romania. Certificatele verzi reprezintă ajutorul acordat de stat producţiei de energie din surse regenerabile şi sunt plătite prin facturi de toţi consumatorii de energie din Romania.
Guvernul scoate de la naftalină proiectul Roşia Montană
u proiectul minier a fost trecut în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă
Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, figurează în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, ieri, de Guvern şi este prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu", unde "beneficiul statului să ajungă la 78% "din ceea ce generează acest proiect". Pentru această investiţie notează că are în vedere şi protejarea patrimoniului. Printre alte investiţii menţionate din aceeaşi categorie mai sunt termocentrala Rovinari, cu un nou grup energetic de 500 MW, unde China Huadian Engineering ar urma să asigure o investiţie de circa un miliard dolari, un proiect de 150 milioane euro pentru o centrală de gaz la Fantanele Mureş, asigurat de firma Marubeni în parteneriat cu ELCEN. În urmă cu un an, premierul Ponta declara că decizia care va fi luată de Guvern în proiectul Roşia Montană presupune îndeplinirea în prealabil a trei condiţii, respectiv existenţa unor garanţii privind protecţia mediului, realizarea unei renegocieri privind participaţia statului roman şi decuplarea totală a proiectului de lobby-ul şi interesul politic. Tot atunci, Ponta l-a acuzat pe preşedintele Traian Băsescu de faptul că, deşi ocupă prima poziţie a ţării, face lobby în favoarea unei companii private în proiectul Roşia Montană şi a arătat că un proiect de asemenea anvergură nu trebuie realizat prin lobby politic. Ulterior, premierul Ponta a declarat că Guvernul vrea să amane pană după alegerile parlamentare deciziile privind gazele de şist şi proiectul Roşia Montană. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat în primăvară că proiectul de la Roşia Montană este în evaluare la ministerele cu atribuţii în acest domeniu, decizia urmand să fie luată de Guvern. La finele lunii aprilie, Guvernul a decis, prin hotărare, înfiinţarea unei noi companii care se va ocupa exclusiv de proiectul Roşia Montană şi care va funcţiona doar în subordinea ministrului delegat pentru Proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine. În actul normativ, Guvernul invoca potenţialul financiar ridicat al proiectului, care justifică un transfer al beneficiilor aferente cotei de 19,3% direct către bugetul de stat, şi arăta că realizarea proiectului de exploatare a minereului aurifer din zona Roşia Montană poate genera venituri din exploatare şi contribuţii directe la bugetul de stat estimate la mai multe miliarde dolari, poate avea o contribuţie majoră la relansarea industriei miniere din Romania şi la crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă într-o zonă puternic afectată de şomaj. Noua companie va rezulta din reorganizarea, prin divizare parţială, a Companiei Naţionale a Cuprului, Aurului şi Fierului Minvest Deva, care deţine în prezent 19,3% din acţiuni la societatea Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, cu 80,46% din capitalul social, în spatele companiei fiind nume mari din business-ul mondial, precum miliardarii John Paulson, Beny Steinmetz şi Thomas Kaplan.
Vanzările de PC-uri au scăzut masiv
Vanzările de computere personale au scăzut în perioada aprilie-iunie cu 10,9% faţă de intervalul corespunzător al anului trecut, la 76 milioane unităţi, piaţa PC înregistrand cel de-al cincilea trimestru consecutiv de declin pe fondul ascensiunii tabletelor şi smartphone-urilor, transmite Bloomberg. Datele au fost estimate de compania de cercetare de piaţă Gartner, care a precizat că vanzările de PC-uri au scăzut în toate regiunile în perioada analizată. IDC, o altă companie importantă de cercetare, estimează că vanzările de computere personale au coborat cu 11,4% în trimestrul al doilea. Analistul Loren Loverde de la IDC consideră că obiectivul asumat al industriei, ca fiecare persoană să deţină un PC, nu mai este realistic. "În prezent gandim mai consevator, anticipand că fiecare persoană va deţine o tabletă, iar fiecare familie un PC", notează el. Cu toate acestea, vanzările de PC-uri din SUA au scăzut cu numai 1,4% în perioada analizată, propagand o doză de optimism în piaţă. IDC consideră că unul dintre principalii factori care limitează piaţa este inabilitatea producătorilor de a produce PC-uri cu ecran tactil la un preţ atractiv. Windows 8, noua versiune a celui mai popular sistem de operare, este puternic optimizată pentru touchscreen. Dintre cei mai mari cinci producători de PC-uri, grupul chinez Lenovo a înregistrat cea mai restransă scădere, depăşind Hewlett-Packard după volumul vanzărilor şi preluand poziţia de lider, potrivit Gartner. Lenovo şi HP îşi dispută de anul trecut prima poziţie în topul vanzărilor de PC-uri.
Şoc: Grupul german Praktiker va intra în insolvenţă
Praktiker a anunţat că va intra în insolvenţă, din cauza gradului ridicat de îndatorare şi lipsei lichidităţilor, după ce vanzarea unei subsidiare din Luxemburg a eşuat, titlurile grupului german prăbuşindu-se ieri la bursa din Frankfurt cu peste 70%. Negocierile cu creditorii privind restructurarea liniilor de finanţare au eşuat miercuri seară, deoarece o parte dintre creditori nu au aprobat refinanţarea, se arată într-un anunţ publicat de Praktiker. Grupul va solicita protecţie faţă de creditori pentru Praktiker AG şi unele divizii din Germania, a declarat joi purtătorul de cuvant al Praktiker, Harald Guenter, citat de Bloomberg. Vanzarea subsidiarei luxenburgheze Batiself SA a eşuat după ce board-ul companiei interesate să cumpere divizia nu a avizat tranzacţia, se arată în comunicat. Caştigul care ar fi rezultat din vanzarea subsidiarei a fost inclus în planul de finanţare încă din 2012, precizează Praktiker. Acţiunile Praktiker s-au prăbuşit joi cu 72%, la 10 cenţi, cel mai scăzut preţ din noiembrie 2005, cand compania s-a listat la Frankfurt. Printre acţionarii Praktiker se numără Donau Invest Beteiligungs GmbH, cu 10%, şi Maseltov Ltd., cu 9,6%. Compania a înregistrat anul trecut o pierdere netă de 190 milioane euro, faţă de un rezultat negativ de 555,6 milioane euro în 2011. Veniturile Praktiker au scăzut anul trecut cu 5,6%, la 3 miliarde euro. Vanzările Praktiker în Romania au scăzut cu 6,5% în primul trimestru, la 21,6 milioane de euro. Divizia internaţională a Praktiker, care include operaţiunile retailerului din şase ţări din Europa Centrală şi de Est - Romania, Grecia, Polonia, Ungaria, Bulgaria şi Ucraina - a consemnat o scădere de 12,6%, la 112,4 milioane de euro. Praktiker mai deţine operaţiuni în Turcia şi Luxemburg. Praktiker are 315 magazine în Germania şi 99 pe plan internaţional, din care 27 în Romania, potrivit datelor de la sfarşitul primului trimestru. Anul trecut, vanzările Praktiker în Romania au scăzut cu 6,6%, la 142,3 milioane de euro.
Romania va exporta în 2-3 ani gaze
Romania va exporta în 2-3 ani gaze în Republica Moldova, Bulgaria şi Ungaria, odată ce vor fi construite conductele de interconectare, a declarat joi preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ. Exportul de gaze este o cerinţă a Comisiei Europene, care a criticat Romania pentru lipsa reţelelor de interconexiune a reţelelor de gaze cu statele vecine. Construcţia gazoductului care va lega reţelele din Romania şi R. Moldova pe traseul Iaşi-Ungheni va începe în august şi va fi încheiată pană la sfarşitul anului, în urma unei investiţii totale de 23-24 milioane euro, potrivit ministrului delegat pentru Energie, Constantin Niţă. Consumul de gaze al Republicii Moldova este de 0,9 miliarde metri cubi, a afirmat Havrileţ, prezent la o conferinţă pe teme energetice. Comparativ, Romania consumă anual 14 miliarde de metri cubi, din care circa 80% din producţia internă. Cei mai mari producători sunt OMV Petrom şi Romgaz. Havrileţ a adăugat că extracţia gazelor din Marea Neagră va face ca Romania să devină un exportator net de gaze naturale. Rezervele de gaze din Marea Neagră sunt explorate de companii precum OMV Petrom, ExxonMobile şi Sterling Resources. Proiectele de conectare a conductelor de gaze ale Romaniei cu statele vecine se află în discuţii la nivel politic de mai mulţi ani. Deocamdată, Romania are o conductă de gaze doar cu Ungaria, a cărei construcţie a fost finalizată în 2010, după aproximativ zece ani de discuţii.
Gazoductul Iaşi-Ungheni va fi finalizat pană în decembrie
Construcţia gazoductului care va lega reţelele din Romania şi Republica Moldova pe traseul Iaşi-Ungheni va începe în august şi va fi încheiată pană la sfarşitul anului, în urma unei investiţii totale de 23-24 milioane euro, a declarat joi ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă. "Interesul nostru pentru interconectarea Republicii Moldova la sistemele noastre de gaze naturale şi energie electrică este maxim", a spus Niţă, într-o conferinţă de presă, organizată după o întalnire cu o delegaţie din Republica Moldova, condusă de Valeriu Lazăr, viceprim-ministru şi ministru al Economiei. Niţă a afirmat că gazoductul va putea transporta într-o primă fază 500 milioane metri cubi, iar într-o etapă următoare va fi construită o staţie de comprimare. Acest proiect va fi lansat anul viitor, în urma unei investiţii estimate la 10-20 milioane euro. Lazăr a arătat că pentru a atinge capacitatea maximă va fi nevoie şi de construcţia unui gazoduct intern suplimentar, care să lege Ungheni de Chişinău.
Corupţia din bănci iese la iveală
Jumătate dintre instituţiile de servicii financiare care au regulamente interne pentru combaterea corupţiei au fost nevoite să-şi sancţioneze angajaţii pentru astfel de fapte, potrivit unui raport al Ernst & Young, citat de Bloomberg. Probabilitatea de a acţiona dacă suspectează fapte de corupţie este mai ridicată în cazul companiilor de servicii financiare decat în alte sectoare, potrivit unui sondaj realizat de compania de consultanţă şi contabilitate. Aproape 70% dintre persoanele din industria financiară intervievate de Ernst & Young au afirmat că instituţia pentru care lucrează are în regulament sancţiuni clare în cazul încălcării reglementărilor privind spălarea de bani. În celelalte sectoare ale economiei, media este de 49%. Anul trecut, grupul bancar HSBC a fost sancţionat în Statele Unite cu 1,9 miliarde de dolari pentru acuzaţii de spălare de bani, autorităţile susţinand că banca britanică a oferit grupărilor teroriste şi cartelurilor de droguri acces la sistemul financiar american.
Fostul şef al CSA a pierdut procesul cu Parlamentul
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea fostului preşedinte al fostei Comisii de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) Constantin Buzoianu prin care acesta a constestat decizia Parlamentului de revocare din funcţie, adoptată la 16 octombrie 2012. "Decizia 5.283/17.05.2013. Respinge recursul declarat de reclamantul Buzoianu Constantin împotriva sentinţei civile 6.930/05.12.2012 a Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunţată, în şedinţă publică, 17 mai 2013", se arată pe pagina web a instanţei. Dosarul, în care Camera Deputaţilor şi Senatul au calitatea de parat, a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 23 ianuarie şi a avut ca obiect suspendarea Hotărarii Parlamentului 41/2012. Revocarea lui Buzoianu, susţinut de PDL şi numit de Parlament în această funcţie în septembrie 2011, s-a făcut în baza unui raport întocmit de Comisiile pentru buget-finanţe din Senat şi Camera Deputaţiilor, care au constatat că piaţa asigurărilor din Romania "manifestă deficienţe sub aspectul supravegherii prudenţiale şi reglmentării, avand consecinţe negative asupra asiguraţilor".
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
