Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Rovinieta se schimbă la faţă

Ziarul de Vrancea
10 iul 2013 828 vizualizări
şoferii vor putea cumpăra roviniete valabile 10 sau 90 zile u tarifele la unele vehicule vor fi modificate

Autorităţile vor introduce noi perioade de valabilitate a rovinietelor pentru autoturisme, de 10 şi 90 de zile, pe langă cele disponibile în prezent, al căror preţ rămane nemodificat, şi vor stabili noi tarife, dintre care unele mai mari decat cele actuale, pentru celelalte categorii de vehicule. Noile prevederi sunt propuse de Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, printr-un proiect de act normativ privind modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 15/2002 de aplicare a tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale. În ceea ce priveşte autoturismele, proiectul vizează menţinerea actualelor roviniete (valabile 7 zile, 30 de zile sau 12 luni, la preţuri de 3, 7, respectiv 28 de euro) şi introducerea a două noi tarife - 4 euro, pentru o perioadă de 10 zile, şi 13 euro, pentru 90 de zile. Cele două noi tipuri de vinietă vor fi disponibile şi pentru vehiculele de transport marfă de sub 3,5 tone, la tarife de 8, respectiv 36 de euro. Proiectul de act normativ actualizează, de asemenea, tarifele pentru celelalte categorii de vehicule, în unele cazuri în creştere faţă de actualele costuri, în altele în scădere. Astfel, pentru vehiculele de transport marfă de 3,5 - 7,5 tone sau de transport persoane cu 9-23 locuri pe scaune rovinieta pentru o zi va costa 11 euro, faţă de 4 euro în prezent. În schimb, cele cu valabilitate de 7 sau 30 de zile vor costa mai puţin, 16 euro sau 32 de euro, faţă de 20, respectiv 52 în prezent. Tarife mai mari pentru rovinieta valabilă o zi vor plăti şi şoferii vehiculelor de transport marfă de 7,5 - 12 tone, de peste 12 tone cu pană la trei axe, sau cei ai vehiculelor de transport persoane cu peste 23 de locuri. Proiectul de ordonanţă extinde, de asemenea, modalităţile de achitare a tarifelor de utilizare a drumurilor, prin intermediul unor mijloace de plată care urmează să fie puse la dispoziţie de către distribuitori, şi va elimina posibilitatea de exceptare a unor vehicule, utilizate exclusiv în transportul public local de persoane sau în cazul unora dintre instituţiile subordonate MAI. Sursa citată reintroduce procedura de reţinere a certificatului de înmatriculare al vehiculului utilizat fără rovinietă valabilă, pană la achitarea amenzilor.


Un consultant imobiliar recunoaşte greşelile din trecut
 "cu o urmă de jenă recunosc că exaltarea din 2007-2008 care m-a cuprins şi ne-a cuprins m-a determinat să dau nişte sfaturi nu tocmai pozitive clienţilor”, spune unul din cei mai vechi consultanţi imobiliari

Piaţa imobiliară este într-o stare de normalitate, nu de criză, consideră Răzvan Gheorghe, unul dintre cei mai vechi consultanţi în domeniu, care recunoaşte că sfaturile date clienţilor înainte de criză nu au fost întotdeauna cele mai bune şi că veniturile de atunci nu vor mai reveni niciodată. "Nu există criză, asta este situaţia normală. Nu mai facem niciodată 5 milioane de euro afaceri, ca în 2008, cand am atins maximul. Lumea agenţilor imobiliari s-a schimbat, un client aşteaptă plus valoare de la noi, lucruri cu consisenţă, nu brokeraj", a spus Gheorghe. El a vandut la începutul anului 2007 grupului american Cushman & Wakefield firma sa Activ Consulting, operaţiuni pe care le-a răscumpărat recent, în condiţiile în care grupul american a decis să renunţe la biroul propriu din Romania şi să păstreze doar aso¬cie¬rea cu noua firmă a con¬sultantului – Activ Property Services. Decizia a venit după trei ani la rand de pierderi înregistrate pe piaţa locală. Contractul de licenţă încheiat cu grupul american este pe perioadă nedeterminată şi include obligaţia continuării tuturor contractelor în derulare. Întrebat despre greşelile pe care le-a făcut de-a lungul anilor în care a lucrat în domeniul imobiliar, acesta spune că îşi asumă atat pierderile cumulate de companie, cat şi sfaturile pe care le-a dat clienţilor şi care nu s-au îndeplinit. "Cu o urmă de jenă recunosc că exaltarea din 2007-2008 care m-a cuprins şi ne-a cuprins m-a determinat să dau nişte sfaturi nu tocmai pozitive clienţilor. şi în viaţa privată am făcut investiţii pe care le-am pierdut. Sunt lucruri impardonabile, puncte negative asumate de mine şi de Cushman în Romania. E vina mea că am avut pierderi trei ani la rand, e de notoritate acest fapt. Ca antrenorul de fotbal, care este de vină de eşecul echipei", a spus Gheorghe. Cifra de afaceri a companiei a fost anul trecut de circa 1,4 milioane de euro, iar pentru anul acesta Gheorghe estimează un milion de euro. "Scăderea ar putea veni în primul rand din faptul că estimez că la un moment dat unii clienţi ar dori să renegocieze contractele cu noi şi de asemenea să continue acest sport naţional de a nu plăti. Dacă am compara totuşi primele şase luni ale acestui an cu cele de anul trecut am fi cam la acelaşi nivel. Avem de recuperat de la clienţi în insolvenţă şi diferite procese circa 100.000 de euro, din care 60.000 de euro insolvenţă, sumă pe care nu o vom recupera", a explicat consultantul imobiliar. El spune că în acest an 20-25% din cifra de afaceri va proveni din servicii de property management, 20-25% din evaluări, 30% din tranzacţii de închiriere şi cate 10% asset management şi project management.

Turismul local, “salvat” de Uzbekistan şi de Coreea de Sud

Romania va fi promovată în Uzbekistan şi Coreea de Sud cu circuitele culturale, Delta Dunării şi turismul balnear, dar sunt vizate şi alte pieţe, printre care China, Japonia, India, Israel şi Dubai, a declarat Răzvan Filipescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT). "Avem în vedere Uzbekistanul, pe care l-am vizitat recent şi am constatat că cei de acolo sunt interesaţi de Romania. Ne dorim ca în luna octombrie să participăm la targul de turism care se desfăşoară în Uzbekistan şi să ne promovăm în acea zonă. Am văzut un interes şi din zona Coreei de Sud. Vrem să ne promovăm pe noi destinaţii, dar în contextul exonomic internaţional este foarte greu să prevăd de acum, pentru o perioadă de 4-5 ani, pe ce pieţe să ne promovăm. Pot apărea pe parcurs diverse oportunităţi sau pot apărea probleme în alte zone", a spus Filipescu.  El a afirmat că turiştii din Uzbekistan şi Coreea de Sud pot fi atraşi în Romania cu circuitele culturale şi cu Delta Dunării, dar pe aceştia "îi interesează foarte mult" turismul de sănătate şi turismul balnear. Filipescu vrea ca promovarea pe anumite pieţe să aibă o anumită repetabilitate şi să facă parte dintr-un program. "Nu ne mai dorim să facem campanii de promovare punctuale, într-o anumită perioadă, şi care să nu aibă niciun fel de efect. În acest sens am comandat un studiu de impact, vrem să vedem ce au făcut predecesorii şi să avem un moment zero. Facem o analiză a profilului turistului în fiecare piaţă şi a perioadelor în care este oportun să ne promovăm, perioadele în care ei îşi aleg concediile", a mai spus oficialul din turism. ANT are în vedere deschiderea unor reprezentanţe de turism în Japonia şi în Dubai şi intenţionează să concentreze promovarea, pe langă destinaţiile devenite clasice, gen Germania, Spania, Austria etc., şi pe pieţele din Israel, China şi India. Autoritatea mai încearcă, de asemenea, să atragă turişti şi din alte state din fosta Uniune Sovieticã.

VedeţI aici cum au fost investiţi banii de la pensii

Fondurile de pensii obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) au înregistrat, în ultimii 5 ani, randamente medii anuale de 11,4%, respectiv 9,4%, şi au ajuns la active de 12,2 miliarde lei (2,75 mld. euro) la 30 iunie, potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Private din Romania. Pilonul II a fost lansat în mai 2008 şi avea 5,9 milioane de participanţi la finele lunii iunie, dintre care însă pentru doar 3,6 milioane sunt virate contribuţii lunare de către Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), se arată într-un comunicat al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR). "De la lansare şi pană la finele primului semestru din 2013, fondurile de pensii au primit în administrare contribuţii brute totale în valoare de 9,68 miliarde de lei, ajungand, în urma activităţii investiţionale, la active nete de 11,53 miliarde de lei. Diferenţa de 1,85 miliarde de lei reprezintă caştigul investiţional net de toate comisioanele produs de fondurile de pensii în beneficiul contributorilor la acest sistem. Din punct de vedere al performanţelor investiţionale, fondurile de pensii private obligatorii au realizat în ultimii 5 ani un randament mediu anual de 11,4%", se mai spune în comunicat. În acest an, cota de contribuţie virată către Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale participanţilor, aceasta evoluand de la nivelul de 2% din momentul startului sistemului (2008) şi urmand să ajungă la 6%, cu o crestere de jumatate de procent anual, pană în 2016. Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au depăşit 300.000 de participanţi la jumătatea anului, dintre care însă doar mai puţin de jumătate îşi plătesc lunar contribuţiile.  "În 45% dintre cazuri, angajatorul este cel care plăteşte contribuţia la fondurile de facultative (oferind astfel pensia facultativa ca şi beneficiu extra-salarial), iar în alte 45% dintre cazuri participantul individual îşi achită singur contribuţia, cotizand astfel în vederea obţinerii unei pensii suplimentare, facultative. În restul de 10% dintre cazuri contribuţia este mixtă (angajatorul şi angajatul contribuie împreuna, unicul beneficiar al sumelor fiind angajatul)", se mai spune în comunicat.

Neregulile de la licitaţii le vom plăti din buzunarele noastre

Corecţiile financiare aplicate de Comisia Europeană pentru nereguli în derularea licitaţiilor publice de către autorităţile locale, dacă decizia autorităţilor contractante a avut la bază aprobarea prealabilă a UCVAP şi ANRMAP, vor fi acoperite de către Guvern de la bugetul de stat. Acoperirea de la buget a acorecţiilor financiare va fi reglementată de Guvern prin ordonanţă. Actul normativ prevede suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice în cazul în care decizia autorităţilor contractante a avut la bază aprobarea prealabilă a Unităţii Centrale de Verificare a Achiziţiilor Publice (UCVAP) şi Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP), precum şi a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia comunitară din domeniul achiziţiilor publice. "Vom adopta o nouă măsură dureroasă pentru buget, dar necesară, cea referitoare la corecţiile financiare la unităţile administrativ-teritoriale. Unde nu e vina lor, nu putem să-i punem să plătească, de altfel ne dau în judecată, dacă nu mă înşel, şi caştigă. Însă asta reprezintă o nouă încărcătură pe buget şi nu putem să o compensăm decat printr-un grad ridicat şi mult mai rapid de absorbţie a fondurilor europene", a spus Ponta miniştrilor, în şedinţa de guvern. La începutul lunii iunie, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, afirma că în iunie ar putea fi deblocate programele operaţionale Transporturi şi Competitivitate, Romania aşteptand un răspuns favorabil de la Comisia Europeană, dar avand de plătit corecţii financiare de 700 milioane euro în urma deficienţelor constatate de la Bruxelles. Programul pentru Transporturi a fost deblocat la finele lunii iunie.

Alimentele ţin inflaţia în loc

Preţurile de consum ale populaţiei au stagnat în luna iunie faţă de luna anterioară, ca urmare a ieftinirii alimentelor cu 0,7%, astfel că rata anuală a inflaţiei s-a plasat la 5,37%, potrivit datelor anunţate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS). În iunie preţurile au crescut pe ansamblu cu 0,01%. Mărfurilor alimentare au înregistrat o scădere de 0,7%, în timp ce preţurile produselor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,3%, respectiv cu 0,9%. Dintre alimente, cel mai mult s-au ieftinit legumele (cu 7,8%), şi în special cartofii (11%), potrivit unui comunicat al INS. Preţurile autoturismelor şi pieselor de schimb au urcat cu 1,09%, iar cele ale combustibililor cu 1,04%. În ceea ce priveşte serviciile cele mai mari creşteri de preţuri, de 3,21%, au fost înregistrate la transportul aerian şi la facturile la telefon. În luna mai preţurile de consum au crescut cu 0,23% faţă de luna anterioară, rata anuală a inflaţiei urcand la 5,32%.


Producţia industrială a urcat cu 6,1%

Producţia industrială a crescut în primele cinci luni, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 6,1% ca serie brută şi cu 5,4% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a anunţat ieri Institutul Naţional de Statistică (INS). Evoluţia a fost susţinută de industria prelucrătoare (care a crescut cu 7,8% ca serie brută) şi cea extractivă (6,8%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 6,9%. "Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de bunuri: în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 12,9%), în industria bunurilor de capital (plus 10,8%), în industria bunurilor intermediare (plus 7,7%) şi în industria bunurilor de uz curent (plus 3,3%). Industria energetică a scăzut cu 6,7%", se arată într-un comunicat al INS. În mai producţia industrială a scăzut faţă de luna anterioară cu 7,4% ca serie brută şi cu 10,7% ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate. Comparativ cu mai 2012 indicatorii sunt mai mici cu 2,1%, respectiv cu 1,2%.

Italia, la un doi paşI de categoria gunoi

Standard & Poor's (S&P) a coborat ratingul de credit al Italiei de la "BBB plus' la "BBB", cu două trepte deasupra categoriei "junk", din cauza deteriorării perspectivelor economice şi problemelor din sistemul financiar, transmite Bloomberg. Perspectiva atribuită ratingului Italiei a fost menţinută la negativă, potrivit unui comunicat transmis de S&P. Agenţia de rating a subliniat că, în pofida politicii monetare expansioniste a Băncii Centrale Europene, dobanzile reale plătite de companiile nefinanciare din Italia depăşesc nivelul anterior crizei financiare. Măsurile de austeritate adoptate în ultimii ani în Italia au facilitat reducerea deficitului bugetar pană sub pragul de 3% din PIB impus de UE, însă au înrăutăţit situaţia economic. Economia italiană este în scădere de opt trimestre consecutive, iar şomajul a atins cel mai ridicat nivel din 1977. În ultimele două luni, premierul Enrico Letta a propus creşterea TVA, aflată în prezent la 21%, şi a suspendat plata controversatei taxe pe propeitate introduse de fostul guvern condus de Mario Monti.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.