Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Fraudă uriaşă la o mare firmă de asigurări

Ziarul de Vrancea
9 iul 2013 1055 vizualizări
Procurorii au efectuat ieri percheziţii la mai multe sedii din ţară a firmei BCR Asigurări u prejudiciul este estimat la 6 milioane de euro u sunt implicaţI 21 de angajaţi şi 23 de administratori de societăţI comerciale

Un număr de 21 de angajaţi ai BCR Asigurări de Viaţă, între care cinci şefi de sucursale, sunt suspectaţi de evaziune fiscală în dosarul cu prejudiciu de şase milioane euro produs în şapte luni şi au fost ridicaţi, ieri, cand au fost făcute percheziţii inclusiv la sediile a nouă filiale ale firmei. Potrivit unor surse din randul anchetatorilor, nouă filiale ale BCR Asigurări de Viaţă au fost percheziţionate de procurorii DIICOT şi de poliţişti, fiind ridicaţi, în baza unor mandate de aducere, 21 de funcţionari, dintre care cinci cu funcţii de conducere, respectiv un director din Bucureşti şi patru directori zonali. Sursele citate au precizat că două dintre filialele la care au fost făcute percheziţii sunt din Bucureşti şi căte una din Bihor, Cluj, Constanţa, Iaşi, Maramureş, Sibiu şi Vaslui. Conform surselor citate, alături de cei 21 de funcţionari ai BCR Asigurări de Viaţă au fost ridicaţi şi 23 de administratori ai unor societăţi comerciale. Un număr de 166 de percheziţii au avut loc, ieri, în Bucureşti şi în 26 de judeţe, la locuinţe şi la sediile a 112 firme, precum şi la sediile unor filiale ale BCR Asigurări de Viaţă, pentru destructurarea unei grupări specializate în evaziune fiscală, prejudiciul fiind estimat la şase milioane de euro. Percheziţiile s-au desfăşurat în Capitală şi în judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa, Brăila, Bihor, Caraş, Cluj, Constanţa, Galaţi, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Mureş, Maramureş, Neamţ, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Tulcea, Valcea, Vaslui şi Vrancea, fiind realizate de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Targu Mureş, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară de la B.C.C.O Targu Mureş. Fosta CSA a sancţionat în 2009, perioadă vizată de ancheta DIICOT, cu avertisment scris conducerea BCR Asigurări de Viaţă după ce a constatat că societatea a făcut plăţi înainte de termenul prevăzut de lege pentru 34 de poliţe de viaţă facultative, potrivit ASF. Surse din piaţă susţin că prin această metodă se asigura plata parţială a angajaţilor din firmele vizate de procurori."Controlul a constatat printre altele că pentru un număr de 34 de contracte de asigurare cu clauză suplimentară de beneficii, societatea a efectuat 399 de răscumpărări parţiale mai devreme de 6 luni de la data încheierii contractului de asigurare, faptă ce constituie contravenţie", se arată într-un comunicat al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). BCR Asigurări de Viaţă a predat DIICOT Targu Mureş înscrisuri şi informaţii în cadrul investigaţiei, sprijină această acţiune şi cooperează cu reprezentanţii instituţiei, a anunţat asigurătorul, care precizează că "niciun membru al conducerii societăţii nu a fost vizat de acţiunea desfăşurată".


Shell are venituri de trei ori mai mari decat PIB-ul Romaniei

Cea mai mare companie din lume are venituri de 481,7 miliarde dolari, în timp ce ţara noastră are un PIB de numai 172 miliarde dolari u cea mai profitabilă societate din lume este Exxon, care a înregistrat un beneficiu de 26,6 miliarde dolari


Royal Dutch Shell este cea mai mare companie din lume după venituri, în timp ce Exxon Mobil are cel mai mare profit, potrivit topului Fortune Global 500, cu primele 10 locuri dominate de companii din domeniul energiei, cu trei excepţii - Wal-Mart, Volkswagen şi Toyota. Astfel, Shell a preluat primul loc în top, cu venituri de 481,7 miliarde de dolari în ultimul an fiscal încheiat şi un profit de 26,6 miliarde de dolari. În comparaţie Romania a avut un PIB de 172 miliarde de dolari, de aproape trei ori mai mic. Poziţia a doua este ocupată de Wal-Mart Stores, cel mai mare retailer la nivel mondial, cu vanzări de 469,2 miliarde de dolari şi un profit de 17 miliarde de dolari în ultimul an fiscal încheiat. Pe locul 3 se găseşte un alt grup petrolier, Exxon Mobil, cu venituri de 449,9 miliarde de dolari şi cel mai mare profit din listă, de 44,9 miliarde de dolari. Exxon este urmat de grupul petrolier Sinopec din China, cu afaceri de 428,2 miliarde de dolari şi un profit de 8,2 miliarde de dolari. Poziţia a cincea revine unei alte companii chineze, China National Petroleum, cu încasări de 408,6 miliarde de dolari şi un caştig de 18,2 miliarde de dolari. Grupul BP ocupă locul 6, cu venituri de 388,3 miliarde de dolari şi un profit de 11,6 miliarde de dolari. Operatorul reţelei naţionale de distribuţie a energiei din China, State Grid Corporation, este pe 7 cu venituri de 298,4 miliarde de dolari şi un profit de 12,3 miliarde de dolari. Compania chineză este urmată de grupul japonez Toyota Motor, cel mai mare producător de automobile din lume, cu vanzări de 265,7 miliarde de dolari şi un profit de 11,6 miliarde de dolari. Volkswagen revendică locul 8, cu venituri de 247,6 miliarde de dolari şi profituri de 27,9 miliarde de dolari. Top 10 este închis de grupul petrolier Total din Franţa, cu afaceri de 234,3 miliarde de dolari şi un caştig de 13,7 miliarde de dolari. Cea mai mare companie din domeniul IT este Samsung Electronics (Coreea de Sud), care ocupă locul 14, cu vanzări de 178,6 miliarde de dolari şi un profit de 20,6 miliarde de dolari. Rivalul american Apple este pe 19, cu venituri de 156,5 miliarde de dolari şi un profit de 41,7 miliarde de dolari. Ilustrand declinul PC-ului tradiţional, gigantul Microsoft apare cu mult în urma celor doi rivali care au luat startul devreme în domeniul smartphone-urilor şi tabletelor. Microsoft ocupă locul 110 în top, cu venituri de 73,7 miliarde de dolari şi profit de 17 miliarde de dolari.

Şeful Tarom pregăteşte concedieri şI diminuări de salarii

Conducerea Tarom ia în calcul reduceri de personal şi de salarii, renunţarea la trei aeronave şi la operarea unor curse către zone în care au loc conflicte, printre care şi Egipt, a declarat Nicolae Demetriade, directorul executiv al companiei aeriene naţionale. "Va trebui să facem sacrificii şi de o parte, şi de cealaltă, şi de partea managementului, care va trebui să înţeleagă că trebuie să renunţe la unele lucruri, chiar şi la o parte din salariu. Ca să putem să cerem tuturor ceilorlalţi oameni din companie să accepte anumite renunţări, va trebui şi noi să... Luăm în calcul ajustări de personal şi de salarii", a spus Demetriade. El a afirmat că Tarom are 2.090 de angajaţi şi că sunt anumite zone de activitate în care salariile sunt extrem de mici, care nu contează foarte mult în bilanţ, dar sunt activităţi care, dacă sunt păstrate, chiar cu salarii mici, nu aduc niciun avantaj, niciun plus de imagine sau de activitate.  "Ne creează şi discuţii şi probleme. Deci noi trebuie să eficientizăm activitatea. Trebuie să discutăm şi să analizăm - am nevoie de ataţia oameni, îi ţin, mai am nevoie să aduc 30 de oameni, îi mai aduc", precizat el. Demetriade a mai spus că este posibil ca Tarom să renunţe la anumite avioane, care ar trebui reparate ca să poată funcţiona în următorii ani, ceea ce ar necesita costuri. "Dar marea problemă pentru noi este următoarea: avand costurile atat de mari, aceste avioane nu mai pot fi închiriate nici la alţii, iar noi, dacă le exploatăm, vor genera pierderi", a explicat el.  Sunt vizate trei avioane, două Airbus A 310, despre care Demetriade spune că sunt foarte vechi şi foarte mari consumatoare de petrol, şi un avion închiriat în 2008 (Boeing 737 - 800). Flota Tarom cuprinde 24 de aeronave.


Ponta spune că va "analiza" modificarea Legii achiziţiei

Premierul Ponta afirmă că va analiza o eventuală modificare a noii reguli care exceptează anumite regii şi companii de stat de la obligativitatea licitaţiilor publice, adăugand însă că, din moment ce preşedintele Băsescu a promulgat Legea care include şi această modificare, "înseamnă că este bună". Întrebat dacă îşi menţine decizia de a modifica Legea achiziţiilor publice pentru a reintroduce obligativitatea ca toate regiile autonome şi companiile de stat să atribuie contracte prin licitaţii publice, variantă avansată săptămana trecută în faţa presei, premierul a răspuns că va analiza situaţia, dar a amintit că modificările au fost promulgate de preşedinte. "O să fac o analiză, pentru că, din moment ce a promulgat-o (Legea-n.r.), înseamnă că e bună, nu ?", a spus Ponta. În urmă cu o săptămană, agenţia MEDIAFAX a anunţat că pragul valoric în limita căruia instituţiile publice pot încheia contracte prin achiziţie directă, fără licitaţie, a fost dublat de la 15.000 euro la 30.000 euro pentru produse şi servicii şi ridicat de la 15.000 euro la 100.000 euro pentru lucrări, plafoane valabile începand cu luna iulie acest an, iar anumite regii autonome şi companii naţionale la care statul este acţionar absolut sau majoritar au fost scoase din categoria structurilor obligate să atribuite contracte prin licitaţii în baza OU 34/3006 privind achiziţiile publice.

Rompetrol deschide drumul KazMunaiGaz în Europa

Compania petrolieră de stat din Kazahstan, KazMunaiGaz, care deţine grupul Rompetrol, vrea să se extindă agresiv în Europa pe piaţa de distribuţie de carburanţi şi vanzare cu amanuntul, vizand pentru început benzinării, terminale de import şi puncte de distribuţie în Ucraina şi Turcia. "Ne extindem pe plan internaţional, de la sondă la volan", a declarat prim-vicepreşedintele KazMunaiGaz (KMG), Daniyar Berlibayev, într-un interviu acordat Financial Times la Astana. KMG a devenit principalul vehicul al statului kazah, în campania de a-şi asigura o mai mare influenţă asupra industriei locale a hidrocarburilor. Expansiunea rapidă a companiei reflectă ascensiunea "naţionalismului resurselor" în randul marilor state producătoare de petrol în ultimul deceniu, pe fondul creşterii preţurilor odată cu cererea tot mai ridicată din Asia, notează FT. În ultimii ani, KMG şi-a făcut loc în consorţiile internaţionale care dezvoltă două zăcăminte uriaşe, respectiv Kaşagan, cel mai mare proiect offshore din Marea Caspică, şi Karachaganak. Kaşagan, una dintre cele mai costisitoare exploatări din cauza dificultăţilor tehnice, va începe producţia în acest an. KMG a preluat în 2007 grupul Rompetrol, care deţine două rafinării în Romania şi benzinării în şapte state europene. Rafinăriile, Petromidia şi Vega Ploieşti, au fost modernizate între timp pentru a produce carburanţi Euro-5. Berlibayev a afirmat că grupul kazah vrea să-şi dubleze rezervele de petrol pană în 2020, de la 5,8 miliarde de barili la 10,3 miliarde de barili, prin investiţii de 3 miliarde de dolari în activităţi de explorare. Compania vrea să-şi crească producţia la 700.000 barili pe zi, de la 420.000 barili pe zi în prezent.

Indicele LIBOR a fost vandut pe o liră sterlină

Indicele de dobandă LIBOR (London interbank offered rate) nu va mai fi stabilit de la Londra, urmand să fie preluat de NYSE Euronext, operatorul bursei de la New York, pentru suma simbolică de o liră sterlină, potrivit presei internaţionale, care citează surse apropiate discuţiilor. Tranzacţia ar putea fi anunţată oficial încă de marţi, iar aspectele financiare ale înţelegerii nu sunt cunoscute în prezent, au declarat pentru Wall Street Journal (WSJ) surse apropiate situaţiei. Sky News notează că NYSE Euronext va plăti suma simbolică de o liră. Trezoreria Marii Britanii va face anunţul la Londra, potrivit Sky şi WSJ. Indicele LIBOR, creat în anii '80 pentru a ilustra costurile la care se împrumută băncile, a fost administrat pană în prezent, prin firma BBA Libor Ltd., de British Bankers' Association, organizaţie patronală cu seidul la Londra, ai cărei membri sunt unele dintre cele mai mari bănci din lume.

Grecia a obţinut un nou ajutor de 3 miliarde de euro

Statele din zona euro au convenit să acorde Greciei o nouă tranşă, de 3 miliarde euro, din programul de finanţare externă, căutand să cumpere astfel suficientă linişte pe pieţele financiare pentru a preveni o nouă repriză a crizei datoriilor de stat în perioada rămasă pană la alegerile din Germania. Guvernul elen va primi 2,5 miliarde euro în luna iulie, iar restul sumei în octombrie, dacă premierul Antonis Samaras va reuşi să-şi respecte promisiunile în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor statului şi reformele economice în pofida tensiunilor din coaliţia de guvernare, transmite Bloomberg. Grecia va recupera de asemenea 2 miliarde euro din profiturile obţinute de băncile centrale pe obligaţiunile guvernamentale elene şi va primi alte 1,8 miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional. Statele din zona euro, în frunte cu Germania, continuă să menţină Grecia pe linie de plutire. UE nu este dispusă să accepte falimentul Greciei şi ieşirea ţării din zona euro, însă finanţarea externă este distribuită în tranşe minime, pentru a evita deranjarea electoratului din statele-creditor.

Patru bănci licitează pentru Hellenic Postbank

Eurobank Ergasias, Alpha Bank, National Bank of Greece şi Piraeus Bank au anunţat că vor depune oferte separate pentru preluarea băncii de stat Hellenic Postbank, transmite Bloomberg. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este marţi, iar acordul de vanzare trebuie încheiat pană luni, 15 iulie, potrivit condiţiilor convenite de guvernul elen cu Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Hellenic Postbank, a cincea bancă din Grecia după active, a primit o recapitalizare de 4 miliarde euro de la stat după ce a separat activele neperformante de operaţiunile viabile. Banca are depozite de 12 miliarde euro. Fondul Elen de Stabilitate Financiară a contractat serviciile Goldman Sachs drept consilier pentru privatizare. Sectorul bancar elen trece printr-un proces de consolidare în urma crizei severe din ultimii ani.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.