Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Ponta i-a luat pe datornicii de la Rompetrol în braţe

Ziarul de Vrancea
5 iul 2013 700 vizualizări
Premierul l-a criticat pe preşedinte fiindcă nu a promulgat actul juridic ce prevedea ştergerea datoriilor firmei petroliere u Rompetrol a fentat statul roman de cateva sute de milioane de dolari

Toate legile de privatizare, inclusiv la Rompetrol, au fost promulgate de preşedintele Traian Băsescu, iar afirmaţia acestuia privind pierderea unor încasări de către stat este greşită, deoarece datoria companiei a fost convertită în acţiuni, iar Guvernul a pierdut procesul, afirmă premierul Ponta. "Vreau să spun că toate legile prin care s-au privatizat, inclusiv Rompetrol, au fost promulgate - ia ghiciţi de cine?-de preşedintele Traian Băsescu. Preşedintele se bazează, cumva în mod greşit sper, pe faptul că presa nu ştie că noi nu mai avem o datorie de încasat de la Rompetrol, pentru simplul motiv că acea datorie s-a convertit în acţiuni şi am pierdut procesul. Deci, preşedintele, treaba lui...", a spus Ponta. Întrebat de jurnalişti cum comentează faptul că preşedintele vorbea despre un furt prin lege, premierul a reluat ideea că toate legile de privatizare au fost promulgate chiar de şeful statului. "Toate legile de privatizare au fost promulgate de preşedintele Traian Băsescu. Dacă domnia sa a furat prin lege, sigur...", a spus Ponta. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că nu îi place în activitatea Guvernului că se "continuă a se fura prin lege", ca pe vremea Guvernului Năstase, dand ca exemplu inclusiv memorandumul cu Rompetrol. "Am făcut (premierul Ponta, n.r.) un aranjament cu Rompetrol, şi în loc să ne dea 580 de milioane de dolari, ne dă numai 200 de milioane, şi imediat m-am putut întalni cu preşedintele kazah să-i raportez că am rezolvat problema Rompetrol. Păi, nu este în regulă. Eu m-am întalnit cu preşedintele kazah acum doi ani şi am fost extrem de ferm în a-i spune că trebuie să ne plătească 580 de milioane de dolari! S-a dus, azi, premierul şi a spus «Frate, am rezolvat-o mai ieftin în Kazahstan»", a afirmat Băsescu la Digi 24. El a argumentat că este "apă de ploaie" şi "fără nicio garanţie" angajamentul din memorandum privind crearea unui fond de investiţii de 1 miliard de dolari, la care kazahii să participe cu 800 de milioane, iar statul roman cu 200 de milioane. "N-am intrat în analiza memorandumului, care spune la un moment dat «Dar împreună statul roman şi Rompetrol vor face un fond de un miliard» - fără nicio garanţie în memorandum. Deci apă de ploaie. Aşa cum nu se dau banii de la 200 de milioane la 580, de ce aş crede că vor veni kazahii cu 800 de milioane, să-i pună într-un fond de dezvoltare la care vine statul roman cu 200 de milioane? O copilărie", a spus Băsescu. Preşedintele a solicitat recent Parlamentului reexaminarea legii privind aprobarea acestui document, în sensul respingerii acestei legi. În scrisoarea privind reexaminarea trimisă de şeful statului către Vasile Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, prin care solicită respingerea acestei legi, se arată că cele două părţi semnatare îşi asumă un angajament de cumpărare din partea The Rompetrol Group N.V. a unui pachet minoritar de acţiuni reprezentand 26,6959% din capitalul social al Rompetrol Rafinare S.A., deţinut în prezent de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) în schimbul a 200 de milioane dolari SUA.

Veniturile medii pe familie s-au redus la 2.521 lei/lună
u alimentele şi băuturile nealcoolice representă 41,9% din totalul cheltuielilor de consum

Veniturile unei gospodării s-au redus în primul trimestru la o medie lunară de 2.521 lei, de la 2.566 lei în octombrie-decembrie 2012, iar cheltuielile s-au diminuat de la 2.364 lei la 2.312 lei, alimentele şi băuturile nealcoolice reprezentand 41,9% din totalul cheltuielilor de consum. O persoană a caştigat lunar în medie, în primul trimestru, 882 de lei pe lună, la venituri pe familie de 2.521 lei pe lună. Veniturile băneşti au reprezentat în medie 2.028 lei lunar pe gospodărie, iar cele în natură au fost de 493 lei, potrivit datelor Istitutului Naţional de Statistică (INS). Salariile şi celelalte venituri asociate reprezintă 49,1% din veniturile totale ale gospodăriilor, veniturile din prestaţii sociale - 23,3%, veniturile din agricultură - 2,3%, veniturile din activităţi neagricole independente - 2,4%, din proprietate şi vanzări de active din patrimoniul gospodăriei - 1,3%, iar veniturile în natură contribuie cu 19,6% la veniturile totale, în principal provenite din contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (17,7%). La oraşe, veniturile medii lunare ale familiilor au fost, în primul trimestru, mai mari cu 28,3% faţă de cele ale gospodăriilor de la sate, generate de salarii în proporţii de 61,8%, prestaţii sociale - 23,3%, veniturile în natură fiind de 9% din total. În schimb, la sate producţia agricolă asigură 41,6% din veniturile lunare ale gospodăriilor, din care doar 5,7% sunt venituri băneşti din agricultură, restul reprezentand contravaloarea produselor din resurse proprii. O gospodărie a cheltuit în medie în primele trei luni ale anului 2.312 lei, revenind 809 lei pentru o persoană, avand o pondere de 91,7% din veniturile totale. Populaţia cheltuieşte cel mai mult pe mancare şi băuturi nealcoolice - 41,9% din cheltuielile de consum, pentru locuinţă - 22,4%, din care cea mai mare parte (18,8%) au fost cheltuieli pentru funcţionare şi încălzire. La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,2%) şi cele pentru educaţie (0,4%).

Salariul mediu net a scăzut cu 3%

Salariul mediu net în luna mai a fost de 1.611 lei, cu 3% mai mic decat în luna aprilie, însă a urcat cu 5,3% comparativ cu mai 2012, a anunţat vineri Institutul Naţional de Statistică (INS). În luna mai 2013, caştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2.226 lei, cu 3,2% mai mic decat în luna aprilie 2013. Salariil mediu net a fost de 1.611 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 50 lei (3%). Cele mai mari salarii nete au fost plătite în domenii precum extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (4.067 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (863 lei). Indicele caştigului salarial real pentru luna mai 2013 faţă de luna precedentă, calculat ca raport între indicele caştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, a fost de 96,8%. Faţă de luna octombrie 1990, indicele caştigului salarial real a fost de 120,7%, cu 4,1 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna aprilie 2013.

Peste 40.000 de romani au ajuns anul trecut în Deltă

Peste 41.500 de romani s-au cazat anul trecut în Delta Dunării şi au cheltuit în total aproximativ 10 milioane de euro, iar cei aproximativ 40.000 de străini care ajung în excursii de cateva ore sunt dezamăgiţi de aglomeraţia de pe canale şi de PET-urile care plutesc pe fluviu. Anul trecut au fost în Deltă 41.647 de romani, cu 2% mai puţini decat în 2011, potrivit datelor furnizate de INS. Dintre aceştia, aproape 35.000 de turişti au ajuns în Deltă pe cont propriu şi doar 6.800 prin agenţii de turism. "În Deltă, tarifele la cazare şi masă sunt similare celor de pe litoral, dar excursiile şi transportul pe apă cresc preţurile medii cu 80 de lei pe zi. Astfel, cheltuiala zilnică a unui turist în Deltă, incluzand cazare, masă, transport pe apă şi excursii ajunge, în medie, la 280 de lei", a declarat  Cornel Găină, proprietarul complexului hotelier Cormoran din Delta Dunării. Potrivit INS, numărul înnoptărilor în Delta Dunării s-a apropiat anul trecut de 167.000, iar la cheltuieli zilnice estimate la 280 de lei se poate calcula că turiştii romani au lăsat în Deltă aproximativ 10 milioane de euro. Acestora li se adaugă, potrivit lui Cornel Găină, încă aproximativ 5.000 de turişti străini care se cazează la diverse hoteluri şi pensiuni. "Străinii reprezintă acum 12-15% din numărul turiştilor care se cazează în Deltă, deşi în 2008 ajunseseră la 45%. A venit gripa aviară şi în 2009 străinii nu au mai venit deloc. Imaginea Deltei nu este încă refăcută complet în străinătate. Imaginea unei destinaţii turistice se poate distruge într-o jumătate de oră, dar refacerea durează aproximativ zece ani. Statul roman nu a investit niciun leu ca să refacă imaginea Deltei în străinătate", a mai spus Găină. Acesta a afirmat că din cauza crizei financiare, în ultimii ani s-au făcut în Deltă investiţii mici, în general în pensiuni cu 10-12 camere. Unul dintre puţinii care au investit mai mult în zonă se numără şi Mihai Puflene, care a cheltuit peste 12 milioane de euro pentru a deschide un complex turistic cu 120 de camere, 5 săli de conferinţă, terenuri de tenis, fotbal şi alte facilităţi de agrement. El speră să îşi recupereze banii în 10-12 ani, cu condiţia "să vrea şi Cel de Sus".  Pană atunci a recuperat o parte din banii investiţi, dar nu din turism, ci din vanzarea unui parc eolian.

Veste bună: Cifra de afaceri din industrie a crescut cu 5%

Cifra de afaceri din industrie a urcat cu 5% în primele cinci luni ale anului faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, datorită creşterii înregistrate în industria prelucrătoare, însă a scăzut în luna mai atat faţă de aprilie, cu 1%, cat şi faţă de mai 2012, cu 1,6%. Astfel, industria prelucrătoare a crescut cu 5,3% în perioada ianuarie-mai, însă industria extractivă a scăzut cu 1,7%, potrivit datelor prezentate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Pe marile grupe industriale, creşteri ale cifrei de afaceri în primele cinci luni ale anului au fost înregistrate în industria bunurilor de capital (15,5%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (6,4%), industria bunurilor intermediare (5,1%) şi industria bunurilor de uz curent (2,4%), în timp ce industria energetică a scăzut cu 17,9%. În luna mai comparativ cu aprilie, reducerea cu 1% a cifrei de afaceri din industrie a fost determinată de scăderile din industria extractivă (-3,3%) şi industria prelucrătoare (-0,9%). Pe marile grupe industriale, au fost înregistrate scăderi în industria bunurilor de capital (-5%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-4,5%) şi industria bunurilor intermediare (-1,7%). Creşteri au avut industria energetică (19,5%) şi industrua bunurilor de uz curent (0,2%). Faţă de luna mai a anului trecut, declinul cu 1,6% al comenzilor noi din industrie a fost rezultatul scăderilor din industria extractivă (-4,7%) şi industria prelucrătoare (-1,5%). Pe marile grupe industriale, cifra de afaceri a scăzut în industria energetică (-14,9%), industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-6,2%), industria bunurilor intermediare (-3,4%) şi industria bunurilor de uz curent (-1,7%), în timp ce industria bunurilor de capital a crescut cu 6,1%.

Lira sterlină, la minimul ultimelor 4 luni

Lira sterlină s-a depreciat ieri la minimul ultimelor patru luni faţă de dolar, după ce Banca Angliei a indicat că dobanda cheie nu va fi ridicată de la minimul istoric de 0,5% în următorii doi ani, în prima şedinţă de politică monetară din mandatul noului guvernator, Mark Carney. Lira sterlină a scăzut vineri cu 0,5%, la 1,4997 dolari pe unitate. Astfel, lira a coborat sub pragul de 1,5 dolari pentru prima dată de la jumătatea lunii martie, notează The Guardian. Lira sterlină a început anul 2013 la un curs de 1,62 dolari. Banca Angliei a indicat, joi după-amiază, că aşteptările pieţei pentru o creştere a dobanzii de politică monetară în următorii doi ani sunt nefondate. Lira sterlină a început imediat să scadă. Banca centrală a Marii Britanii a menţinut joi dobanda cheie la minimul istoric de 0,5% şi a confirmat ţinta de 375 miliarde lire sterline pentru programul de stimulare monetară a economiei, în prima şedinţă de politică monetară a guvernatorului. Carney, fost guvernator al Băncii Canadei, este primul străin numit la conducerea Băncii Angliei în istoria de peste 300 de ani a instituţiei. El a fost încurajat de către ministrul Finanţelor, George Osborne, să adopte o abordare mai proactivă faţă de stimularea economiei.

Grecia face rocada poliţiştilor ca să pună mana pe banii UE

Guvernul grec şi oficialii instituţiilor financiare internaţionale aflaţi la Atena se apropie de un acord pentru disponibilizarea unei tranşe de 8 miliarde euro din programul de finanţare externă, discuţiile fiind deblocate de propunerea de a transfera 4.000 de poliţişti comunitari la Poliţia Elenă. Surse apropiate discuţiilor au declarat pentru ziarul Kathimerini că guvernul elen a reuşit să convingă oficialii UE şi FMI că îşi va respecta promisiunea privind restructurarea a 12.500 de posturi din aparatul public, prin transferul a aproximativ 4.000 de poliţişti comunitari la Poliţia Elenă (ELAS). Grecia s-a angajat faţă de creditorii externi să transfere, pană la finele anului 2015, un total de 12.500 de funcţionari publici într-o rezervă de personal, unde vor primi salarii puternic reduse. Astfel, guvernul de la Atena speră că UE şi FMI vor accepta să includă şi tranferul funcţionarilor publici în alte poziţii ca soluţie pentru eficientizarea sectorului public.

Panasonic închide fabrica de celule fotovoltaice din Ungaria

Grupul japonez Panasonic va închide fabrica de celule fotovoltaice din Ungaria, singura unitate de acest tip pe care o deţine în Europa, decizia rezultand în pierderea a 550 de locuri de muncă, potrivit AFP. Producţia la fabrica de la Dorog va fi oprită în luna septembrie, închiderea unităţii fiind programată pentru luna martie, a declarat un purtător de cuvant al Panasonic. Compania va transfera producţia de celule fotovoltaice din Ungaria la fabrici din Japonia şi Malaezia. Piaţa europeană a celulelor fotovoltaice este în scădere, parţial din cauza reducerii subvenţiilor acordate de guverne. În Japonia, piaţa a crescut datorită programelor guvernamentale de stimulare a investiţiilor în energie regenerabilă.

Profitul Samsung a crescut puternic

Profitul operaţional al Samsung Electronics a crescut cu 46% în trimestrul al doilea, la 8,3 miliarde de dolari, rezultatul fiind sub estimările analiştilor, din cauza vanzărilor sub aşteptări ale smartphone-ului Galaxy S4, potrivit Bloomberg. Astfel, profitul operaţional al Samsung a coborat la 9.500 miliarde woni sud-coreeni (8,3 miliarde de dolari), de la 6.500 miliarde woni în perioada corespunzătoare a anului trecut, potrivit rezultatelor preliminare prezentate vineri de grupul sud-coreean. Media estimărilor analiştilor contactaţi de Bloomberg indica un profit operaţional de 10.000 miliarde woni (8,7 miliarde de dolari). Galaxy S4 a fost lansat în aprilie şi a înregistrat vanzări solide, care însă au dezamăgit aşteptările analiştilor. Acţiunle Samsung au scăzut cu 13% în luna iunie, după ce 15 analişti au redus estimările privind profitul companiei din cauza temerilor că piaţa smartphone-urilor premium se apropie de saturaţie.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.