MOZAIC STIRI ECONOMICE: Se ieftinesc convorbirile telefonice în afara ţării
Operatorii care asigură servicii de roaming în reţele publice de comunicaţii mobile în UE sunt obligaţi să aplice, de la 1 iulie, noi tarife maxime, mai mici decat cele actuale, potrivit ANCOM. Astfel, pentru un apel efectuat în roaming nu se va percepe un tarif mai mare de 0,24 euro/minut (fără TVA), iar pentru primirea unui apel abonaţii nu vor plăti mai mult de 0,07 euro/minut (fără TVA). Tariful pentru trimiterea unui mesaj text (SMS) în roaming nu va depăşi valoarea de 0,08 euro (fără TVA), în timp ce primirea unui SMS este gratuită. Totodată, tariful pentru utilizarea serviciilor de date (inclusiv accesul la internet) este de 0,45 euro/MB (fără TVA). Noile tarife sunt conforme cu prevederile Regulamentului 531/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului privind roaming-ul în reţelele publice de comunicaţii mobile în interiorul Uniunii. "Aplicarea noilor tarife se face automat şi în mod gratuit pentru utilizatorii care au activat serviciul roaming şi utilizează planurile tarifare de bază, adică cele cărora li se aplică Eurotarifele pentru servicii de voce, SMS şi date, neimplicand încheierea unui abonament suplimentar sau alte costuri, aceste planuri tarifare putand fi combinate cu oricare alte planuri tarifare disponibile la operatori.
Aceste tarife maximale constituie plafonul pe care furnizorii sunt obligaţi să îl respecte, dar ei pot în acelaşi timp să pună la dispoziţia clienţilor proprii şi alte oferte. Furnizorii au mai multe oferte comerciale referitoare la serviciul de roaming, cu preţuri diferite, şi există adesea oferte speciale pentru perioadele de vacanţă. Din acest motiv, este recomandat ca utilizatorii să analizeze oferta furnizorului propriu înainte de a pleca în călătorie, pentru a alege planul tarifar care se potriveşte cel mai bine nevoilor sale", se arată într-un comunicat al ANCOM. De la 1 iulie 2012, data intrării în vigoare a Regulamentului 531/2012, utilizatorii care folosesc serviciile de telefonie mobilă şi internet mobil în roaming beneficiază de mai multe avantaje. Astfel, pentru a evita şocul facturilor mari rezultate din utilizarea serviciilor de date, persoanele care călătoresc în afara graniţelor UE primesc şi avertizări prin intermediul unor mesaje-text, email-uri sau ferestre pop-up în cazul în care costul datelor descărcate se apropie sau depăşeşte pragul prestabilit de 50 euro sau un alt prag ales în prealabil. De asemenea, la intrarea pe teritoriul unui stat membru UE, utilizatorul va primi informaţii (de regulă, printr-un SMS) cu privire la tarifele aplicabile, atat pentru serviciul de voce, cat şi pentru serviciile de date. CE a obligat operatorii, în ultimii ani, să scadă tarifele la roaming, în mai multe etape.
O firmă gigant a ieşit din insolvenţă
Instanţa a hotărat recent să închidă procedura de insolvenţă în cazul firmei Hidroelectrica
Tribunalul Bucureşti a hotărat închiderea procedurii de insolvenţă în cazul companiei Hidroelectrica, însă decizia nu este definitivă, putand fi atacată cu recurs la Curtea de Apel a Capitalei. Instanţa a luat această decizie în baza articolului 32 din Legea insolvenţei (85/2006). Prin aceeaşi decizie, luată miercuri, Tribunalul Bucureşti respins mai multe cereri de opoziţie făcute de Andritz Viena şi Andritz Elveţia. Comitetul Creditorilor a aprobat, în 18 iunie, planul de reorganizare a Hidroelectrica, iar compania va reveni pe piaţă probabil săptămana viitoare, urmand ca imediat să fie iniţiată procedura de listare a unui pachet minoritar de acţiuni, a anunţat, în Guvern, premierul Victor Ponta. "Aseară, Comitetul Creditorilor a aprobat planul de reorganizare a Hidroelectrica, deci, probabil săptămana viitoare, Hidroelectrica, după un an de zile de lupte grele de tot, fără contracte cu «băieţi deştepţi», fără pierderile la Videanu în buzunar, fără toate celelalte afaceri necurate, pe profit, revine pe piaţă", a spus Ponta. Guvernul s-a angajat în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional că va lista 10% din acţiunile Hidroelectrica imediat ce compania iese din insolvenţă. Hidroelectrica a intrat în insolvenţă în 20 iunie 2012, principalul motiv fiind vanzarea energiei la preţuri sub nivelul pieţei prin contracte preferenţioale încheiate cu "băieţii deştepţi". Euro Insol a depus, săptămana trecută, la tribunal planul de reorganizare a Hidroelectrica, iar dacă înstanţa îl aprobă, Remus Borza, avocatul care gestionează insolvenţa companiei de stat, va încasa un bonus de 2,2 milioane de euro. Administratorul judiciar a anunţat că Hidroelectrica poate ieşi din insolvenţă pană la finalul lunii, în condiţiile în care Tribunalul Bucureşti a respins ultima contestaţie formulată de foştii parteneri ai companiei, respectiv a firmei Alpiq RomIndustries. Hidroelectrica a înregistrat în primele cinci luni un profit brut de 380 milioane de lei, a menţionat Borza. Compania a bugetat pentru acest an un profit brut de 434 milioane lei. Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, afirma la sfarşitul lunii mai că Hidroelectrica va ieşi din insolvenţă la 1 iulie, iar viitoarea conducere a companiei va trebui să prioritizeze investiţiile începute. Niţă a arătat că Hidroelectrica va achita datoriile eşalonat.
Piperea: Vanzarea Oltchim se poate face într-o lună
subiectul Oltchim a fost abordat într-o discuţie purtată ieri de premierul Victor Ponta, aflat în vizită oficială în Azerbaidjan, cu conducerea SOCAR.
Guvernul ar putea conveni cu SOCAR, în luna iulie, vanzarea Oltchim, dacă grupul azer este interesat de achiziţia combinatului din Ramnicu-Valcea, a declarat, ieri, Gherghe Piperea, reprezentantul administratorilor judiciari ai companiei de stat. "Dacă SOCAR este pregătit de preluarea Oltchim, noi putem să vindem într-o lună. Nu trebuie să aşteptăm pană în octombrie, cand este aprobat planul de reorganizare. Am pus la punct o procedură, să construim un SPV (vehicul de investiţii) şi cred că pană în iulie încheiem această procedură şi putem previnde Olchim către SOCAR", a spus Piperea. El a arătat că este important interesul SOCAR pentru Oltchim deoarece compania este un actor important şi credibil. "Suntem asaltaţi de tot felul de ciudaţi. Din această cauză vrem să închidem procedura de selecţie. Nu sunt la fel de celebri ca cel din septembrie 2012 (cand la prima încercare de vanzare a Oltchim adjudecatar a fost declarat omul de televiziune Dan Diaconescu, n.r.), dar cam pe acolo", a adăugat Piperea. Piperea a precizat că pană în momentul vanzării este important să fie obţinută finanţarea pentru activitatea curentă, circa 25 milioane de euro. Guvernul a propus companiei petroliere azere de stat SOCAR să preia Oltchim, aflat în insolvenţă de la începutul acestui an, reprezentanţii potenţialului investitor afirmand că vor analiza situaţia înainte de a lua o decizie. Subiectul Oltchim a fost abordat într-o discuţie purtată joi de premierul Victor Ponta, aflat în vizită oficială în Azerbaidjan, cu conducerea SOCAR. Combinatul Oltchim se află în insolvenţă din luna ianuarie a acestui an, iar privatizarea a eşuat anul trecut întrucat Dan Diaconescu nu a plătit suma la care s-a angajat, respectiv 45 milioane de euro. La începutul acestui an, compania petrolieră azeră de stat SOCAR a anunţat că a ajuns la o reţea de 14 benzinării în Romania şi va continua să deschidă noi unităţi, în oraşele Bacău, Focşani şi Roman. Compania azeră de stat are reţele de benzinării în Elveţia, Romania, Ukraina şi Georgia şi produce anual 60 de milioane de tone de petrol şi 30 de miliarde metri cubi de gaze naturale.
Producătorii de medicamente fug de Romania
Asociaţia Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din Romania (ADRFR) susţine că nu există date privind accesul dificil al pacienţilor la medicamente, dar că unii producători, în pofida cererii, au redus livrările către Romania, din cauza preţurilor mici. "Nu există date concrete referitor la faptul că pacienţii au dificultăţi majore cu accesul la medicamente. Să nu vorbim pe impresii, ci pe date. După ce măsurăm realitatea, avem propuneri administrative, nu de preţuri, pentru accesul pacienţilor la medicamente", a declarat joi, la conferinţa "Mediafax Talks about Health Reform", Robert Popescu, preşedintele ADRFR şi CEO A&D Pharma. El a arătat că unii producători de medicamente reduc livrările către piaţa romanească. "Avem situaţii în care din cauza preţurilor reduse medicamentele nu mai sunt furnizate de producători", a spus Popescu. Preşedintele ADRFR a reiterat că mai întai trebuie înţeleasă adevărata problemă şi apoi date soluţii.
Coface: Firmele insolvente sunt greu de înlocuit
Companiile care intră în insolvenţă au o durată medie de funcţionare de 7-8 ani, iar golul financiar şi social lăsat de acestea nu poate fi înlocuit de firmele nou înfiinţate decat după 3-4 ani de activitate, astfel că procesul de regenerare a economiei este aprope inexistent, potrivit Coface. "2012 a fost primul an după 2008 care a înregistrat, pe întreg parcursul, o creştere per total a insolvenţelor mai rapidă decat cea a firmelor nou înmatriculate. Chiar dacă numărul înmatriculărilor este de aproape 3 ori mai mare decat insolvenţele, avand în vedere că insolvenţa nu este singurul mecanism de ieşire de pe piaţă, raportul intrări-ieşiri este 1 la 1. Procesul de regenerare a firmelor este greoi, dacă nu de fapt economia nu se regenerează", a declarat Iancu Guda, business & debt collection şi macroeconomic Analyst Coface. El a arătat că premisa potrivit căreia firmele în insolvenţă sunt mai puţin competitive, iar acestea vor fi înlocuite cu unele mai competitive este greşită. Potrivit Coface, dacă anul 2012 a fost anul insolvenţelor microîntreprinderilor, în 2013 se va înregistra un număr de insolvenţe mai mari în cazul firmelor medii şi mari. "Din ce în ce mai multe firme medii şi mari intră în insolvenţă. Primul trimestru din acest an a semnalat un record negativ în acest sens", a adăugat Guda. Astfel, în primul trimestru au intrat în insolvenţă trei firme cu o cifră de afaceri de peste 100 milioane de euro, faţă de una în perioada similară a anului trecut, patru cu un rulaj de 50-100 milioane de euro, iar alte 15 cu venituri de 10-50 milioane de euro. Spre comparaţie, în trimestrul unu din 2012 o singură firmă cu 50-100 milioane de euro afaceri a intrat în insolvenţă şi şase cu 10-50 milioane de euro.
Compania reginei Marii Britanii a obţinut un profit anual record
Profitul companiei Crown Estate, care asigură venituri pentru regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, a crescut cu 5% în anul fiscal încheiat în martie, faţă de anul anterior, la nivelul record de 252,6 milioane de lire sterline (296,4 milioane euro), potrivit Bloomberg. Activele Crown Estate au crescut cu 7,2%, la 8,1 miliarde de lire sterline (9,5 miliarde de euro), depăşind pentru prima dată pragul de 8 miliarde de lire. Compania administrează şi proprietăţile imobiliare cedate în 1760 de monarhia britanică în schimbul unor plăţi anuale. Crown Estate este una dintre "posesiunile ereditare" ale reginei Elisabeta a II-a, dar aceasta nu deţine compania ca proprietate privată. Trezoreria britanică colectează profiturile şi transferă un proentaj reginei.
Fondatorul Ikea revine în Suedia după ce a fugit de taxe
Fondatorul Ikea, Ingvar Kamprad, cel mai bogat om din Europa, se va muta înapoi în Suedia, la 40 de ani după ce a plecat în Elveţia pentru a evita taxele ridicate din ţara de origine, transmite Bloomberg. Cu o avere evaluată la 51,7 mliarde de dolari, Kamprad (87 de ani) ocupă locul al patrulea în topul miliardarilor la nivel mondial, potrivit Bloomberg Billionaires Index. Kamprad controlează cel mai mare retailer de mobilier din lume printr-o reţea de trusturi şi fundaţii. El a părăsit Suedia în 1973, cand s-a mutat în Elveţia, nemulţumit de sistemul fiscal de la acea dată, potrivit unui purtător de cuvant. "Mutarea înapoi în Suedia mă va aduce mai aproape de familie şi de prietenii mei vechi. După ce draga mea soţie Margaretha a murit, acum un an şi jumătate, sunt puţine lucruri care mă mai ţin în Elveţia", a declarat Kamprad într-un comunicat difuzat la Radio Sweden şi în ziarele din ţară. În anii '80, Kamprad a creat o structură complexă de acţionariat, formată din fundaţii, trusturi şi alte entităţi juridice înregistrate în ţări precum Olanda şi Liechtenstein, pentru a proteja marca Ikea şi a asigura dezvoltarea companiei pe termen lung.
Raiffeisen va prelua de la Volksbank active de 1 miliard de euro
Grupul Raiffeisen (RZB) va prelua de la Volksbank active în valoare de aproximativ 1 miliard de euro, fiind vizate credite ale clienţilor corporate din Austria şi pe plan internaţional. Tranzacţia depinde de avizul Autorităţii Federale pentru Concurenţă din Austria, potrivit unui comunicat transmis joi de RZB. "În cadrul negocierilor privind restructurarea Volksbank din februarie 2012, RZB a convenit să preia active VBAG (Österreichische Volksbanken-AG - n.r.) în valoare de aproximativ 1 miliard euro. Astfel ar trebui să rezulte degrevarea capitalului VBAG", se spune în comunicat. Cele două bănci au selectat o primă tranşă de active, care urmează să fie transferate la Raiffeisen Bank International. Volksbank şi RZB vor continua negocierile în următoarele săptămani pentru a lua o decizie privind restul activelor vizate. Raiffeisen ar putea prelua şi alte credite ale clienţilor VBAG din Austria şi pe plan internaţional, precum şi o parte din afacerile internaţionale de leasing ale Volksbank. Cele două bănci austriece sunt prezente şi în Romania.
