MOZAIC STIRI ECONOMICE: Aproape 1.200 de firme au intrat în mai în antecamera morţii
Un număr de 1.164 de firme au intrat în incapacitate de plată în luna mai, astfel că de la începutul anului au fost înregistrate aproape 7.100 de dosare de insolvenţă, cu 4,5% mai puţine decat în aceeaşi perioadă din 2012, potrivit Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Numărul de insolvenţe este mai redus faţă de cel din luna aprilie (1.460). În intervalul ianuarie-mai 2012, 7.427 de firme au intrat sub incidenţa legii insolvenţei la nivelul întregii ţări. În Braşov, Dolj şi Bucureşti au fost înregistrate cele mai multe insolvenţe în primele cinci luni, cu 729 (în creştere cu 63,1% faţă de 2012), 629 (plus 38%), 554 (-3,3%) decat în primele cinci luni al anului trecut. La polul opus se situează judeţul Călăraşi, cu 15 insolvenţe, şi Harghita, unde nicio firmă nu a intrat în incapacitate de plată în perioada analizată. Cele mai multe societăţi care s-au confruntat cu dificultăţi financiare sunt în continuare cele din domeniul comerţului, 2.200 intrand în insolvenţă, dar şi cele din industria prelucrătoare - 848 şi construcţii - 928. În acelaşi interval a fost suspendată activitatea a 10.702 de firme, cu circa 1% mai multe decat în perioada ianuarie-mai 2012. La sfarşitul lunii mai erau active peste un milion de firme, în acest an fiind înmatriculate 52.692 de societăţi, în scădere cu 16,2% faţă de anul trecut. Cele mai multe firme înmatriculate în acest an sunt în domeniul comerţului, respectiv 16.756, în creştere cu 11,95% faţă de 2012. Un număr mare de înmatriculări de firme a fost consemnat şi în domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului (5.754) şi cel al activităţii profesionale, ştiinţifice şi tehnice (5.087). Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă de la declanşarea crizei, în 2008, trece de 90.000, dintre care 16.400 au intrat în incapacitate de plată în 2012.
Privatizările din Romania, criticate de ambasadorul Marii Britanii
Martin Harris a mai spus că este un mare susţinător al acordului încheiat cu FMI
Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris, a declarat, într-un interviu că privatizarea companiilor de stat din Romania nu a reprezentat un proces perfect, el arătand că ar fi bine să existe mai mulţi ofertanţi, mai mulţi investitori, mai mult interes internaţional. "Sub nicio formă nu cred că ceea ce am văzut a fost un proces perfect şi ar fi bine să vedem mai mulţi actori, mai multe companii implicate, mai mulţi investitori internaţionali care să se intre în companiile romaneşti", a spus Harris. El a arătat că Romania trebuie să facă mai multe pentru a starni interesul pentru companiile romaneşti pe bursele internaţionale. "Eu mi-aş dori foarte mult să reuşesc să consolidez relaţiile dintre Bursa de Valori din Bucureşti şi Bursa de la Londra. Cred că Romania ar trebui să îşi promoveze la Londra zonele în care se poate investi. Sunt de părere că ofertele publice recente pentru companiile din sectorul energiei chiar au starnit interesul şi că există dorinţă actualmente de a face investiţii în Romania, în special într-un astfel de domeniu", a spus Harris. El a arătat că ar vrea să vădă mai mult în această zonă şi a precizat că atragerea de noi investitori nu se rezumă doar la fonduri noi într-o companie sau alta, ci şi la o nouă mentalitate a acţionarilor, care ajută la o orientare mai comercială în aceste companii. "Şi tocmai de acest lucru avem nevoie. Este important pentru Romania ca aceste companii de stat să capete o puternică dinamică comercială", a spus Harris. În ceea ce priveşte procesul de privatizare a CFR Marfă, Harris a spus că FMI este cel îndreptăţit să se pronunţe, pentru că este o cerinţă care a venit din partea Fondului. Martin Harris a mai spus că este un mare susţinător al acordului pe care Romania îl are cu FMI, el arătand că un nou acord ar fi foarte util pentru susţinerea reformelor, stabilitatea economică şi relaţia Romaniei cu partenerii externi. "Ceea ce aş vrea să spun este că sunt un mare susţinător al acestui acord cu FMI. Cred că s-au obţinut multe pe această cale. Cel mai important lucru este că s-a obţinut stabilitate macroeconomică şi este foarte important că, în vremuri dificile, într-o economie europeană turbulentă, Romania a înregistrat asemenea progrese în această zonă", a spus Harris. El a arătat că acordul cu FMI este, de asemenea, foarte important pentru companii şi investitori britanici, aşa explicandu-se şi faptul că Romania a devenit mai interesantă în ceea ce priveşte investiţiile britanice. Harris a spus că cel mai important lucru pentru Romania este să devină mai competitivă din punct de vedere economic, competitivitate care depinde de reformele structurale. "Mă refer aici şi la transformarea unor companii de stat, în unele cazuri o gaură neagră din punct de vedere economic, într-un motor care să stimuleze creşterea economică, pentru că aceste companii sunt în sectoare-cheie ale economiei romaneşti, cum ar fi energia, şi în alte zone importante pentru creşterea economică - transporturile, de exemplu", a spus Harris.
Tarom va încheia şI anul acesta în picaj
Noul director al companiei speră să aducă transportatorul aerian pe profit abia în 2014
Nicolae Demetriade, care a fost numit recent în funcţia de director executiv al Tarom de către Consiliul de Administraţie, a declarat că nu există nicio şansă ca operatorul aerian să fie rentabilizat în 2013, dar speră ca acest lucru să se întample anul viitor. "Am fost împuternicit în această funcţie pentru a urgenta implamentarea planului de management. ţinta este să rentabilizăm compania mai repede decat este prevăzut în planul de management, adică sfarşitul anului 2015. Nu există nicio şansă pentru rentabilizarea companiei în acest an, însă sperăm să se întample la sfarşitul anului viitor", a declarat Nicolae Demetriade, care ocupă şi poziţia de membru în Consiliul de Administraţie. El a spus că în aviaţie nu există "arme secrete", ci un efort permanent şi disciplină. Demetriade a afirmat că va colabora cu directorul general al Tarom, belgianul Christian Edouard Heinzmann, care are un mandat de patru ani. Heinzmann a fost numit în noiembrie la conducerea operatorului aerian naţional. "O să avem atribuţii diferite, pe care le vom stabili în perioada următoare. Ne vom ajuta şi vom colabora", a explicat noul director executiv al Tarom. Fost director general al Tarom, Nicolae Demetriade a fost numit la începutul lunii mai în Consiliul de Administraţie al operatorului aerian, consiliu care cuprinde şapte membri. Demetriade a absolvit Academia de Studii Economice în anul 1970 şi are peste 40 de ani de experienţă în industria de aviaţie şi de turism. El a ocupat diverse funcţii de conducere în cadrul Tarom în perioada 1981-2002, între anii 2001-2002 fiind şi director general al companiei. Demetriade a fondat şi a vandut fondului spaniol de investiţii GED cea mai mare agenţie de turism din Romania, Happy Tour. Demetriade deţine agenţia de turism World Travel, care reprezintă în Romania şi Republica Moldova grupul de companii Royal Caribbean, Celebrity Cruises şi Azamara. Tarom a înregistrat pierderi de 66 milioane de lei în primele patru luni, cu 30 milioane de lei mai puţin faţă de rezultatul negativ estimat în planul de management. Compania a încheiat anul trecut cu o pierdere preliminară şi neauditată de 236 milioane lei.
Spaţiile de birouri din capitală se ieftinesc în ritm alert
Bucureştiul se află de locul 12 în top 15 oraşe din lume cu cele mai mari reduceri ale costului de ocupare a spaţiilor de birouri în ultimul an, cu o scădere de 6,1% în trimestrul unu comparativ cu acelaşi interval din 2012, potrivit CBRE. Astfel, costul de ocupare a spaţiilor de birouri din Bucureşti se situează la 23,25 euro/metru pătrat/lună, în condiţiile în care chiria medie s-a diminuat în perioada analizată cu 7,7%, la 18 euro/metru pătrat/lună. În costul de ocupare sunt incluse şi sumele pe care o companie trebuie să le plătească pentru servicii de întreţinere sau mentenanţă. Cea mai mare scădere a costului de ocupare a spaţiilor de birouri s-a înregistrat în Singapore (16,3%), urmat de Guadalajara (16,1%), Valencia, Porto şi Sao Paolo. Bucureştiul este singurul oraş din Europa Centrală şi de Est prezent în top 15 cele mai mari scăderi de costuri de ocupare a spaţiilor de birouri. De altfel, cu excepţia Bratislavei, unde chiriile s-au redus cu 5,9%, la 16 euro/mp/lună, iar costul total de ocupare cu 4,2% la 25,47 euro/mp/lună, în celelalte capitale din regiune au fost consemnate stagnări sau creşteri. În Praga, chiriile s-au menţinut la 21 de euro/mp/lună, iar costul total a urcat cu 1,4% la 33,2 euro/mp/lună, în timp ce birourile din Varşovia se închiriază cu 27 euro/mp/lună, costul total ajugand la 37 euro/mp/lună, aceleaşi valori ca anul trecut. Stagnări ale chiriei şi ale costurilor totale de ocupare a spaţiilor de birouri au fost înregistrate şi la Sofia (13 euro/mp/lună, respectiv 18,18 euro/mp/lună) şi Budapesta (20 euro/mp/lună, respectiv 26,89 euro/mp/lună). La capitolul cele mai mari creşteri ale costurilor lunare pe care o companie trebuie să le plătească pentru un metru pătrat de birouri, Jakarta (Indonezia) se află pe prima poziţie cu un avans de aproape 40%. Cu toate acestea, cea mai scumpă piaţă a birourilor din lume se menţine zona de centru a Hong Kong, acesta fiind urmat de West End din Londra, Beinjing şi New Delhi.
Vodafone dă 7,7 miliarde euro pentru o firmă de cablu din Germania
Grupul britanic Vodafone a înaintat o ofertă îmbunătăţită pentru preluarea Kabel Deutschland, cel mai mare operator de cablu din Germania, într-o tranzacţie de 7,7 miliarde euro, transmite Bloomberg. Boardul Kabel Deutschland va recomanda acţionarilor să accepte oferta, de 87 euro pe acţiune, cu 37% peste cotaţia bursieră a companiei germane din 12 februarie, înainte de apariţia primelor informaţii privind posibila preluare. Vineri, acţiunile Kabel Deutschland au închis la 84,1 euro. Potrivit unor surse, Vodafone a oferit iniţial 80 de euro pe acţiune, majorand ulterior oferta la 85 euro, apoi la 87 euro. Tranzacţia va rezulta în sinergii de peste 3 miliarde euro, a precizat Vodafone într-un comunicat transmis luni, citat de Bloomberg. Kabel Deutschland are o acoperire de 8,5 milioane de gospodării în Germania. Grupul american Liberty Global, controlat de miliardarul John Malone, a făcut săptămana trecută o ofertă concurentă pentru Kabel Deutschland, plasată potrivit unor surse la 85 euro pe acţiune. În luna mai, Vodafone a încheiat un acord cu gigantul german Deutsche Telekom pentru utilizarea reţelei web de mare viteză din Germania.
Economia Marii Britanii iese de la "terapie intensivă"
Economia britanică iese de la "terapie intensivă", se arată într-un discurs pregătit de ministrul de Finanţe al Marii Britanii, George Osborne, pentru un eveniment care va avea loc miercuri şi obţinut de presă, transmite AFP. Ministrul va prezenta miercuri o evaluare a finanţelor guvernului şi informaţii despre planuri pentru reducerea cheltuielilor cu 11,5 miliarde de lire sterline (13,5 miliarde de euro). De asemenea, ministrul va anunţa o strategie privind utilizarea fondurilor economisite prin reducerile de cheltuieli pentru investiţii în educaţie, cercetare, drumuri şi căi ferate, care să susţină "revenirea Marii Britanii în prima ligă economică". "Marea Britanie trece de la faza de salvare la cea de recuperare. Economia iese de la terapie intensivă, dar trebuie să consolidăm această recuperare", se arată în discurs. Osborne s-a confruntat în ultima perioadă cu presiuni pentru creşterea investiţiilor care să susţină creşterea economică şi urmează să prezinte miercuri detalii ale "unui plan de infrastructură pe termen lung".
Citi "încearcă apa cu degetul" în Irak
Citigroup a devenit prima bancă americană care se extinde în Irak, pariind pe perspectivele economice pe termen lung ale unei ţări bogate în petrol, care este încă în curs de reconstrucţie după război. Grupul bancar va anunţa luni deschiderea unei reprezentanţe la Bagdad, după ce a primit avizul preliminar al Băncii Centrale a Irakului, potrivit Financial Times, preluat de CNBC. Citi a adoptat în Irak o strategie de tipul "încearcă apa cu degetul", cu scopul final de a derula în ţară operaţiuni bancare diversificate, au declarat pentru Financial Times surse apropiate băncii. Citigroup va inaugura astfel un birou naţional pentru prima dată în ultimii şase ani, în timp ce banca reevaluează numeroase operaţiuni, vizand inclusiv retragerea de pe unele pieţe. În ultimii 10 ani, Citi a colaborat cu investitori şi companii mari care operează în Irak prin hubul regional din Dubai, biroul din Amman sau centrul de operaţiuni din Londra, oferind produse în zona finanţelor comerciale, managementului banilor şi serviciilor de investment banking.
Salariul bancherilor de top s-a micşorat cu 10%
Pachetul salarial mediu al bancherilor de top din SUA şi Europa a scăzut cu 10% anul trecut, la 11,5 milioane de dolari, în contextul presiunilor exercitate de investitori şi autorităţile de reglementare, potrivit unui studiu derulat la cererea cotidianului britanic Financial Times. Scăderea este prima din ultimii trei ani, arată studiul, realizat de firma de cercetare Equilar privind salariile directorilor celor mai mari 15 bănci din SUA şi Europa. Reducerea coincide cu un declin mediu de peste 20% al profitului înregistrat anul trecut de cele 15 instiutuţii de credit, dar şi cu o revenire a cotaţiilor băncilor la bursă. Instituţiile de credit analizate, cu excepţia BBVA şi Credit Suisse, au avut anul trecut o evoluţie mai bună pe bursă decat indicele FTSE World. Dintre cei 10 directori generali care s-au aflat în funcţie de la începutul anului 2011, doar trei au primit creşteri salariale, şeful Wells Fargo - John Stumpf, cel al HSBC, Stuart Gulliver, şi cel al Credit Suisse - Brady Dougan.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Economic
ANAF anunță dotarea cu aparate de marcat electronice fiscale(AMEF), obligatorie și la automatele comerciale
De același autor
