Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Iată cine a caştigat la loteria “Rabla”

Ziarul de Vrancea
23 iun 2013 514 vizualizări
udeţele Valcea, Gorj, Sibiu şi Alba sunt fruntaşe la distribuirea tichetelor Rabla

Colectorii din Valcea, Gorj, Sibiu şi Alba au primit cele mai multe tichete în cadrul Programului "Rabla", în timp ce cele mai puţine vouchere au fost în Ialomiţa, Călăraşi şi Vaslui, potrivit datelor furnizate de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Administraţia Fondului pentru Mediu a finalizat distribuirea celor 17.000 de tichete valorice alocate persoanelor fizice în cadrul Programului "Rabla" 2013. Potrivit datelor centralizate, în Bucureşti au fost distribuite colectorilor 1.040 de tichete.  Pe primele locuri însă în topul judeţelor unde au fost solicitate şi repartizate cele mai multe tichete se află Valcea - 1.485, Gorj - 1.372, Sibiu - 1.299 şi Alba - 1.244. În schimb, în mai multe judeţe, colectorii figurează doar cu tichetele primite iniţial (în prima etapă au fost distribuite un sfert din cele 17.000 de vouchere). Astfel, în Ialomiţa au fost repartizate doar 35 de tichete, în Călăraşi - 36, în Vaslui - 48, în Mehedinţi - 62, în Harghita - 72, în Olt (unde a fost validat un singur colector cu un singur punct de lucru, la Slatina) - 74, în Neamţ - 91, în Iaşi - 108, în Braşov - 130, iar în Prahova - 180. Anul acesta, în cadrul Programului "Rabla", în prima etapă, au fost distribuite 25 la sută din numărul total de tichete destinate persoanelor fizice, în funcţie de numărul maşinilor mai vechi de 10 ani din parcurile auto judeţene, conform statisticilor realizate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Permiselor. Consumarea tichetelor primite iniţial a fost condiţia obligatorie pentru depunerea unei cereri de suplimentare de către colectori, aceştia putand primi maxim 200 de noi tichete la fiecare cerere. În perioada 19 - 21 iunie 2013, în funcţie de cererile depuse de colectori şi de deconturile făcute de aceştia, Administraţia Fondului pentru Mediu a distribuit toate tichetele alocate persoanelor fizice şi a publicat pe site-ul instituţiei (www.afm.ro) situaţia distribuirii tichetelor pe fiecare colector. Decizia a fost luată pentru a elimina orice suspiciune cu privire la modul de distribuire a acestora, precizează AFM. Administraţia Fondului pentru Mediu mai precizează că sesiunea de depunere şi validare a dosarelor pentru persoanele juridice, inclusiv instituţiile publice care doresc să beneficieze de cele 3.000 de tichete care le sunt alocate prin Programul "Rabla" este deschisă în prezent. Termenul limită de depunere a dosarelor este 31 august 2013. În termen de cel mult 45 de zile, cei care doresc să-şi achiziţioneze un autovehicul şi deţin un tichet valoric, îl pot depune la producătorul/dealerul auto acceptat în program, fără a depăşi termenul de 20 noiembrie 2013. Termenul de valabilitate a notei de înscriere pentru achiziţionarea unui autovehicul nou de la un producător/dealer validat este de cel mult 90 de zile lucrătoare de la emitere, fără a se depăşi însă data de 20 noiembrie 2013. Cei interesaţi pot consulta Ghidul de finanţare al Programului "Rabla" pentru mai multe detalii, precum şi lista cu producătorii/ dealerii validaţi, pe site-ul AFM.

Ajutor de 15.000 euro pentru dezvoltarea fermelor

fondurile vor fi plătite începand din 2014 u fermele de subzistenţă nu vor mai primi bani europeni de anul viitor

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat, recent că statul va acorda din 2014 un ajutor unic nerambursabil de 15.000 de euro pentru cei care vor să îşi dezvolte fermele şi să iasă din zona de subzistenţă şi semisubzistenţă. Ministrul Daniel Constantin a anunţat că în noul Plan Naţional de Dezvoltare Rurală nu vor mai fi alocaţi bani pentru ferme de semisubzistenţă, lucru care se întamplă în prezent prin Măsura 141. "Vor exista măsuri mult mai eficiente decat Măsura 141 prin care acordăm cinci ani 1.500 de euro către gospodăriile ţărăneşti, măsură prin care nu facem altceva, din punctul meu de vedere, decat să prelungim agonia. Trebuie să-i ajutăm pe acei oameni să ajungă să aibă ferme de familie. Din acest motiv, chiar din acest an din fonduri europene, şi sper că va continua şi după 2014, am acordat un sprijin nerambursabil de 50.000 de euro pentru cei care vor să-şi dezvolte fermele de familie. Mai mult decat atat, există şi o facilitate pe care o putem acorda din 2014, un ajutor unic, 100% nerambursabil, de 15.000 de euro, pentru cei care vor să iasă din zona de fermieri mici, subzistenţă, semisubzistenţă, să se orienteze către piaţă, să producă pentru piaţă. E altă formă de sprijin important pe care putem să o acordăm în măsura posibilităţilor unui buget care este mai mic în perioada 2014-2020 decat a fost în 2007-2013", a spus Daniel Constantin. În cadrul mesei rotunde pe teme de agricultură la care a participat, Constantin a explicat că, pentru Măsura 141, au fost depuse 22.000 de proiecte. "Personal, cred că nu deschideam niciodată această Măsură 141 dacă eram ministru. Nu cred că a adus vreun beneficiu şi nu cred că va aduce, doar va întreţine o activitate mică în gospodăria familiilor. Sunt 480 de milioane de euro care au mers către această direcţie şi care puteau fi folosiţi într-o modalitate mult mai corectă, cum ar fi de exemplu fermele de familie pentru că venim nu cu 1.500 de euro, ci cu 50.000 de euro să-l ajutăm să crească cu adevărat de la două-trei capete cate are în momentul de faţă pană la 20 de capete. Acordăm cei 1.500 de euro, nu facem altceva decat să prelungim agonia", a spus ministrul. Ministrul a spus că, în prezent, la nivel naţional, sunt 800.000 de fermieri care au între 1 şi 5 hectare de teren şi 11.000 de fermieri care primesc jumătate din fondurile pe care ţara le are la dispoziţie pentru că aceştia din urmă gestionează jumătate din suprafaţa agricolă a Romaniei.  "Nu există, din păcate, clasa de mijloc în agricultură. În Franţa, Germania, Danemarca, agricultura e concentrată în fermele de familie şi acest lucru trebuie să fie şi la noi în perioada următoare, indiferent de cine e la guvernare. Trebuie să fie un element strategic în orice guvernare consolidarea fermelor de familie, trecerea gospodăriilor ţărăneşti pe care le avem în ferme care să producă pentru piaţă", a spus Daniel Constantin. El a declarat că, pentru înfiinţarea fermelor de familie, Ministerul Agriculturii a alocat deja 50 de milioane de euro, bani pe care îi pune la dispoziţia fermierilor prin Măsura 121 care va fi deschisă săptămana viitoare.

Sistemul de decontare a fondurilor UE va fi schimbat

Ministrul Eugen Teodorovici a declarat că a discutat cu premierul Victor Ponta implementarea unui sistem de virare a banilor europeni prin bancă, de la Comisia Europeană pană la companiile care contractează lucrările finanţate din fondurile comunitare.  Ministrul Fondurilor Europene a spus că i-a prezentat premierului Victor Ponta o propunere pentru simplificarea sistemului prin care banii ajung de la Comisie la beneficiari şi ulterior la companiile care execută lucrările. Acest sistem este o variantă îmbunătăţită a celui folosit la ora actuală de Polonia, a explicat Teodorovici. "Polonia foloseşte astăzi un sistem bancar pentru a transfera banii către beneficiari, dar se opreşte la nivelul de beneficiari. Nu merge mai departe către contractori. Soluţia pe care am propus-o, pe care am discutat-o cu primul ministru şi pe care vrem să o implementăm este de a folosi, la fel, o bancă sau un grup de bănci prin care banii europeni să fie transferaţi, şi partea de cofinanţare aferentă, transferaţi direct contractorului. În momentul în care un bon de plată din sistem de undeva s-a dat către această bancă, banca respectivă are o zi, maxim două să spunem, pentru a transfera banii direct în contul contractorului respectiv, fie că e de lucrări, de servicii, de orice fel de contract", a spus ministrul. În prezent, procedura implică transferul banilor de la Comisie către Ministerul de Finanţe, care trimite la fiecare minister în parte, de unde ajung apoi la beneficiari. Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat că, dacă băncile nu vor oferi condiţii mai bune de creditare în agricultură, ar putea fi desemnată, prin licitaţie, o bancă pentru a administra singură fonduri europene de cel puţin 1,3 miliarde de euro în prezent. "Creditarea în agricultură e o problemă. Ieri (vineri - n.r.) premierul mi-a dat sarcină, ca să spun aşa, să rezolvăm problema creditării, pentru că se ştie peste tot, pe de-o parte nu există capacitate de cofinanţare, nu există garanţii cu care să se ia şi creditele acelea cu dobandă ridicată, iar pe de altă parte nu există bani pentru proiectele pe care le avem în derulare să se facă cererile de plată", a spus Daniel Constantin. .

Germania estimează surplusuri bugetare record

Germania va avea anul următor cel mai redus necesar net de împrumut din ultimii 40 de ani, urmand ca din 2015 să treacă pe surplus bugetar, iar în 2017 să ajungă la un excedent de aproape 10 miliarde de euro, a declarat o sursă apropiată guvernului. Necesarul net de împrumut al guvernului federal, împrumuturi totale excluzand rostogolirea datoriei existente, se va situa la 6,2 miliarde de euro anul următor, a afirmat sursa citată pentru agenţia de presă Reuters, preluată de cotidianul New York Times. Surplusul din 2015 se va situa la numai 200 de milioane de euro, dar va ajunge în 2017 la aproape 10 miliarde de euro, permiţand celei mai mari economii a Europei să înceapă să-şi reducă datoriile. Berlinul a afirmat în mai că ar putea înregistra excedent în 2015. Situaţia finanţelor Germaniei evidenţiază discrepanţa dintre cea mai mare economie a zonei euro şi alte state mari din uniunea monetară, afectate de criza datoriilor. Piaţa muncii foarte puternică a contribuit la creşterea veniturilor din taxe ale statului, în timp ce statutul de investiţie sigură a coborat dobanzile pentru guvern la minime record.

Salariul şefului Apple, legat de cotaţia acţiunilor

Jumătate din pachetul salarial al directorului general al Apple, Tim Cook, va depinde pe parcursul următorilor opt ani de evoluţia pe bursă a acţiunilor companiei, raportată la cotaţiile altor firme americane, potrivit cotidianului Financial Times. Cook a convenit cu Apple în 2011 să primească pe parcursul a 10 ani acţiuni în valoare 378 milioane de dolari, iar amendamentele au fost aduse la iniţiativa acestuia. Decizia boardului companiei vine după proteste ale unui grup de acţionari la reuniunea anuală din februarie şi într-o perioadă în care preţul pe bursă al titlurilor rămane cu mult sub nivelul record atins în septembrie. Înţelegerea iniţială prevedea ca şeful Apple să primească acţiunile în două tranşe, după cinci şi zece ani în funcţie. După modificarea acordului, jumătate din pachetul de acţiuni va fi acordat treptat, iar restul va depinde de evoluţia pe bursă. Dacă preţul acţiunilor va avea o evoluţie care să le plaseze în prima treime a companiilor din componenţa indicelui S&P 500 al bursei americane, iar Cook va rămane director general pentru întreaga perioadă de 10 ani, atunci va primi integral pachetul salarial convenit în 2011. În cel mai rău caz, în care cotaţia Apple se află în ultima treime a indicelui S&P 500, Cook va primi doar jumătate din pachetul de acţiuni.

Grupul Raiffeisen, restructurări masive

Raiffeisen Bank International (RBI) trebuie să reducă "masiv" costurile pentru a menţine profitul la actualul nivel, în contextul unei recuperări economice în Europa de Est mai lente decat anticipa, a declarat directorul general al grupului bancar austriac, Karl Sevelda. "Din nefericire, economia în Europa de Est nu are o situaţie atat de bună şi nu îşi revine atat de repede pe cat am anticipat, dar există diferenţe majore între ţări. (...) Marea problemă este reducerea costurilor. Cele transfrontaliere şi nu doar în Europa de Est. Acolo unde nu sunt bariere de limbă, precum în ţările din Comunitatea Statelor Independente, Rusia şi Ucraina, în fosta Iugoslavie sau în Cehia şi Slovacia, analizăm înfiinţarea unor cente comune de servicii", a spus Sevelda, într-un interviu acordat cotidianului austriac Kleine Zeitung. Întrebat cat de dure trebuie să fie reducerile de costuri, şeful RBI a afirmat: "Trebuie să fie masive, dacă vrem măcar să ne menţinem profitul stabil".

Danubius Hotels şi-a redus pierderile

Grupul ungar Danubius Hotels a înregistrat o pierdere înainte de taxe de 23 milioane de forinţi (340.000 lei) în primul trimestru, mai mică cu o treime faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în contextul avansului veniturilor cu 13%, susţinut de rata de ocupare mai ridicată. Danubius controlează în Romania trei hoteluri în Sovata, respectiv Brădet, Făget şi Sovata. Veniturile totale din Romania au avansat cu 13%, la 317 milioane de forinţi (4,69 milioane de lei), se arată în raportul financiar al grupului. Rata de ocupare a urcat în intervalul analizat de la 38,7% anul trecut la 43%, în timp ce rata medie pe cameră a crescut cu 9%, de la 117 lei la 127 lei. Numărul de clienţi a avansat de la 10.544 în primele trei luni ale anului trecut la 11.514 în ianuarie-martie 2013. Profitul înainte de dobanzi, taxe, depreciere şi amortizare (EBITDA) a avansat de peste două ori, de la 15 milioane de forinţi la 36 milioane de forinţi (530.000 lei). Investiţiile s-au situat la 314 milioane de forinţi (4,64 milioane lei), comparativ cu 1 milion de forinţi în urmă cu un an, şi reflectă costuri ale procesului de reconstrucţie a hotelului Brădet ca unitate de cazare de patru stele.


Slovenia începe marea privatizare

Parlamentul Sloveniei a aprobat o propunere pentru privatizarea a 15 companii de stat, între care a doua mare bancă şi principalul operator telecom al ţării, iar de succesul programului depinde dacă ţara va cere ajutor financiar extern pentru sistemul bancar, confruntat cu dificultăţi. Guvernul a primit mandat pentru a vinde cele 15 companii. Printre acestea se află Nova Kreditna Banka Maribor, a doua mare instituţie de credit a ţării, precum şi Telekom Slovenije, scrie cotidianul Wall Street Journal. Restul companiilor de pe lista de privatizare sunt mai mici şi cu arii de activitate variate, precum industria chimică, sectorul hotelier şi cel alimentar. Statul sloven deţine peste 100 de companii, cu operaţiuni în diverse domenii. Analiştii consideră că guvernul va fi nevoit să vandă şi alte companii, neincluse în programul de privatizare, pentru a atinge obiectivele de reducere a deficitului bugetar şi susţinere a sectorului bancar.






În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.