Instanţa ia act de dovezile potrivit cărora Moşia Vladnic pentru Duţă are doar 300 ha
Silvicultorul boier Gică Duţă îşi vede pădurea împuţinandu-se. Asta pentru că instanţa de la Adjud a fost de acord să se ia în calcul anumite documente de arhivă care fac referire la suprafaţa Moşiei Vladnicul, de la Tănăsoaia, pădure cerută în justiţie de social democratul Gică Duţă, membru în Consiliul de Administraţie al Romsilva. Potrivit instanţei, Duţă nu ar avea dreptul decat la 300 ha pădure, pe care le-a cumopărat cu acte de vanzare – cumpărare. “Conform extrasului eliberat de Direcţia Judeţeană Galaţi a Arhivelor Naţionale, Cristofil Constantin figura în anul 1948 în «Tabelul de toţi locuitorii care au pămant arabil, vie, etc de la 5 ha în sus» cu 300 ha pădure. Practic, aceasta este ultima informaţie anterioară colectivizării cu privire la întinderea pădurii deţinute în proprietate de autorul petentei. Prin hotărarea nr. 35/11.05.2006 a fost validat dreptul de proprietate al petentei Cristofil Denisa Ileana pentru suprafaţa de 290 ha pădure, după ce acesteia îi fusese deja reconstituit dreptul de proprietate cu privire la încă 10 ha pădure potrivit Legii 1/2000. Înscrisurile pe care revizuenta şi-a întemeiat cererea sunt determinante pentru soluţia în cauză, că în analiza lor rezultă o altă situaţie de fapt decat cea avută în vedere de instanţă în pronunţarea sentinţei civile nr. 907/2009, motiv pentru care urmează a admite cererea de revizuire, a schimba sentinţa menţionată şi pentru considerentele sus-expuse, a respinge plangerea formulată de petenţii Cristofil Denisa Ileana şi Duţă Gică ca nefondată”, se arată în decizia instanţei în dosarul nr. 149/173/2012. Totodată, se mai arată şi că “au fost reconstituite suprafeţe mai mari decat cele trecute abuziv în proprietatea statului”.
La 1941, Vladnicul mai avea 590 ha, din care s-a mai înstrăinat
Potrivit documentelor descoperite la Arhivele Statului, Moşia Vladnicul a pornit de la suprafaţa deţinută între anii 1877-1944, de 1.774,50 ha teren şi scăzand din aceasta suprafeţele înstrăinate de Maria Plagino în ultimii ani ai vieţii sale. Pornind de la concluziile raportului de expertiză întocmit în cauză de expertul în topometrie Ovidiu Pătraşcu, coroborat cu planul moşiei Vladnicul, instanţa a reţinut că suprafaţa de teren cu vegetaţie forestieră care trebuie să fie reconstituită petentei este de 1.484,50 ha, din care 515,70 ha pe vechiul amplasament, iar diferenţa din alte suprafeţe ale UP IV Homocea. Din aceste suprafeţe au fost scăzute două suprafeţe de 42 ha, respectiv 10 ha teren pădure, care au fost vandute către Cristian P. Petrescu şi Chirvăsuţă Ion, ajungandu-se la suprafaţa finală de 1.422,50 ha, care a fost reconstituită petentei. Totuşi, în 1941, Moşia Vladnicul figurează în acte cu o suprafaţă şi mai mică, semn că proprietarii de atunci au mai vandut din teren. “Instanţa reţine ca element de referinţă în aprecierea întinderii Pădurii Vladnicul la nivelul anului 1941 suprafaţa înscrisă în contractul de ipotecă, adică 590 ha. De la această suprafaţă urmează a se porni ca bază de calcul a întinderii pădurii care se mai afla în patrimoniul Mariei Plagino la data decesului acesteia”, mai arată Sentinţa Civilă nr. 602/2013 a Judecătoriei Adjud. Gică Duţă are de rezolvat nu doar acest dosar în instanţă, dar trebuie să lămurească şi pe ce criterii a fost sprijinit de PSD pentru a accede în Consiliul de Administraţie de la Romsilva, instituţie de la care cere păduri în nordul judeţului Vrancea. (Iulia CREŢU)