MOZAIC STIRI ECONOMICE: Lefurile bugetarilor majorate anual, dar nu pentru toţi
Prin noua lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice pregătită de Guvern pentru 2014 şi anii următori, salariile de bază pentru fiecare clasă de salarizare vor fi determinate ca valori nominale folosind un coeficient I în valoare de 800 lei, corespunzător salariul minim brut pe ţară de la 1 iulie, şi coeficienţii de ierarhizare existenţi, iar diferenţa dintre două clase de salarizare succesive va fi păsrată la 2,5%. "Începând cu anul 2014 se vor acorda, etapizat, majorări salariale cu încadrare în plafoanele de cheltuieli ale bugetului general consolidat. În situaţia în care, prin utilizarea valorii coeficientului I de 800 lei, va rezulta un salariu de bază mai mic decât salariul de bază actual, se va menţine în plată salariul de bază actual până când majorările succesive acordate vor ajunge la nivelul acestui salariu de bază. În situaţia în care, prin utilizarea valorii coeficientului I de 800 lei, va rezulta un salariu de bază mai mare decât cel deţinut în prezent, se vor acoda majorări salariale anuale succesive astfel încât să se ajungă la nivelul salariului de bază nominal prevăzut de Legea-cadru, modificată", se arată într-un document obţinut de Mediafax.
Surse guvernamentale au declarat că acest sistem presupune ca majorările salariale să fie acordate numai acelor funcţionari al căror salariu de încadrare este mai mic decât cel care va rezulta din noua lege, în timp ce ceilalţi funcţionari, cu un salariu mai mare, vor rămâne cu acelaşi salariu până vor fi "ajunşi din urmă". "În prezent există diferenţe foarte mari între salariul de încadrare pentru aceleaşi funcţii, dar exercitate în instituţii publice diferite. De exemplu, un contabil dintr-o instituţie publică are un salariu mai mare decât un alt contabil dintr-o altă instituţie publică. Prin sistemul propus, se urmăreşte o oarecare egalizare între aceste salarii de încadrare, dar asta va presupune ca majorările salariale să fie acordate doar pentru acei funcţionari cu salarii mai mici, iar ceilalalţi funcţionari să nu beneficieze de aceste majorări", au arătat sursele.
Potrivit acestora, durata în care aceste salarii de încadrare vor fi egalizate va depinde de câţi bani vor fi incluşi în fondul de salariu pentru acest sistem.
Tot prin noua lege a salarizării, cuantumul sporurilor, primelor, compensaţiilor şi indemnizaţiilor va fi stabilit astfel încât, împreună cu salariile de bază, să nu depăşească creşterile salariale prevăzute pentru fiecare an în parte prin legile anuale speciale.
Până ieri ministrul Muncii nu a transmis eventuale precizări privind informaţiile legate de noua lege a salarizării.
De unde şomajul record?
Peste 5 milioane de locuri de muncă vacante în UE
Fragmentarea pieţei muncii a Uniunii Europene şi decalajele dintre ţări explică de ce, în pofida unui şomaj record, există între 4,5 şi 5 milioane de locuri de muncă libere în UE, a susţinut preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, cu prilejul conferinţei anuale desfăşurate la Geneva de Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM). "Rezultatul este că în timp ce mii de angajatori germani caută mână de lucru, mii de şomeri spanioli sunt în căutarea unui loc de muncă", a comentat Van Rompuy. Un alt dezechilibru, a adăugat preşedintele Consiliului European în discursul său, este cel dintre femei şi bărbaţi, şi care arată că în rândul femeilor rata de angajare este de 62 la sută, în timp ce pentru bărbaţi este de 75 la sută. În faţa reprezentanţilor a peste o sută de ţări care participă la marea întâlnire anuală a OIM, Van Rompuy a dedicat o mare parte a discursului său şomajului în rândul tinerilor, una din cele mari mari provocări cu care se confruntă Europa. Statisticile cele mai recente arată că peste 5 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani nu au un loc de muncă în Uniunea Europeană.
Băsescu: Cred că FMI va valida încheierea unui nou acord cu România
Preşedintele Băsescu a declarat, ieri, la Pro TV, că opinia sa privind îndeplinirea punctelor din Acordul cu FMI nu este "atât de negativă" cum este prezentată în presă. El crede că board-ul FMI va constata îndeplinirea în cea mai mare parte a acestora şi va valida încheierea unui nou Acord. Băsescu a spus că el susţine încheierea de către România a unui nou acord. De asemenea, întrebat despre care vor fi obiectivele acestui nou acord, dacă vor aduce noi măsuri de austeritate, şeful statului a răspuns că România nu mai este în perioadă de austeritate. "Nu austeritate, că România nu mai este în perioadă de austeritate. Faptul că Guvernul nu creşte salariile şi pensiile, nu înseamnă că România este în austeritate. Dar eu aş spune că România a trecut la faza la care drămuieşte mai corect banii publici din punct de vedere al populismelor", a afirmat Băsescu. Totodată, preşedintele a spus că nu este "atât de pesimist cu privire la evoluţia economiei româneşti", având în vedere perspectiva unui an agricol bun şi crearea de noi locuri de muncă prin ajutoarele de la stat pentru investiţiile directe în economie. "Deci aici aş fi reţinut să am o viziune negativă. Ceea ce cred că se va întâmpla este faptul că în România nu va creşte şomajul, ceea ce este un prim pas bun. Al doilea, este absorbţia fondurilor europene care ar da plus de forţă de muncă", a apreciat Băsescu. Pe de altă parte, întrebat în legătură cu faptul că unii lideri PNL au arătat că nu susţin neapărat încheierea de către Guvern a unui nou acord cu FMI, Băsescu a răspuns că liderii PNL "ar fi bine să nu se bage măcar", având în vedere "dezastrul economic" pe care l-a produs Guvernul Tăriceanu în 2007-2008. "Liderii PNL au anulat un acord cu FMI în timpul Guvernului Tăriceanu împotriva punctului meu de vedere şi au dus ţara în colaps. Asta au făcut liderii PNL. Deci, din acest punct de vedere, ar fi bine să fie rezervaţi, pentru că nu s-a ocupat nimeni, să le pună în faţă dezastrul economic pe care l-au făcut în 2007-2008. Să fii ţară cu investiţii străine directe de 9 miliarde de euro, să ai creştere economic de 7%, să ai deficit de 5,8%, care pe urmă l-am plătit scump, e un argument pentru care liderii PNL ar fi bine să nu se bage măcar", a mai afirmat Băsescu.
SUA au o listă neagră cu bănci elveţiene care ar putea fi investigate
Statele Unite ar putea investiga cinci bănci elveţiene, incluse pe o listă neagră, în cazul în care Parlamentul Elveţiei va respinge o lege numită Lex USA, menită să închidă conflictul cu SUA legat de protejarea evazioniştilor. Autorităţile americane au lista, nu trebuie decât să activeze ancheta, a afirmat o sursă apropiată situaţiei, citată de publicaţia Schweiz am Sonntag. Ministrul elveţian de Finanţe, Eveline Widmer-Schlumpf, a reuşit miercuri să convingă Camera superioară a Parlamentului să voteze în favoarea legii Lex USA, care ar pune în practică un acord referitor la fondurile nedeclarate deţinute de cetăţeni americani în bănci elveţiene. Textul, care trebuie să fie aprobat săptămâna viitoare de Camera inferioară, a provocat critici aprinse, în condiţiile în care parlamentarii au avut acces doar la o mică parte din conţinutul acordului cu partea americană.
Secretomania din jurul acordului a provocat speculaţii în presa elveţiană că pe lângă lângă băncile mari din ţară, precum Julius Baer şi Credit Suisse, vor fi afectate şi băncile cantonale.
În 2009, Elveţia a încheiat un acord cu SUA care a permis băncii UBS să scape de justiţie, cu o amendă substanţială din cauza conturilor nedeclarate ale americanilor. În schimb, mulţi americani bogaţi şi-au mutat conturile la alte bănci elveţiene.
Angajaţii Bank of America, încurajaţi să confişte locuinţe
Bank of America, a doua mare bancă din Statele Unite, a recompensat angajaţii cu bonusuri şi carduri de cadouri pentru atingerea cotelor fixate pentru confiscările de locuinţe, potrivit declaraţiilor date în justiţie de foşti salariaţi ai instituţiei de credit. Angajaţi în domeniul creditelor ipotecare au comis falsuri şi li s-a cerut de către conducere să întârzie cererile de asistenţă din partea clienţilor, solicitând documente pe care banca le primise deja, potrivit declaraţiilor unor foşti angajaţi al Bank of America, făcute săptămâna trecută la un tribunal federal din Boston. Banca a respins în mod nejustificat cereri pentru un program de modificare a contractelor de împrumut, a declarat Simone Gordon, specialist în reducerea pierderilor, care a plecat de la Bank of America în 2012. "Ni se spunea în mod regulat că rolul nostru este să maximizăm comisioanele prin amânarea şi prelungirea procesului de modificare a contractelor de credit, prin orice mijloc", a spus Gordon. Conducerea a instruit angajaţii să întârzie modificările spunând clienţilor că documentele sunt în curs de analiză, chiar dacă nu se întâmpla acest lucru, a arătat Gordon.
Bank of America, care a cheltuit peste 45 de miliarde de dolari pentru închiderea unui litigiu legat de preluarea în 2008 a Countrywide Financial, este dată în judecată de proprietari de locuinţe care nu au beneficiat de modificarea permanentă a contractelor de credit, după ce au efectuat plăţi într-un program pilot, potrivit documentelor din justiţie.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
