Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Averile milionarilor, la control

Ziarul de Vrancea
14 iun 2013 721 vizualizări
Guvernul verifică persoanele cu averi mari care au depăşit "riscul minim acceptat" la neplata taxelor

Guvernul a început în acest an acţiuni de verificare a mai multor persoane cu mari averi suspectate că au depăşit "riscul minim acceptat" prin neplata impozitelor şi a decis să apeleze la specialişti fiscali străini şi experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru a-i instrui pe inspectori. Acţiunile de control au fost iniţiate după ce Fiscul a transmis scrisori de notificare amiabilă, relevă scrisoarea de intenţie transmisă în această săptămană de Guvern către FMI şi obţinută de MEDIAFAX. "Am finalizat o listă de contribuabili persoane fizice cu averi mari pentru programul nostru destinat asigurării conformării şi o listă cu persoane fizice ce prezintă riscuri şi am demarat procedurile de verificare prealabilă. Au fost transmise scrisori de notificare amiabilă şi în prima jumătate a anului 2013 au început verificările. Pentru a dezvolta capacitatea, vom realiza programe de pregătire profesională cu asistenţa specialiştilor administraţiilor fiscale din ţările partenere şi cu asistenţă tehnică din partea FMI", se arată în document, datat 10 iunie. La începutul acestui an, agenţia MEDIAFAX a anunţat că Guvernul a elaborat o listă cu 30 de persoane cu mari averi, suspectate că au depăşit "riscul minim acceptat" prin neplata impozitelor, după ce a pornit iniţial de la un grup de peste 300 de persoane bănuite că s-au sustras de la plata taxelor la buget. Normele în domeniu stabilesc de altfel că Fiscul va verifica, într-o primă etapă, persoanele cu venituri mari fără să le notifice, selecţia urmand să fie efectuată de pe o listă a persoanelor care depăşesc "riscul minim" acceptat de administraţia fiscală. Acţiunile de control sunt iniţiate în baza deciziei din decembrie 2010 a Guvernului, conform căreia persoanele fizice ale căror venituri reale depăşesc cu cel puţin 50.000 lei sumele declarate vor plăti un impozit de 16% aplicat la diferenţa dintre cele două valori. Pentru stabilirea bazei impozabile, autoritatea fiscală foloseşte metode indirecte, respectiv cea a sursei şi cheltuirii fondului, a fluxurilor de trezorerie şi a patrimoniului. Metoda sursei şi cheltuirii fondului constă în compararea cheltuielilor efectuate de o persoană fizică cu veniturile declarate în perioada verificată şi se bazează pe principiul că orice cheltuială în exces faţă de valoarea declarată a veniturilor reprezintă venit impozabil nedeclarat. Metoda fluxurilor de trezorerie constă în analiza intrărilor şi ieşirilor de sume în conturile bancare, precum şi a intrărilor şi ieşirilor de sume în numerar, pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestor mişcări cu sursele de venit şi utilizarea acestora. Metoda patrimoniului permite stabilirea bazei impozabile ajustate pentru o persoană fizică verificată, analizand creşterea, respectiv descreşterea patrimoniului net al acesteia.

Tranzacţie fulger la Bursă

Aproape jumătate din acţiunile Argus au fost transferate, într-un minut, pentru aproape 9 milioane de euro

Mai multe pachete de acţiuni reprezentand 46,38% din titlurile producătorului de ulei vegetal Argus Constanţa (UARG) au fost transferate la bursă, într-un minut, pentru 39,8 milioane lei (aproape 9 milioane euro), iar jumătate din acţiuni au fost cumpărat de SIF Oltenia (SIF5). Societatea de investiţii financiare a anunţat, la cateva minute după realizarea tranzacţiilor, că a cumpărat 23,76% din acţiunile Argus, pentru 20,4 milioane lei (aproape 4,6 milioane euro). Astfel, SIF Oltenia a ajuns să deţină 55,7% din acţiunile Argus şi ar urma să lanseze o ofertă de preluare, avand în vedere că a depăşit pragul legal de 33% din acţiuni, la care un investitor este obligat să lanseze o astfel de ofertă. Anterior, SIF Oltenia avea 31,94% din acţiunile Argus. Cel mai probabil, pachetele reprezentand cumulat de 46,38% din acţiunile Argus au fost vandute de firmele şi persoanele care acţionau concertat cu omul de afaceri Cătălin Chelu, avand în vedere că volumul de titluri cedat este apropiat de participaţia indirectă a lui Chelu în momentul în care a preluat controlul companiei, în septembrie 2011. În septembrie 2011, Chelu a preluat controlul Argus, într-o AGA la care reprezentanţii mai multor investitori, printre care SIF Oltenia, fondul de investiţii Business Capital for Romania-Opportunity şi SIF Banat-Crişana, nu au participat pentru că nu au avut acces în incinta fabricii. La acea AGA au participat doar acţionari care acţionau concertat cu omul de afaceri. Atunci au fost aleşi noii membri în Consiliul de Administraţie, persoane apropiate lui Chelu. Două luni mai tarziu, acţionarii coalizaţi în jurul SIF Oltenia au reuşit să preia controlul Consiliului de Administraţie al Argus, iar la solicitarea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), noii şefi au întocmit mai multe raporate în care au prezentat situaţia companiei. Raportul final a fost publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti la începutul lunii mai a anului curent, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară a transmis, marţi, Bursei să reintroducă la tranzacţionare acţiunile Argus. ASF a preluat atribuţiile CNVM la finele lunii aprilie. Acţiunile Argus au intrat miercuri la tranzacţionare pe piaţa Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti (BVB).  Titlurile au fost transferate la preţul de 2,4 lei/acţiune, cu 30,43% sub ultima cotaţie de joi. Calculată la acest preţ, capitalizarea bursieră a companiei este de 85,8 milioane lei (19,2 milioane euro). Pentru anul trecut, Argus a raportat o cifră de afaceri de 146,5 milioane lei (32,8 milioane euro), în scădere cu 36%, şi pierderi de aproape 21 milioane lei (4,7 milioane euro). În precedentul exerciţiu financiar, compania a consemnat o cifră de afaceri de 231 milioane lei şi un profit de 6,5 milioane lei.

Se deblochează fondurile europene pentru transporturi?

Comisia Europeană poate anunţa săptămana viitoare decizia privind deblocarea Programului Operaţional Sectorial Transporturi, după ce vor fi soluţionate anumite formalităţi administrative, a declarat, la Bucureşti, comisarul europen pentru politică regională, Johannes Hahn. "Comparativ cu situaţia cu care ne confruntam cu cateva luni în urmă, am reuşit să reducem la jumătate numărul programelor operaţionale sectoriale presuspendate. Următorul program care poate fi deblocat este Programul de Transport. Nu pot anunţa deblocarea finală astăzi, pentru că trebuie să soluţionăm cateva formalităţi administrative. Sunt foarte încrezător că în cursul săptămanii următoare vom putea face anunţul final", a spus Hahn, după o discuţie cu premierul Victor Ponta. El a arătat că Romania are datoria de a folosi această oportunitate pentru a accelera utilizarea fondurilor structurale şi a implementa proiectele.

Şeful Vămii s-a retras din funcţie

Dorel Fronea a fost retras, la cerere, de la conducerea Autorităţii Naţionale a Vămilor, după aproximativ un an de la numire, prin decizie a premierului Victor Ponta. Fronea ocupa postul de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. El a fost numit la conducerea Vămii în luna mai a anului trecut, după ce a lucrat ca director executiv la Direcţia Regională Vamală Bucureşti şi consilier al directorului Serviciului Vamal din Republica Moldova. Astfel, Dorel Fronea a condus Direcţia Regionale Vamale Bucureşti în intervalul septembrie 2005- septembrie 2007, ulterior fiind numit secretar general la Ministerul Justiţiei, ca urmare a rezultatului obţinut de acesta la concursul desfăşurat pentru ocuparea funcţiei.

Guvernul a stabilit taxele pentru podul de la Calafat-Vidin

Şoferii de autoturisme cu cel mult 8 plus 1 locuri şi de maşini transport marfă cu greutate mai mică de 3,5 tone vor plăti o taxă de 27 lei (6 euro) pentru trecerea peste noul pod de la Calafat-Vidin, pentru maşinile cu mai mult de 9 locuri şi maximum 23 locuri pe scaune taxa fiind de 54 lei (12 euro). Aceeaşi taxă de 54 lei va fi achitată şi pentru maşini de transport marfă cu o greutate între 3,5-7,5 tone, conform unei hotărari de guvern. Pentru maşini de transport marfă cu o greutate între 7,5-12 tone, taxa va urca la 81 lei (18 euro). O taxă de 113 lei (25 euro) vor plăti şoferii de maşini cu mai mult de 23 locuri pe scaune şi autovehiculele de transport marfă cu o greutate mai mare sau egale cu 12 tone şi cu maximum 3 axe, în timp ce pentru maşinile de transport marfă cu o greutate mai mare sau egală cu 12 tone, dar cu 4 axe va fi plătită o taxă de 167 lei (37 euro). Tarifele exprimate în lei vor fi actualizate anual, în funcţie de cursul monedei euro valabil pentru prima zi a lunii octombrie, comunicat de Banca Centrală Europeană, curs aplicat începand cu data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor. Noul pod peste Dunăre, de la Calafat-Vidin a fost inaugurat vineri.

Merkel: Europa nu poate stimula economia de la buget

Statele din zona euro nu pot stimula creşterea economică prin cheltuieli care să majoreze deficitele bugetare, a declarat, vineri, cancelarul german Angela Merkel, în contextul pregătirilor pentru o reuniune a liderilor statelor membre ale G8 săptămana următoare, transmite Bloomberg. "Unii cred că poate fi înregistrată creştere economică doar prin noi programe de investiţii de stat, chiar dacă sunt necesare noi împrumuturi. Pe parcursul a 40-50 de ani în Germania teoria aceasta nu s-a dovedit adevărată. Nu a funcţionat. şi nu există nicio dovadă că va funcţiona în viitor", a spus Merkel într-un discurs susţinut la camera de comerţ a Germaniei. Merkel a reafirmat strategia de reducere a îndatorării, în contextul şomajului foarte ridicat în randul tinerilor şi al recesiunii din zona euro, pe care Germania însă le-a evitat. Protestele legate de "austeritate" riscă să abată Europa de la ceea ce trebuie să facă pentru a depăşi criza datoriilor. Europa are nevoie de cumpătare bugetară şi de reforme structurale pentru a deveni mai competitivă economic şi pentru a reduce şomajul, a adăugat Merkel.

Vicepreşedintele de la ANSVSA a fost avansat

Vladimir Mănăstireanu, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Animalelor (ANSVSA), a fost avansat de premierul Ponta în postul de preşedinte al instituţiei, rămas vacant după ce Mihai ţurcanu a demisionat în primăvară, în urma scandalului laptelui infestat. În luna martie, ANSVSA a anunţat, că probele de lapte de la trei ferme şi două unităţi de prelucrare prezintă suspiciunea depăşirii limitelor admise pentru aflatoxină, în urma efectuării analizelor în cadrul laboratoarelor din reţeaua sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor. Reprezentanţi ai agricultorilor şi industriei alimentare l-au criticat atunci pe şeful ANSVSA, Mihai ţurcanu, pentru "lipsă de profesionalism", iar acesta a demisionat, premierul Ponta anunţand că va deveni consilierul său la Palatul Victoria pe domeniul pe care acesta este specializat. Atribuţiile de preşedinte au fost preluate atunci, temporar, de vicepreşedintele Mănăstireanu, instalat acum prin decizie la conducerea instituţiei.

Se lucrează la o alternativă pentru canalul Panama

Un grup înregistrat în Hong Kong a primit avizul autorităţilor din Nicaragua pentru construirea unui canal navigabil de 286 kilometri care să conecteze Atlanticul de Pacific traversand teritoriul statului central-american, proiect estimat la 40 miliarde de dolari, potrivit Financial Times (FT). Adunarea Naţională din Nicaragua, unde coaliţia de stanga a preşedintelui Daniel Ortega deţine majoritatea, a decis cu 61 de voturi "pentru" şi 25 "împotrivă" să acorde proiectul în concesiune pe 50 de ani companiei HKND Group, înregistrată în Hong Kong, pentru a efectua studiile necesare şi pentru a realiza canalul, în pofida opoziţiei activiştilor de mediu şi semnelor de întrebare referitoare la viabilitatea economică a afacerii. HKND este o companie înfiinţată recent în Hong Kong, condusă de omul de afaceri Wang Jing (40 de ani), care este de asemenea director general la Beijing Xinwei, o companie de telecomunicaţii de mărime medie din China. Susţinătorii planului susţin că realizarea proiectului va transforma economia săracă a statului central-american. Proiectul nu cuprinde în acest moment informaţii financiare detaliate şi nici traseul vizat pentru canalul navigabil.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.