Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: “e-Hoţia”

Ziarul de Vrancea
9 iun 2013 694 vizualizări
Guvernul sesizează ICCJ pentru nereguli în cheltuirea banilor la "e-Romania 2", în perioada 2010-2011

Guvernul va sesiza Parchetul de pe langă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) pentru cercetarea unor posibile fapte de natură penală în cheltuirea de către Ministerul Conunicaţiilor, în perioada 2010-2011, a banilor alocaţi din Fondul de rezervă bugetară pentru portalul de informaţii "e-Romania 2". Proiectul, componentă a "Programului național e-Romania" , a avut ca obiectiv principal dezvoltarea unui portal cu informații despre toate localitățile din Romania. Inspectorii Corpului de control al primului-ministru au idenificat nereguli în organizarea licicitaţiei pentru atribuirea contractului şi cheltuirea fondurilor. Din Fondul de rezervă bugetară au fost alocate 11,9 milioane lei acestui proiect, valoarea totală a contractului fiind de 49,9 milioane lei cu TVA. Conform constatărilor, atribuţiile de coordonare au fost delegate secretarului general al Ministerului Comunicaţiilor, care nu a aprobat însă caietul de sarcini. Valoarea estimată a cotractului a fost determinată netemeinic, fără precizarea unităţilor de măsură şi a cantităţilor de servicii contractate, iar ofertei depuse de firma Omnilogic i-au fost acordate puncte nejustificat. Omnilogic a fost înfiinţată în 1992 şi este unul dintre cei mai mari distribuitori IT&C de pe piaţa romanească, cu afaceri de 234,35 milioane de lei în 2011, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. Asociaţii firmei sunt GT Holding GmbH Austria - 50% şi Camps Bay Invest AG (Liechtenstein) - 50%. Inspectorii susţin că din verificările efectuate au rezultat indicii privind falisificarea unui document referitor la desfăşurarea procedurii de atribuire şi înlocuirea unei file din oferta declarată caştigătoare, legată de un număr de înregistrare fals pentru o notă justificativă care trebuia întocmită înainte de transmiterea anunţului de participare spre publicare în SEAP şi fila din ofertă privind serviciile de mentenanţă, nesemnată de ofertant şi fără antet. De asemenea, recepţia echipamentelor a fost formală, deoarece bunurile nu au fost dezambalate, astfel că nu exista suficient temei pentru efecturea plăţilor, şi a influenţat executarea contractului, în sensul că ulterior a fost nevoie de organizarea unei noi recepţii, ceea ce a cauzat o amanare a termenelor de realizare a altor etape ale contractului. De la data efectuării primei recepţii şi timp de două luni, ehipamentele hardware de 5,1 milioane lei au fost depozitate în condiţii improprii, fiind abandonate în parcarea subterană a Centrului Naţional "Romania Digitală", fără ca reprezentanţii ministerului să asigure integritatea şi integralitatea acestora. Comisia de recepţie a descărcat furnizorul de orice obligaţie pentru instruirea personalului deşi portalul nu era finalizat, iar activităţile de instruire nici nu au fost efectuate conform contractului, ministerul nominalizand doar 12 persoane ce urmau să participe la fiecare modul de instruire deşi furnizorul a cerut 6 persoane pentru fiecare din cele 9 module. Inspectorii mai arată că pentru portalul de informaţii nu a fost asigurat volumul informaţional necesar, nerespectandu-se astfel volumul minim de informaţii iniţial ce trebuia introduse în portal conform caietului de sarcini, iar pe parcursul analizei aplicaţiei au fost sesizate mesaje de eroare.

Poşta a fost scoasă din nou la vanzare

compania a demarat un proces de disponibilizare şi urmează să concedieze la nivel naţional 3.650 de angajaţi

Ofertele preliminare şi neangajante pentru privatizarea Poştei Romane vor fi depuse pană la 30 iunie 2014, după ce la termenul anterior, care a expirat pe data de 28 mai, caietul de sarcini nu a fost cumpãrat de niciun investitor, a anunţat Ministerul pentru Societatea Informaţională . "Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI) anunţă că data limită de depunere a documentelor de participare şi a ofertelor preliminare şi neangajante pentru procesul de privatizare a Companiei Naţionale Poşta Romană (CNPR), stabilită la data de 28 mai 2013, ora 12:00, se prelungeşte pană la data de 30 iunie 2014, ora 12.00", se aratã într-un anunţ al ministerului. Potrivit unui act normativ adoptat recent de Guvern, orice companie de stat va putea fi privatizată în termen de pană la doi ani. În baza noii scheme adoptate de Executiv, care a modificat legislaţia privatizării societăţilor comerciale, Poşta Romană poate fi astfel vandută, cel mai tarziu pană în octombrie 2015. CNPR trebuia să fie privatizată în cursul acestui an, dar niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini pană la expirarea termenului limită, 28 mai. Şeful Poştei, Ion Smeeianu, a afirmat că situaţia financiară negativă a companiei şi datoria calculată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) au îndepărtat potenţialii investitori. La finele lunii mai, datoriile totale ale Poştei însumau 650 milioane de lei. Prin prelungirea termenului de privatizare, aşa cum s-a stabilit de către Guvern, Poşta Romană va trece printr-un proces de restructurare, care prevede disponibilizări de personal şi transformarea în acţiuni a datoriilor istorice. Numărul celor care fi disponibilizaţi se va ridica la 3.650 de salariaţi, respectiv 11,4% din personalul Poştei, conform unui anunţ al companiei. Potrivit anunţului MSI, dosarul de privatizare poate fi achiziţionat în schimbul sumei de 50.000 euro de la sediul MSI pe baza cererii scrise prealabile a investitorilor interesaţi. "Cererea scrisă privind achiziţionarea dosarului de prezentare va fi comunicată în prealabil cu cel puţin două zile lucrătoare prin scrisoare recomandată sau personal prin depunere la sediul MSI sau prin fax", se mai spune în anunţ. Pentru participarea la procesul de selecţie, investitorii interesaţi vor depune la sediul MSI pană la 30 iunie 2014, printre altele, şi o garanţie de participare de 9.480.866 lei "Data şi locul deschiderii documentelor de participare, inclusiv documentele ce atestă îndeplinirea criteriilor de precalificare va fi 30 iunie 2014, ora 14:00, la sediul MSI", se mai spune în anunţ. Celelalte elemente ale anunţului de privatizare, publicat în perioada 25-27 februarie şi modificat în 27 martie, răman neschimbate.

Bosch a inaugurat investiţia de 50 milioane euro

Concernul german Bosch a inaugurat, la Blaj o nouă unitate de producţie pentru componente auto, investiţia, cifrată la aproape 50 de milioane de euro, urmand să creeze circa 300 de noi locuri de muncă pană la sfarşitul anului. Noua unitate de producţie, a treia din municipiul Blaj, a fost inaugurată, sambătă, la evenimente fiind prezenţi reprezentanţii concernului german Bosch în Romania, ai administraţiei locale din Blaj, dar şi reprezentanţii administraţiei judeţene, în frunte cu preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel. Potrivit reprezentanţilor Bosch, fabrica din Blaj a companiei a fost extinsă semnificativ, iar lucrările aferente şi investiţiile în utilajele de producţie au însumat circa 50 de milioane de euro. "Începand cu luna iunie a anului 2013, la Blaj vor fi fabricaţi senzori de turaţie pentru sistemele de control al şasiului, dedicaţi industriei auto. Rolul acestor senzori este de a transmite către sistemul electronic de bord informaţii legate, de exemplu, de viteza de rotaţie a roţii, informaţii esenţiale pentru buna funcţionare a sistemelor de asistare, cum ar fi ABS şi ESP" se arată într-un comunicat de presă remis, sambătă, de Bosch. Noua unitate de producţie a fost realizată pe o suprafaţă de 21.000 de metri pătraţi şi în cadrul acesteia vor fi create pană la sfarşitul anului 2013 circa 300 de noi locuri de muncă, numărul angajaţilor Bosch de la Blaj ajungand în total la 900. Printre participanţii la inaugurarea noii investiţii Bosch de la Blaj s-au aflat şi ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, precum şi ambasadorul Germaniei în Romania, Andreas von Mettenheim. Dan Şova a declarat că noua unitate de producţie inaugurată de Bosch la Blaj este o investiţie importantă atat pentru Blaj, cat şi pentru Romania. "Este o investiţie foarte importantă, va crea peste 300 de locuri de muncă pe o suprafaţă de 50.000 de metri pătraţi şi o investiţie de aproximativ 50 de milioane de euro. Eu cred că avand în vedere volumul de vanzări al Bosch Romania din 2012 în valoare de 180 de milioane de euro, faptul că vor face anul acesta o investiţie de 120 de milioane de euro în total, 50 la Blaj şi 70 şi ceva de milioane de euro la Cluj, care se va inaugura în trimestrul patru şi va crea încă 300 de locuri de muncă, faptul că Bosh, la începutul anului 2013, avea 1.400 de angajaţi în Romania şi va ajunge la 2.000 de angajaţi este un lucru foarte bun. Mă bucur că după investiţia Daimler de la Sebeş, Star Transmision, un alt investitor german îşi extinde capacitatea de producţie din Romania", a spus Şova.

Cheia vizitei patronului ArcelorMittal în Romania

Lakshmi Mittal a venit în Romania şi pentru a transmite un mesaj factorilor de decizie politică despre ceea ce doreşte Europa în legătură cu viitorul său industrial, a declarat, sambătă, Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galaţi, în cadrul unei întalniri cu jurnaliştii. Întrebat dacă pentru iminenta majorare a preţului gazelor pentru consumatorii industriali va fi nevoie de o nouă vizită a lui Lakshmi Mittal, directorul de la Galaţi a spus că nu doar industria oţelului este afectată de aceste decizii şi că multe ramuri devin necompetitive din cauza unor decizii care creează dezechilibre.”ArcelorMittal Galaţi îşi desfăşoară activităţile în Romania, suntem parte a economiei şi industriei romaneşti. Însă preţurile la gaze şi la energia electrică nu sunt doar o problemă a ArcelorMittal, ci a industriei grele, acea parte a industriei care este mare consumatoare de energie. Nu doar industria oţelului este în această situaţie, ci şi cea a cimentului, a aluminiului, a sticlei etc", a declarat Ribo.  Acesta a vorbit despre concurenţa cu unităţile similare din Rusia, spunand că industria din Europa şi implicit din Romania are de suferit de pe urma faptului că ruşii beneficiază de energie şi materii prime mult mai ieftine, dar împart aceeaşi piaţă cu europenii.  "Toţi suntem într-o lume competitivă şi ne confruntăm cu dificultăţi care sunt legate cu decizii luate în trecut şi care acum creează dezechilibre atat în ce priveşte preţul la energia electrică, cat şi la gaze. Noi nu putem transfera pe mai departe aceste creşteri către clienţi. Vă pot împărtăşi o cifră: noi exportăm două treimi din producţie, pentru că suntem prea mari ca amprentă industrială pentru Romania şi pieţele noastre de export sunt în bazinul Mării Negre. În această zonă avem concurenţi din Rusia, unde preţurile gazelor naturale sunt la o treime din cat se plăteşte în Europa. La electricitate, colegii noştri din Rusia plătesc jumătate din preţul pe care îl plătim noi acum. Cum ne putem lupta cu ei? Nu vorbesc aici doar de avantajele legate de energie, ei au şi avantajul materiilor prime, unii dintre ei au şi surse proprii de materii prime", a susţinut directorul general al Arcelor Mittal. Ribo a declarat şi că vizita lui Lakshmi Mittal la Bucureşti şi întalnirea acestuia cu premierul şi preşedintele ţării nu a avut doar rolul de reprezentare a companiei pe care acesta o patronează, ci şi acela de a transmite un mesaj în privinţa viitorului industriei din întreaga Europă.

Ponta şI Antonescu se ceartă pe amendamentul penalităţilor

Principiul conform căruia statul trebuie să achite penalităţi pentru datoriile faţă de persoane fizice şi juridice este corect, dar va fi completat cu sintagma "în condiţiile legii", iar prin legea de aplicare va fi asigurată o anumită "marjă de timp", deoarece azi acest lucru nu e posibil financiar "Este o propunere principial corectă, problema este însă practica. Dacă aplicăm imediat, în luna septembrie punem lacătul pe guvern şi nu plecăm doar noi acasă, ci şcoli, spitale, drumuri. Forma finală care cred că e şi corectă, şi acceptabilă este enunţarea principiului, pus acolo în coadă "în condiţiile legii", iar prin legea cu care venim încercăm să o facem şi aplicabilă Altfel, să nu ne trezim că facem ca şi cu un alt principiu constituţional, "Fiecare cetăţean roman are dreptul la o casă". Are, e adevărat, dar dacă nu avem în acest moment să-i oferim, ce facem ? Principiul e corect şi îl vom susţine, dar va exista o anumită marjă de timp în care să poţi să-l aplici, de maine nu poţi", a spus Ponta la RTV. Partnetul său de alianţă, preşedintele PNL, Crin Antonescu a avut însă o poziţie contrară. "Cand vorbim de principii şi de un principiu care este fundamental nu cred că putem avea argumente de natură administrativă. Adică, "eu refuz acest principiu pentru că nu prea avem bani la buget" (...) Principiul egalităţii de regim juridic între stat şi oricare alt contribuabil, între cetăţeni persoane fizice sau între companii private, acesta este un principiu pe care în opinia mea nici nemulţumirea domnului prim-ministru, indiferent cum îl cheamă, nici nemulţumirea unui ministru de Finanţe, nici nemulţumirea birocraţiei din Ministerul de Finanţe, nu-l poate împiedica", a susţinut Antonescu. Liderul PNL a afirmat că, din moment ce Constituţia este un "contract fundamental între cetăţeni", la baza acestuia nu poate sta "o superioritate absolută a statului".

Bancherii ar putea primi bonusurile cu 10 ani întarziere

Bancherii din Marea Britanie riscă să primească bonusurile cu pană la 10 ani întarziere, ca măsură de creştere a responsabilităţii indutriei financiare, potrivit unui raport pregătit de o influentă comisie a Parlamentului de la Londra, obţinut de Financial Times şi preluat de CNBC. În prezent, bonusurile bancherilor din centrul financiar londonez sunt eşalonate pe perioade de pană la trei ani. Membrii comisiei îşi pregătesc raportul încă din luna martie, după şase luni de audieri la care au fost invitaţi sute de martori. Comisia se va reuni luni şi marţi, iar raportul ar putea fi publicat peste două săptămani, dacă va fi adoptat cu majoritate de voturi.Comisia a fost înfiiţată în urma scandalului privind manipularea indicelui de dobandă LIBOR şi a altor investigaţii răsunătoare privind neregulile comise de băncile din Marea Britanie, precum inducerea clienţilor în eroare în privinţa asigurării pentru neplata creditelor. Rapoartele interimare prezentate anterior de comisie au făcut valuri în Marea Britanie. Într-unul dintre rapoarte, comisia a criticat dur managementul băncii HBOS înainte de a fi absorbită de urgenţă de Lloyds Banking Group pentru a evita un faliment răsunător. În urma raportului, fostul preşedinte al HBOS, Sir James Crosby, a cerut să i se retragă titlul de cavaler şi să i se reducă pensia.

Cel mai scump pranz din lume

O licitaţie pentru o întalnire cu miliardarul american Warren Buffett a fost adjudecată pentru un milion de dolari, fondurile urmand să fie donate către o fundaţie caritabilă care se ocupă de programe de educaţie şi combaterea sărăciei, potrivit CNN Money. Buffett a scos la licitaţie pe eBay o invitaţie la masa de pranz pentru cel de-al 14-lea an consecutiv. Identitatea caştigătorului nu este cunoscută, acesta licitand anonim. Fondurile astfel atrase merg la fundaţia GLIDE, înregistrată în San Francisco. Cu 50 de ani de activitate, GLIDE oferă săracilor aproape un milion de mese pe zi şi are un buget de aproximativ 17 milioane de dolari pe an, un sfert din sumă reprezentand finanţare de la guvern. Recordul pentru o înalnire cu Warren Buffett a fost stabilit anul trecut, cand licitaţia a fost adjudecată pentru 3,5 milioane de dolari. Suma obţinută în acest an este cea mai mică din 2007. Din 2000, licitaţiile pentru o masă cu Buffett au atras 15,8 milioane de dolari pentru fundaţia GLIDE

Transporturile şi Internele vor să păzească liniile CFR
 
Ministerul Transporturilor şi cel al Internelor s-au înţeles ca la prima rectificare bugetară din acest an să ceară în Guvern bani pentru a asigura paza cu jandarmi a căilor ferate, unde furtul de componente a ajuns la cote înalte, dar elanul le-a fost tăiat de Finanţe cu argumentul lipsei banilor. Ministerul Transporturilor şi Ministerul Afacerilor Interne (MAI) au lucrat la un memorandum privind paza militarizată a căilor ferate, prin care se pregăteau să solicite Guvernului acoperirea cheltuielilor generate de paza şi protecţia unor obiective, bunuri şi valori de la calea ferată cu efective de jandarmi, prin bugetul MAI, cu ocazia primei rectificări a bugetului din 2013. Rectificarea bugetară este programată pentru vara acestui an. Speranţele le-au fost însă reduse rapid la minimum de către Ministerul Finanţelor, care a refuzat să avizeze memorandumul, cu argumentul că trebuie respectat plafonul cheltuielilor totale, inclusiv cele de personal, pentru a păstra echilibrul bugetar.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.