Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: Tranzacţie neaşteptată pe piaţa de internet

Ziarul de Vrancea
4 iun 2013 690 vizualizări
Fondul de investiţii Catalyst Romania a preluat 30% din acţiunile www.avocatnet.ro

Fondul de investiţii Catalyst Romania, administrat de 3TS Capital Partners, a efectuat prima investiţie pe piaţa romanească, prin preluarea a 30% acţiunile avocatnet.ro, unul dintre cele mai importante site-uri juridice, a declarat într-o conferinţă Mihai Sfinţescu, partener al 3TS Capital Partners. Platforma avocatnet.ro este controlată de Inteligo Media, o companie înfiinţată în luna aprilie a acestui an şi este deţinută de Legalnet Media - 99,9986% şi de Lucian Vlăduţ Popa - 0,0014%. Acţionarii Legalnet Media sunt Alin George Popescu - 40%, Viorica Mihaela Bogiu - 40% şi Lucian Vlăduţ Popa - 20%. Cu venituri de 420.000 de euro în 2012, pagina web avocatnet.ro a fost lansată în 2001 şi este una dintre cele mai importante platforme cu profil juridic de pe piaţa locală, cu peste 850.000 de vizitatori unici în luna aprilie a acestui an, conform Studiului de Audienţă şi Trafic pe Internet. Potrivit lui Sfinţescu, investiţia va fi îndreptată către serviciile online legislative pentru a contrabalansa ponderea veniturilor din publicitate, care controbuie cu aproximativ 60% în cifra de afaceri a platformei juridice. "Vom susţine evoluţia companiei în mod activ, atat prin finanţarea planurilor şi direcţiilor de afaceri, cat şi prin know-how la nivel de strategie şi management, capitalizand expertiza şi reţeaua noastră de specialişti şi resurse", a spus reprezentantul 3TS Capital Partners. Prezent la eveniement, directorul general al avocatnet.ro, Alin Popescu, a declarat că prima etapă a investiţiei presupune finalizarea şi lansarea, în perioada următoare, a platformei www.superlege.ro, un serviciu de procesare de acte normative şi informaţii juridice. "Platforma va fi lansată în iulie şi va oferi utilizatorilor actualizări, căutări şi adnotări rapide, simple şi eficiente", a spus Popescu, care a adăugat că aportul Catalyst Romania se situează la "cateva sute de mii de euro". Cu un capital cuprins antre 20 şi 30 milioane de euro, Catalyst Romania va înfiinţa, cu investiţii cuprinse între 200.000 şi două milioane de euro, IMM-uri autohtone care activează în special în domeniile IT, mass media şi telecomunicaţii. Alături de Fondul European de Investiţii, care prin programul Jeremie este cel mai mare contributor la capitalul Catalyst, au mai angajat investiţii în fond şi BT Asset Management, 3TS Capital Partners, precum şi alţi investitori privaţi. Fondul este administrat de către 3TS Capital Partners, una dintre cele mai importante compani de private equity şi venture capital din Europa Centrală şi de Est.

Clauzele abuzive le-au adus băncilor pierderi de 1,1 miliarde euro

băncile ar putea fi obligate să scoată din contractele de creditare toate clauzele considerate abuzive anterior

Băncile au calculat pierderi de circa 5 miliarde lei (peste 1,1 miliarde euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relaţia cu populaţia, studiul de impact fiind realizat de Banca Naţională a Romaniei, care a informat Guvernul. Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanţe printr-un astfel de litigiu. Simularea BNR a avut în vedere toate clauzele care ar putea fi declarate abuzive de instanţele de judecată, inclusiv în condiţiile în care contractele de credit ar fi considerate adeziuni, deci nu înţelegeri negociate. Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori prevede că pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedeşte negocierea. Cu toate aceastea, se pare că au exsistat bănci care au susţinut că impactul este minim şi că nu ar putea pierde niciun proces. Potrivit unor surse judiciare, studiul de impact arată o deteriorare a situaţiei financiare doar în cazul a două bănci mari, însă nici în această situaţie nu ar fi vorba de vreun pericol pentru ca vreo instituţie de credit să intre în faliment ca urmare a aplicării prevederii. De altfel, procesele colective împotriva furnizorilor şi prestatorilor pentru populaţie reprezintă o reglementare ce face parte din directivele europene. Guvernul a decis, în luna ianuarie, să amane pană la jumătatea anului introducerea în legislaţie a unei prevederi din noul Cod de procedură civilă, care ar permite asociaţiilor de consumatori şi ANPC să ceară în instanţă anularea din toate contractele unei bănci a unor clauze considerate abuzive. Amanarea a intervenit la solicitarea expresă a misiunii Fondului Monetar Internaţional, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condiţionalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenţie din anul 2010, cand experţii internaţionali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga băncile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare. În ambele situaţii, BNR s-a opus iniţiativelor legislative şi a făcut lobby pe langă Guvern şi FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivand că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară. Instituţiile de credit, sprijinite de BNR, susţin că procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea să aibă cale de atac la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, ca o excepţie de la lege, pentru că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă de populaţie. Potrivit Codului Civil, aceste procese ar urma să aibă ca primă instanţă Tribunalul, iar sentinţa definitivă să fie pronunţată de Curţile de Apel.

Guvernul simplifică exproprierea din cauza a 40 de ieşeni

Guvernul va simplifica procedurile de expropriere la realizarea unor proiecte de interes naţional, a anunţat premierul Victor Ponta, arătand în acest context că autorităţile nu reuşesc să construiască o "amărată" de conductă de gaze spre Moldova, deoarece 40 de proprietari nu vor să fie expropriaţi. Pe agenda şedinţei de ieri a Guvernului a figurat de altfel un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. La începutul şedinţei, premierul a anunţat că trebuie adoptat un proiect de lege privind expropierile, măsura fiind necesară pentru interconectarea reţelelor de gaze cu Republica Moldova, şi a arătat, printr-o discuţie cu ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, că lucrările sunt îngreunate deoarece 40 de proprietari dintr-un total de 350 nu acceptă să fie expropriaţi. "Mai sunt încă 40 de propietari pe care nu-i convingem, nu, domnul ministru? Nu am reuşit să-i convingem (...) Am rămas cu 40 care nu vor să punem conducta spre Moldova în niciun fel", a afirmat premierul. Ministrul a explicat că cei 40 de proprietari solicită prea mulţi bani ca despăgubiri pentru a accepta exproprierea. "O să adoptăm actul normativ, astăzi, prin care să putem să facem totuşi aceste expropieri mai uşor, pentru că vrem să ne legăm de Moldova, să exportăm energie, să ajutăm Moldova să fie independentă energetic şi nu convingem 40 de cetăţeni. Bănuiesc că sunt tot din Moldova noastră, de la Iaşi spre Ungheni. Nu vor să ne lase să facem conducta şi încercăm să găsim o variantă legală ca, totuşi, să putem să facem o amărată de conductă", a adăugat Ponta. În urmă cu două săptămani, Ponta a anunţat că autorităţile de la Bucureşti doresc să finalizeze pană la sfarşitul acestui an interconectarea reţelelor de gaze cu Republica Moldova.

Taxa pe obrazul gros a fost aprobată

Numărul de membri din cadrul Consiliului de conducere a Autorităţii de Supraveghere Financiară va fi redus, iar salariile compensatorii vor fi impozitate cu 85%, astfel de plăţi, în cuantum net de cate 230.000 net, fiind deja acordate pentru trei foşti membri ai CSA, a afirmat premierul Victor Ponta. Surse oficiale au declarat că aceste măsuri au fost aprobate prin ordonanţă de urgenţă adoptată în şedinţa de marţi a Guvernului. Reducere numărului de posturi în conducerea ASF este operată la doar o lună de la înfiinţarea instituţiei. "Săptămana această vom avea o ordonanţă de urgenţă, o să reducem numărul de membri, de la 19 la 11, este clar că intenţiile bune au fost înţelese greşit de cei numiţi acolo, şi o să impozităm cu 85% salariile compensatorii pe care ei şi le-au dat tot lor", a spus Ponta, în şedinţa de guvern. El a afirmat că au fost acordate deja astfel de salarii compensatorii, de cate 230.000 euro net, pentru trei foşti membri ai Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), respectiv pentru Dan Constantinescu, Albin Biro şi Daniela Popa, fiind înregistrate şi alte astfel de cereri. "Cred că 15% din aceste sume deja reprezintă prea mult. Ideea că pui monopol de stat pe un domeniu, după care te îmbogăţeşti cu obrazul cat mai gros este un lucru care s-a întamplat de multe ori în Romania şi aş vrea să punem capăt la aceste practici. Am înţeles, e bine să fie plătiţi bine, dar totuşi salariul din martie de 25.600 euro pentru preşedintele de la Asigurări, de exemplu, cred că e exagerat şi că, dacă sunt atat de performanţi aceşti oameni, îşi vor găsi în zona privată unde să lucreze şi unde, bineînţeles, nu o să-i plătească nimeni cu atat", a afirmat şeful Guvernului. Ministrul Finanţelor a anunţat, luni, că Guvernul va aproba, marţi, o ordonanţă de urgenţă pentru impozitarea cu 85% a salariilor compensatorii încasate de cei care au făcut parte din consiliile de supraveghere ale fostelor comisii din care s-a format Autoritatea de Supraveghere Financiară.

Protestele din Turcia alungă turiştii în Grecia

O parte dintre turiştii romani care merg în staţiunile de pe litoralul turcesc s-ar putea reorienta, în principal către Grecia, dar şi către Spania şi Italia, dacă protestele din Turcia se vor extinde şi imaginea ţării ca destinaţie turistică va fi afectată, potrivit agenţiilor de turism."Este clar că dacă lucrurile nu se liniştesc în Turcia va fi influenţată circulaţia turistică spre această ţară", a declarat Lucia Morariu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT). Ea spune că în prezent zona turistică nu este afectată de protestele care au loc în Istanbul şi Ankara, iar charterele sunt absolut sigure. Preşedintele ANAT afirmă că dacă protestele se vor extinde, va fi greu de înlocuit ofertele din Turcia, din punct de vedere al raportului calitate/preţ. "În Bulgaria turiştii sunt mai puţin pretenţioşi, iar alternativa ar putea fi Grecia, pentru că Egiptul este încă blocat din punct de vedere turistic", a afirmat Morariu. Turoperatorii spun, însă, că în afară de Grecia, care este prima opţiune în cazul în care imaginea Turciei se va deteriora, mai sunt şi alte soluţii pentru turiştii romani. "Dacă se va ajunge la situaţia ca turiştii să fie în pericol, sunt cateva variante care ar putea înlocui Turcia, printre care Grecia, Spania sau Italia, către care avem zboruri charter", a afirmat Raymond Maiorescu, directorul general al agenţiei Christian Tour, cel mai mare operator de chartere din Romania, care are săptămanal şase zboruri către litoralul turcesc. El a arătat că în prezent conflictele din Turcia nu influenţează circulaţia turistică spre Antalya şi nici măcar spre Istanbul.

De la varful Microsoft a ajuns la Transelectrica

Ovidiu-Petrişor Artopolescu, fost manager la Microsoft Romania şi fost secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor, a fost numit preşedinte al Consiliului de Supraveghere al Transelectrica (TEL), la cateva zile după ce AGA l-a reales membru în consiliu. "În ședința din 03.06.2013 (luni - n.r.), Consiliul de Supraveghere l-a ales pe domnul Ovidiu-Petrişor Artopolescu în calitatea de președinte al Consiliului de Supraveghere", se arată într-un comunicat transmis, de Transelectrica Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Artopolescu a intrat în Consiliul de Supraveghere al Transelectrica la mijlocul lunii martie, iar joi a fost reales membru în consiliu. În AGA de joi au fost înlocuiţi patru din cei şapte membri ai consiliului, la doar două luni şi jumătate de la numirea în funcţie. Consiliul de Supraveghere a fost ales prin metoda votului cumulativ, care permite acţionarilor minoritari într-o companie listată să poată avea măcar un membru în Consiliu.

Costul orar al forţei de muncă a crescut cu 8,5%

Costul orar al forţei de muncă din Romania a crescut cu 8,5% în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară din 2012, susţinut de sectorul bugetar, deşi a coborat cu 2,7% faţă de ultimul trimestru de anul trecut, perioadă în care costurile sunt influenţate şi de prime şi bonusuri. Datele reprezintă formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în formă brută (neajustată), faţă de aceleaşi perioadă de comparaţie, variaţia costului orar al forţei de muncă a diferit nesemnificativ faţă de forma ajustată (-2,62%, respectiv 8,62%). Comparativ cu primul trimestru de anul trecut, pe principalele activităţi ale sectorului economic, cele mai mari creşteri ale costului orar al forţei de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activităţile de spectacole, culturale şi recreative (17,25%), activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (13,17%), activităţile de servicii administrative şi servicii suport (7,44%) şi în industria extractivă (7,36%). O uşoară scădere s-a înregistrat doar în tranzacţiile imobiliare (-0,01%).

Numărul locuinţelor este în creştere

Numărul locuinţelor date în folosinţă în primul trimestru din acest an s-a ridicat la 7.682, în creştere cu 820 de unităţi comparativ cu perioada similară de anul trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Pe medii de rezidenţă, în trimestrul I 2013, s-a păstrat acelaşi trend ca şi în trimestrul I 2012, cele mai multe locuinţe fiind construite în mediul rural (54,0%). Repartiţia pe fonduri de finanţare a locuinţelor terminate relevă faptul că, în trimestrul I 2013, faţă de trimestrul I 2012, numărul locuinţelor realizate din fondurile publice a scăzut cu 44 locuinţe, iar numărul locuinţelor realizate din fondurile private a crescut cu 864 locuinţe. Din fonduri private au fost finalizate 7.633 locuinţe, iar din fonduri publice 49 de locuinţe. Creşteri semnificative au avut loc în regiunile de dezvoltare: Sud – Est (plus 429 locuinţe), Nord – Est (plus 178 locuinţe) şi Bucureşti – Ilfov (plus 156 locuinţe). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Nord - Vest (-144 locuinţe) şi Sud-Muntenia (-32 locuinţe).



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.