Economic

MOZAIC STIRI ECONOMICE: : Ponta a inventat taxa pe obrazul gros

Ziarul de Vrancea
3 iun 2013 607 vizualizări
Premierul susţine că va taxa cu 85% salariile compensatorii de la fostele comisii ASF

Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că doreşte taxarea cu 85% a salariilor compensatorii pe care şi le-au votat membrii fostelor comisii din care s-a înfiinţat Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), arătand că nu e vorba de o impozitare, ci de o "taxă pe obraz gros". "Mie mi se pare absolut inacceptabil să iei 800.000 de Euro după ce ai luat 20-30.000 de Euro pe lună, într-o instituţie totuşi publică. În America s-au impozitat cu 90% bonusurile acelea de la băncile care au intrat în faliment. Cred că ar trebui să facem acelaşi lucru şi am cerut Ministerului de Finanţe să găsim o soluţie", a spus Ponta. "Nu e impozitare, e o taxă pe obraz gros", a adăugat premierul. El a precizat că e foarte posibil ca o decizie în acest sens să fie luată marţi, în şedinţa de Guvern. "O să discut cu domnul Ruşanu să văd cine a cerut acele aşa-zise salarii compensatorii, pe care tot ei şi le-au dat - nu sunt prevăzute în lege sau le-a dat cineva - şi le-au dat ei, ei şi le-au votat, iar acuma trebuie să fie plătite. După ce ai lucrat la o instituţie publică şi ai avut 30.000 de Euro salariu pe lună, să mai iei 20 de salarii compensatorii, e inacceptabil", a spus Ponta. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi-a început activitatea în data de 29 aprilie, prin preluarea şi reorganizarea tuturor atribuţiilor şi prerogativelor fostei Comisii Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Cele trei foste comisii de supraveghere erau conduse de 19 comisari. Potrivit declaraţiilor făcute de premierul Ponta, fostul preşe¬dintele Daniel Tudor al CSA caştiga 188.000 lei pe lună (40.000 euro), Carmen Negoiţă, fostul preşedinte al CNVM - 80.000 lei pe lună (18.000 euro), iar Marian Sarbu, fostul şef al CSSPP , 14.000 euro. În prezent, Tudor ocupă funcţia de vicepreşedinte pe asigurări la ASF, iar Sarbu este membru neexecutiv la ASF. Luand în calcul aceste cifre, rezultă că fostul preşedinte al CNVM Carmen Negoiţă ar putea primi salarii compensatorii de peste 100.000 euro, în timp ce foştii comisari ai CSA vor lua peste 500.000 euro. Personalul ASF nu este plătit de la bugetul de stat, iar autoritate se autofinanţează. "Sursele de autofinanţare provin din veniturile proprii, obţinute în principal din cote aplicate asupra pe tranzacţiilor pe piaţa de capital, din taxele de autorizare şi funcţionare aplicate sau din amenzi aplicate societăţilor autorizate, supravegheate şi reglementate", se arată într-un comunicat transmis joi de ASF. Salariile compensatorii achitate foştilor conducători ai autorităţilor comasate în ASF, pană la 9 salarii în cazul CNVM sau pană la 19 salarii în cazul CSA, au fost plătite de către fostele instituţii conform contractelor încheiate la începutul mandatelor cu acestea.

Un sfert dintre romani nu ştiu că există servicii publice online
u majoritatea romanilor spun că preferă contactul direct cu funcţionarii

Un sfert dintre romani nu ştiu că pot folosi servicii publice online, aproape jumătate apreciază că serviciile publice necesită vizite şi depuneri de documente şi doar 11% sunt preocupaţi de securitatea datelor personale, potrivit unui studiu realizat pentru Comisia Europeană de Capgemini. Cu toate acestea, numai 59% din respondenţii din Romania spun că preferă contactul direct, sub media de 62% la nivel european a celor care şi-au exprimat preferinţa pentru interacţiunea directă. "În Romania 59% din respondenţi preferă contactul direct, 47% consideră că serviciile publice necesită vizite şi depuneri de documente, iar 24% din respondenţi nu ştiau de existenţa acestor servicii online", a declarat Kevin von Gamm, Chief Sales Officer Capgemini Romania. La nivel european, doar 34% dintre cei intervievaţi spun că serviciile publice necesită vizite şi depuneri de documente tipărite. El a punctat că, "în mod surprinzător", doar 11% din romani s-au declarat îngrijoraţi de securitatea datelor personale. O cincime dintre romani spun că nu găsesc informaţii suficiente despre serviciile online, sau chiar serviciile în sine, 8% au abandonat utilizarea serviciilor online din cauza dificultăţilor întampinate, iar un procent similar au renunţat la serviciile online din cauza deficienţelor tehnice. În completare, circa 6% dintre romani nu se aşteaptă să facă economie de timp prin utilizarea serviciilor publice online, iar 4% recunosc că nu au cunoştinţele tehnice necesare pentru a folosi aceste servicii. Studiul arată că la nivel european 80% din utilizatorii de servicii eGovernment apreciază rapiditatea şi 75% flexibilitatea serviciilor. Economisirea banilor a fost considerat al treilea motiv de folosire a acestor servicii. Respondenţi din 32 de ţări au indicat că principalele bariere în utilizarea serviciilor e-Guvernare sunt dificultatea utilizării (24%) şi lipsa promovării (21%). Mulţi europeni încă nu sunt dispuşi să folosească serviciile de e-Guvernare şi şi-au exprimat preferinţa pentru interacţiunea directă (62%), sau considerau că interacţiunea directă este obligatorie (34%), sau au considerat alte canale mai eficace (19%). "Canalele digitale de comunicare devin din ce în ce mai importante datorită costurilor scăzute, comparative cu call centere şi contactul direct. Guvernele europene trebuie să înţeleagă mult mai bine nevoile oamenilor pe care îi reprezintă şi modul în care să comunice cu ei, ţinand cont în acelaşi timp şi de costuri", a continuat Kevin von Gamm. Studiul a analizat părerea europenilor referitoare la 19 servicii publice. Deşi 46% din europeni folosesc servicii e-Governance, o parte însemnată dintre ei, 28% sunt pe cale de a renunţa să utilizeze aceste servicii din cauza calităţii nesatisfăcătoare. Cele mai utilizate servicii eGovernance sunt: declaraţiile de venit (73%), schimbarea domiciliului (57%) şi înscrierea pentru studii superioare (56%). Totodată, cele mai slab utilizate servicii sunt raportarea criminalităţii (41%), angajarea (41%) şi aplicarea pentru pensie de invaliditate (42%).

Facebook, prezenţă puternică la Bucureşti

Cea mai mare reţea socială din lume, Facebook, va avea o prezenţă puternică la ICEEfest - festivalul industriei interactive din Europa Centrală şi de Est - care avea loc în 6 şi 7 iunie, la Bucureşti, în Băneasa Shopping City, la Grand Cinema Digiplex. În prima zi, Serhad Bolukcu, CEE Market Manager, va prezenta pe scena principală cum recomandă reţeaua socială brandurilor să trateze prezenţa pe net, în timp ce, pe scena a doua, Weronika Sobolak, Client Partner Global Marketing Solutions, va vorbi despre ce metode au partidele politice şi politicienii să transforme un "like" într-un vot. Într-o zonă mai relaxată, în seara primei zile, Facebook va fi prezent şi alături de celebrităţi precum Horia Brenciu sau Marius Moga într-o discuţie cu public despre cum a schimbat social media relatia cu fanii. Nu doar cu cei de pe Facebook, ci mai ales cu fanii reali, care vin la concerte şi cumpară muzică. Ziua a doua va fi dedicată de Facebook marketingului pentru industria de mobile, aplicaţii şi jocuri, prin prezentarea lui Juanma Jura, Lead for EMEA Gaming Marketing Solutions. În paralel, în panelul de e-commerce, Facebook va prezenta cele mai noi instrumente lansate sau în curs de a fi lansate în zona performance marketing, adică pentru clienţii care vizează vanzarea efectivă online. Informaţii aplicate, în detaliu, vor fi prezentate în cadrul unui workshop de două ore, în după amiaza zilei de vineri. Trainingul numit "All Things Facebook" va fi susţinut de toţi reprezentanţii reţelei de socializare care vin la ICEEfest, alături de specialişti ai Thinkdigital, compania care reprezintă reţeaua socială în Romania şi alte cinci ţări din regiune. Se vor prezenta studii de caz şi vor oferi sfaturi celor care folosesc Facebook în promovarea produselor şi brandurilor pentru care lucrează. Festivalul ICEEfest - prescurtare de la Interactive Cenral and Eastern European Festival - este organizat în parteneriat cu Orange şi cu sprijinul Microsoft - prin Internet Explorer 10 şi Windows 8 - şi se va desfăşura joi şi vineri, săptămana aceasta, la Grand Cinema Digiplex din cadrul Băneasa Shopping City.

Rezervele valutare ale BNR au urcat pană la 32,69 miliarde euro

Rezervele valutare la Banca Naţională a Romaniei au crescut în luna mai cu 280 milioane euro, de la 32,41 miliarde euro la 32,69 miliarde euro, evoluţie susţinută printre altele de modificarea rezervelor minime în valută constituite de bănci şi alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor. În cursul lunii mai au fost înregistrat intrări de 1,61 miliarde euro, reprezentand modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele. Ministerul Finanţelor a atras în luna mai 3,75 miliarde lei prin plasarea de obligaţiuni şi certificate de trezorerie, sub împrumuturile din aprilie, care au totalizat 5 miliarde lei. În aceeaşi perioadă, rezervele valutare au consemnat ieşiri de 1,33 miliarde euro, reprezentand modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobanzi în contul datoriei publice denominate în valută (inclusiv a şasea şi a şaptea rambursare de capital şi dobandă din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional pentru care Banca Naţională a Romaniei a plătit circa 846 milioane echivalent euro iar Ministerul Finanţelor Publice circa 172 milioane echivalent euro) şi altele. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,62 miliarde euro. Rezervele internaţionale ale Romaniei (valute plus aur) la 31 mai 2013 au fost de 36,312 miliarde euro, faţă de 36,166 miliarde euro la finele lunii aprilie. Plăţile scadente în luna iunie 2013 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 555 milioane euro.

Cioloş: Regulamentul seminţelor nu va afecta micii producători

Micii producători îşi pot înregistra seminţele într-un registru separat, fără nicio cheltuială, şi pot schimba seminţe între ei şi după introducerea unui regulament al CE privind reglementarea comercializării seminţelor, ce a fost modificat şi al cărui proiect iniţial prevedea o serie de restricţii. "Am solicitat introducerea în regulament la o serie de aspecte care să recunoască separat partea de producţie şi de comercializare de seminţe care este realizată de micii producători. Toate soiurile care se găsesc deja pe piaţă pot fi înregistrate într-un registru separat, fără nicio cheltuială pentru micii producători", a declarat luni, într-o conferinţă, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş. El a afirmat că şi în urma introducerii regulamentului micii producători pot continua să schimbe seminţe între ei, fără nicio restricţie, şi pot înregistra în continuare soiuri noi, fără nicio cheltuială în plus. "Proiectul de regulament va merge la Consiliul şi la Parlamentul European", a spus comisarul european. Proiectul de regulament va reglementa comercializarea seminţelor, urmand ca cerinţele în acest sens să fie înăsprite. Fermierii romani se temeau ca măsurile să nu afecteze activitatea micilor producători.

Finanţele au împrumutat încă 500 milioane lei

Ministerul Finanţelor Public (MFP) a atras luni 500 milioane lei prin obligaţiuni cu o maturitate reziduală de doi ani, respectiv în aprilie 2015, la un randament mediu de 4,66%. Băncile au realizat subscrieri de 1,13 miliarde lei, iar valoarea indicativă a licitaţiei a fost de 500 milioane lei. Randamentul mediu, de 4,66%, se plasează uşor peste cotaţiile din piaţa secundară, reflectand astfel climatul extern nefavorabil, combinat cu posibilul efect negativ al schimbării condiţiilor de
lichiditate în piaţa locală, reiese dintr-o analiză ING Bank. Marţi este programată o sesiune suplimentară de oferte necompetitive pentru această emisiune, prin care Ministerul Finanţelor vrea să atragă încă 50 milioane lei. Finanţele au planificat pentru luna iunie doar licitaţii de vanzare de obligaţuini, fără certificate de trezorerie, în sumă de 2,98 miliarde lei, în scădere cu aproape 800 de milioane de lei faţă de luna mai.

Încă un mall în faliment a fost scos la vanzare

Proiectul centrului comercial Focşani Plaza, din apropierea parcului de retail Promenada, va fi scos joi din nou la licitaţie publică cu strigare pentru un preţ de pornire uşor redus, de 4,2 milioane de euro fără TVA, valorificarea activelor fiind făcută individual. Lichidatorul judiciar, RVA Insolvency, a încercat şi în luna ianuarie să vandă proiectul, însă niciun investitor nu a fost interesat, în condiţiile în care preţul de pornire a fost stabilit la acea dată la 4,5 milioane de euro. Omnium Invest, firma deţinută de omul de afaceri israelian George Steinberg, intenţiona în 2008 să construiască mall-ului din Focşani cu o suprafaţă de 31.000 de metri pătraţi, langă su¬per¬marketul Interex dezvoltat tot de Steinberg. El a împrumutat pentru dezvoltarea mall-ului 17 milioane de euro de la Banca Romanească şi National Bank of Greece. Investiţia a fost începută, dar nu a mai fost finalizată, iar Inter¬ex a închis şi supermarketul de langă proiect. Astfel, la începutul anului 2011 firma Omnium Invest, a intrat în faliment.

Taxare inversă în agricultură a fost prelungită

Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că Romania va putea avea în continuare taxare inversă în agricultură, el arătand că, astfel, eforturile de combatere a evaziunii din acest domeniu vor putea fi menţinute. "Vreau să anunţ faptul că printr-o activitate susţinută a reprezentanţilor noştri în faţa Comisiei Europene şi a Consiliului, la Ecofin, vestea bună este că vom putea să avem în continuare taxare inversă în agricultură. ştiţi că expira perioada admisă. Asta înseamnă că eforturile de combatere a evaziunii în agricultură putem să le continuăm", a spus Ponta. În urmă cu trei săptămani, Parlamentul a aprobat prelungirea cu încă un an a taxării inverse la cereale şi a transmis legea la promulgare, deşi CE a respins solicitarea Romaniei pentru extinderea regimului cu încă un an, autorităţile sperand că va fi aprobată o directivă care să permită excepţii fiscale temporare. Extinderea a fost efectuată prin modificarea unei ordonanţe de completare a Codului Fiscal, deputaţii stabilind că termenul de aplicare a taxării inverse la cereale va expira la 31 mai 2014, nu la sfarşitul lunii mai a acestui an.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.